1ra-635/2019 — art.145 alin.2 lit.i, j CP

1ra-635/2019 — art.145 alin.2 lit.i, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-635/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

01 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte - Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, de avocatul

Bragoi Andrei în numele inculpatului Titei Dumitru și de inculpatul Gavrilovici

Evghenii, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 iunie 2018, în cauza penală în privința lui

Gavrilovici Evghenii XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat

XXXXX,

Titei Dumitru XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

2) 03.05.2016 - 19.06.2018;

2) 08.02.2019 – 01.08.2019.

C O N S T A T Ă :

Dumitru de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2)

lit. i), j) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Prin aceeași sentință, Gavrilovici Evghenii a fost condamnat în baza art.145

alin.(2) lit. j) Cod penal la 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

Totodată, prin încheierea suplimentară din 23 decembrie 2014, s-a dispus

încasarea de la Gavrilovici Evghenii a cheltuielilor judiciare pentru serviciile de

1

expertiză psihiatrico-legală staționară în sumă de 3022 lei, în rest cerințele părții

acuzării au fost respinse.

jurul orei 20.00, împreună cu Titei Dumitru, Ghidirim Elena, Rotari Alexandru,

Bodolan Vasile, Șeremet Svetlana, Bîzdîga Radu și Coșterec Serghei se aflau la

domiciliul lui Pascari Eugen din XXXXX, unde jucau cărți și serveau băuturi alcoolice.

În timp ce stăteau la masă, Gavrilovici Evghenii a inițiat un conflict cu Rotari

Alexandru și l-a lovit cu palma, în conflict s-a implicat Coșterec Serghei, care l-a

întrebat pe Gavrilovici Evghenii de ce îl bate pe Rotari Alexandru, după care, fiica lui

Pascari Eugen pe nume Valeria a intrat în odaie și le-a spus să înceteze conflictul și să

plece din locuință. La cel moment, Gavrilovici Evghenii i-a cerut lui Ghidirim Elena

permisiunea să vină la ea în casă, ultima le-a permis, dar i-a avertizat că le permite

doar dacă nu va continua conflictul și Gavrilovici Evghenii, a asigurat-o că deja s-a

împăcat cu Coșterec Serghei și au continuat să consume băuturi alcoolice. Titei

Dumitru s-a culcat pe pat și a adormit, iar Bîzdîga Radu, fiind telefonat de cineva, a

lăsat bani pentru băutură și a plecat. Gavrilovici Evghenii a ieșit și a mai adus o sticlă

de rachiu și împreună cu Coșterec Serghei și Ghidirim Elena au continuat să consume

băuturi alcoolice, în acest timp, între Gavrilovici Serghei și Coșterec Serghei s-a iscat

un conflict în cadrul căruia s-au lovit cu palmele unul pe altul peste față și reciproc și-

au expus faptele pentru ce anterior au executat pedeapsa.

Din cauza gălăgiei, Titei Dumitru s-a trezit din somn și a observat pe buza lui

Gavrilovici Evghenii sînge și atunci, Ghidirim Elena i-a alungat pe Gavrilovici

Evghenii și Coșterec Serghei afară, iar ea cu Titei Dumitru au rămas în casă.

Gavrilovici Evghenii cu Coșterec Serghei au ieșit din casa lui Ghidirim Elena în ograda

casei, unde au continuat conflictul și se băteau unul cu altul, în același timp cineva

din ei doi a spart geamul de la casa lui Ghidirim Elena, în rezultat la ce Ghidirim Elena

și Titei Dumitru au ieșit din casă afară și au încercat să-i despartă. În acest timp,

Gavrilovici Evghenii i-a spus lui Coșterec Serghei că el nu poate bate cu pumnii, dar el

poate bate cu cuțitul, după care ambii s-au liniștit, iar după ce Ghidirim Elena i-a

avertizat că va suna la poliție, Titei Dumitru le-a turnat apă ca să se spele de sînge și

după ce au fumat, dînșii au părăsit ograda.

Între Gavrilovici Evghenii și Coșterec Serghei conflictul a continuat, în cadrul

conflictului Gavrilovici Evghenii l-a lovit pe Coșterec Serghei și ultimul a căzut, în fața

porții gospodăriei lui Voloh Vladimir din XXXXX, XXXXX, în acel moment, lui

Gavrilovici Evghenii i-a apărut dorința să-l omoare pe Coșterec Serghei. Pentru

realizarea acestui scop s-a îndreptat înspre gospodăria lui Ghidirim Nadejda, care

locuiește nu departe și din garaj a luat un cuțit cu care s-a întors în locul unde se afla

Coșterec Serghei și i-a aplicat aproximativ 21 de lovituri cu cuțitul, iar pentru a-și

duce intenția sa de omor până la capăt, i-a tăiat cu cuțitul gâtul, după care a plecat la

Ghidirim Nadejda, unde a aruncat cuțitul în veceul de afară și a rugat-o să-i spele

scurta sa de culoare neagră în care era îmbrăcat, apoi s-a îmbrăcat într-un cojoc și a

plecat, în jurul orei 22.00 acesta a mai revenit la Ghidirim Nadejda și prin geam i-a

comunicat că revine mai târziu.

La data de 21 martie 2014, în jurul orei 06.00, Ghidirim Nadejda trezindu-se, i-a

2

văzut dormind îmbrăcați lângă ea pe Gavrilovici Evghenii și Titei Dumitru.

2.1. De către organul de urmărire penală a fost învinuit Titei Dumitru în faptul

că, la 21 martie 2014, aproximativ la orele 03.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflându-se pe str. Mihai Eminescu din XXXXX, în apropierea domiciliului lui Voloh

Vladimir, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Gavrilovici Evghenii, în urma

unui conflict iscat spontan cu Coșterec Serghei, l-au maltratat cu pumnii și picioarele

în diferite părții ale corpului și capului, cauzându-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr.038 din 05.04.2014, leziuni corporale care se califică ca vătămare

corporală medie, iar continuându-și acțiunile infracționale, cu ajutorul unui cuțit de

bucătărie, au aplicat lui Coșterec Serghei multiple lovituri în regiunea capului,

gâtului, cutiei toracice și membrului superior stâng, leziuni corporale care, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.038 din 05.04.2014, se califică ca vătămare

corporală gravă. Ca rezultat a loviturilor primite, lui Coșterec Serghei i-au fost

cauzate leziuni înțepat-tăiate și tăiate a capului, gâtului, toracelui, membrului

superior stâng, care au provocat șoc hemoragie pe fondul hemoragiei externe, în

rezultatul cărora ultimul a decedat la fața locului.

acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care E. Gavrilovici și D. Titei să fie condamnați în baza art.145 alin.(2)

lit. i), j) Cod penal la câte 18 și, respectiv, 20 de ani închisoare, și dispusă încasarea de

la ambii inculpați a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor

psihiatrico-psihologice, și anume de la E. Gavrilovici în sumă de 7379 lei și de la Titei

Dumitru în sumă de 7131 lei.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că instanța greșit a interpretat

probele administrate și incorect l-a achitat pe D. Titei de infracțiunea pentru care a

fost pus sub învinuire, deoarece probele acumulate în cadrul urmăririi penale și

cercetate în ședința de judecată dovedesc pe deplin vinovăția lui E. Gavrilovici și D.

Titei de comiterea infracțiunii imputate; - instanța a dat apreciere subiectivă

probelor prezentate de partea acuzării și și-a întemeiat soluția doar pe declarațiile

inculpaților, care de facto au fost combătute prin declarațiile martorilor E.Ghidirim,

pe care instanța neîntemeiat le-a apreciat critic, S.Malîi, din care rezultă că D. Titei se

afla de asupra lui S.Coșterec, care la acel moment posibil era decedat sau bătut, ceea

ce combat declarațiile lui D. Titei că dânsul după ce i-a despărțit pe E. Gavrilovici și

S.Coșterec în curtea casei lui E.Ghidirim a mers în domiciliul ultimei unde s-a culcat

și s-a trezit a doua zi, cît și probele scrise - procesul-verbal de cercetare la fața

locului, rapoartele de expertiză medico-legală nr.053 din 26.03.2014, nr.255 din

04.04.2014; - instanța achitându-l pe D. Titei a constatat că învinuirea înaintată lui în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal nu este una

clară și previzibilă, și că de către acuzatorul de stat au fost încălcate prevederile

art.297 Cod de procedură penală, totodată l-a condamnat E. Gavrilovici de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. i) Cod penal și a constat fapta pentru

care ambii inculpați atît D. Titei, cît și E. Gavrilovici au fost puși sub învinuire, astfel

că instanța, deși invocă că învinuirea nu este una clară și previzibilă, constată fapta

ca fiind săvîrșită de către alt inculpat, iar pedeapsa stabilită ultimului pentru fapta de

3

care a fost recunoscut vinovat este prea blîndă, la stabilirea pedepsei căreia instanța

nu a ținut cont că inculpatul a recunoscut vina parțial, se caracterizează negativ,

anterior fiind condamnat la închisoare pe teritoriul Ucrainei, la locul de trai, fapta a

fost comisă în stare de ebrietate alcoolică, astfel că doar prin aplicarea unei pedepse

mai aspre va fi atins scopul pedepsei penale.

apelul declarat de procuror a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Gavrilovici

Evghenii și Titei Dumitru au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.145

alin.(2) lit. i), j) Cod penal la 20 ani închisoare și, respectiv, la 18 ani închisoare, ambii

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Instanța de apel a conchis că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de

fapt și vinovăția inculpatului E. Gavrilovici, care a fost dovedită fără echivoc, însă a

dat faptei săvârșite o încadrare juridică necorespunzătoare probelor administrate

indicând că este cert constatat că:

4.1. Gavrilovici Evghenii, la 20 martie 2014, în jurul orei 20.00, împreună cu

Titei Dumitru, Ghidirim Elena, Rotari Alexandru, Bodolan Vasile, Șeremet Svetlana,

Bîzdîga Radu și Coșterec Serghei se aflau la domiciliul lui Pascari Eugen din XXXXX,

unde jucau-cărți și serveau băuturi alcoolice. În timp ce stăteau la masă, Gavrilovici

Evghenii a inițiat un conflict cu Rotari Alexandru și l-a lovit cu palma, în conflict s-a

implicat Coșterec Serghei, care l-a întrebat pe Gavrilovici Evghenii de ce îl bate pe

Rotari Alexandru, după care fiica lui Pascari Eugen pe nume Valeria a intrat în odaie

și le-a spus să înceteze conflictul și să plece din locuință. La acel moment, Gavrilovici

Evghenii i-a cerut lui Ghidirim Elena permisiunea să vină la ea în casă, ultima le-a

permis, dar i-a avertizat că le permite doar dacă nu va continua conflictul și

Gavrilovici Evghenii a asigurat-o că deja s-a împăcat cu Coșterec Serghei și au

continuat să consume băuturi alcoolice. Titei Dumitru s-a culcat și a adormit, iar

Bîzdîga Radu fiind telefonat de cineva, a lăsat bani pentru băutură și a plecat.

Gavrilovici Evghenii a ieșit și a mai adus o sticlă de rachiu și împreună cu Coșterec

Serghei și Ghidirim Elena au continuat să consume băuturi alcoolice. În acest timp

între Gavrilovici Serghei și Coșterec Serghei s-a iscat un conflict în cadrul căruia s-au

lovit cu palmele unul pe altul peste față și reciproc și-au expus faptele pentru ce

anterior au executat pedeapsa.

Din cauza gălăgiei, Titei Dumitru s-a trezit din somn și a observat pe buza lui

Gavrilovici Evghenii sînge și atunci, Ghidirim Elena i-a alungat pe Gavrilovici

Evghenii și Coșterec Serghei afară, iar ea cu Titei Dumitru au rămas în casă.

Gavrilovici Evghenii cu Coșterec Serghei au ieșit din casa lui Ghidirim Elena în ograda

casei, unde au continuat conflictul și se băteau unul cu altul, în același timp cineva

din ei doi a spart geamul de la casa lui Ghidirim Elena, în rezultat la ce Ghidirim Elena

și Titei Dumitru au ieșit din casă afară și au încercat să-i despartă. În acest timp,

Gavrilovici Evghenii i-a spus lui Coșterec Serghei că el nu poate bate cu pumnii, dar el

poate bate cu cuțitul, după care ambii s-au liniștit, iar după ce Ghidirim Elena i-a

avertizat că va suna la poliție, Titei Dumitru le-a turnat apă să se spele de sînge și

după ce au fumat, dînșii au părăsit ograda.

4

Între Gavrilovici Evghenii și Coșterec Serghei conflictul a continuat, în cadrul

conflictului Gavrilovici Evghenii l-a lovit pe Coșterec Serghei și ultimul a căzut, în fața

porții gospodăriei lui Voloh Vladimir din XXXXX. În acel moment, lui Gavrilovici

Evghenii i-a apărut dorința să-l omoare pe Coșterec Serghei, pentru realizarea

acestui scop s-a îndreptat înspre gospodăria lui Ghidirim Nadejda, care locuiește nu

departe și din garaj a luat un cuțit cu care s-a întors în locul unde se afla Coșterec

Serghei și i-a aplicat aproximativ 21 de lovituri cu cuțitul, iar pentru a-și duce

intenția sa de omor pînă la capăt i-a tăiat cu cuțitul gîtul lui Coșterec Serghei.

Ulterior, pe la ora 21.00, Gavrilovici Evghenii a plecat la Ghidirim Nadejda, unde a

aruncat cuțitul în veceul de afară și a rugat-o să-i spele scurta sa de culoare neagră în

care era îmbrăcat, după care s-a îmbrăcat într-un cojoc și a plecat, iar în jurul orei

22.00 acesta a mai din nou a venit la Ghidirim Nadejda și prin geam i-a comunicat că

revine mai tîrziu.

La data de 21 martie 2014, în jurul orei 06.00, Ghidirim Nadejda trezindu-se, i-a

văzut dormind îmbrăcați lîngă ea pe Gavrilovici Evghenii și Titei Dumitru și tot în

data de 21 martie 2014, între orele 05.00-06.00 a fost găsit cadavrul lui Coșterec

Serghei.

Instanța de apel a reținut că prima instanță obiectiv și sub toate aspectele, prin

prisma art.101 Cod de procedură penală, a examinat și apreciat probele administrate

în cauză, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui E. Gavrilovici în săvîrșirea

infracțiunii imputate, fiind bazată pe declarațiile martorului E.Ghidirim, date în

prima instanță și în apel, cît și probele scrise – procesele-verbale de cercetare la fața

locului din 21.03.2014 cu planșele fotografice de la locul unde a fost găsit cadavrul și

de cercetare a domiciliului lui N.Ghidirim, de examinare a obiectului din 22.03.2014,

ordonanța de ridicare din 21.03.2014 și procesul-verbal din 21.03.2014 de ridicare

de la E. Gavrilovici a hainelor în care era îmbrăcat, de examinare a obiectelor ridicate

de la E. Gavrilovici, de verificare a declarațiilor învinuitului E. Gavrilovici, rapoartele

de expertiză medico-legale nr.256 din 09.04.2014, nr.038 din 05.04.2014, nr.053 din

26.03.2014, psihiatrico-legală nr.46s-2014 din 01.07.2014, din care se constată că

inculpatul E. Gavrilovici a comis infracțiunea imputată lui, și că acțiunile lui se

încadrează în baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal, ca omor intenționat, adică

omorul unei persoane, săvîrșit de două persoane, cu o deosebită cruzime.

4.2. La fel, instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit în mod eronat

situația de fapt în coroborare cu probele prezentate de acuzare, ajungând la

concluzia cu privire la nevinovăția inculpatului Titei Dumitru, pe când din analiza

probatoriului administrat pe caz se confirmă vinovăția acestuia și a constatat că

Titei Dumitru, la 21 martie 2014, aproximativ la ora 03.00, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se pe XXXXX din XXXXX, în apropierea domiciliului lui

Voloh Vladimir, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Gavrilovici Evghenii, în

urma unui conflict iscat spontan cu Coșterec Serghei, l-au maltratat cu pumnii și

picioarele în diferite părții ale corpului și capului cauzându-i, conform raportului de

expertiză medico-legală nr.038 din 05.04.2014, leziuni corporale care se califică ca

vătămare corporală medie. După aceasta continuându-și acțiunile infracționale, cu

ajutorul unui cuțit de bucătărie, au aplicat lui Coșterec Serghei multiple lovituri în

5

regiunea capului, gâtului, cutiei toracice și membrului superior stâng, leziuni

corporale care, conform raportului de expertiză medico-legală nr.038 din

05.04.2014, se califică ca vătămare corporală gravă. Ca rezultat a loviturilor primite,

lui Coșterec Serghei i-au fost cauzate leziuni înțepat-tăiate și tăiate a capului, gîtului,

toracelui, membrului superior stîng, care au provocat șoc hemoragic pe fondul

hemoragiei externe, în rezultatul cărora ultimul a decedat la fața locului.

În susținerea concluzie sale, instanța de apel, analizând declarațiile inculpatului

D. Titei, și apreciindu-le prin prizma art.101 Cod de procedură penală, a reținut că

aceste declarații prezintă o modalitate de apărare a sa, cu scopul de a fi exonerat de

răspundere penală, pe cînd probele administrate, și anume declarațiile martorilor

E.Ghidirim, S.Malîi, cît și actele scrise - procesele-verbale de cercetare la fața locului

din 21.03.2014 de la locul unde a fost găsit cadavrul și de cercetare a domiciliului lui

T.Titei, de examinare a obiectului din 21.03.2014, raportul de expertiză medico-

legală nr.255 din 04.04.2014, care cercetate și verificate în ansamblu dimpotrivă

demonstrează vinovăția acestuia în fapta imputată lui și că acțiunile lui D. Titei

formează componența de infracțiune prevăzută de art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal,

ca omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvîrșită de două persoane, cu o

deosebită cruzime.

De asemenea, instanța de apel a respins afirmațiile inculpatului D. Titei, precum

că dânsul nu a participat la comiterea omorului victimei S.Coșterec, deoarece acestea

sunt combătute prin probe prezentate de acuzatorul de stat, ce au fost verificate în

cadrul procedurii de apel, din care rezultă cu certitudine că dânsul a fost prezent la

data, ora și locul comiterii omorului, fapt dovedit prin declarațiile martorului S.Malîi,

care notifică prezența inculpatului de asupra cadavrului, prezența urmelor sîngelui

victimei S.Coșterec pe hainele sale, constatat prin raportul de expertiză de expertiză

medico-legală nr.255 din 04.04.2014 și unui șir de probe indirecte, referitor la

prezența inculpatului D. Titei în anturajul inculpatului E. Gavrilovici și victimei

S.Coșterec în perioada imediată înaintea comiterii infracțiunii de omor, generată din

conflictul care a avut loc între persoanele nominalizate în cadrul consumului de

băuturi alcoolice în ograda lui E.Ghidirim și în continuare în afara ogrăzii la data de

20.03.2014.

Instanța de apel, a apreciat ca eronată concluzia primei instanțe, care a respins

ca probă raportul de expertiză medico-legală nr.255 din 04.04.2014, prin care s-a

confirmat prezența urmelor de sânge provenite de la victima S.Coșterec pe hainele

lui D. Titei în care a fost îmbrăcat la 20.03.2014, precum că acuzarea nu a stabilit cum

aceste urme de sânge au apărut pe hainele inculpatului și ca greșită concluzia că

declarațiile martorilor O.Ghidirim și V.Voloh sunt probe neconcludente, pe când

acești martori au depus mărturii concludente și nepărtinitoare, iar la depunerea

declarațiilor au dat jurământul și au fost preîntâmpinați de răspundere penală

conform art.312 Cod penal, încât careva alte împrejurări care ar pune la dubii

veridicitatea acestor declarații nu au fost constatate.

Gavrilovici, care au solicitat:

6

- inculpatul D. Titei, casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare,

pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el, invocând că probele ce au fost puse la baza

soluției de condamnare de către instanța de apel incorect au fost apreciate, fiindcă

acestea dimpotrivă demonstrează nevinovăția sa în fapta de care a fost recunoscut

vinovat;

- acuzatorul de stat nu a prezentat probe ce ar demonstra vinovăția lui în

comiterea împreună cu E. Gavrilovici a omorului părții vătămate;

- instanța de apel nu a reținut declarațiile martorului E.Ghidirim, care a

confirmat și declarat că dînsul în timpul conflictului ce a avut loc între E. Gavrilovici

și S.Coșterec nu a manifestat nici un grad de violență s-au agresiune, doar i-a

despărțit pe aceștia, precum și ale martorului S.Malîi, care a declarat că a văzut doar

o persoană care stătea în genunchi lângă un bărbat aflat la pământ cui îi spunea

„Serioja, scoală, scoală”, însă nu a confirmat cert că acea persoană era anume el;

- instanța de apel a examinat cauza superficial, în urma căreia a emis o decizie

ilegală și nefondată, ce urmează a fi casată cu achitarea sa și menținerea hotărârii

primei instanțe.

- inculpatul E. Gavrilovici, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, în partea stabilirii pedepsei, pe motiv că cea aplicată de instanța de

apel este una prea aspră, la care instanța nu a reținut acele circumstanțe atenuante

ce i-ar fi permis aplicarea unei pedepse mai blânde, și anume că dânsul a recunoscut

vina, și-a întemeiat recent o familie, în care crește și se educă un copil minor, că

dînsul este unicul întreținător al familiei sale, deoarece alte careva rude nu are, iar

mama soției este o persoană cu dezabilitate severă; - infracțiunea a comis-o de unul

singur, din motiv că partea vătămată primul i-a aplicat lovituri și în scopul de a se

apăra a luat din garaj un cuțit doar să-l sperie pe S.Coșterec, iar după ce acesta i-a

mai aplicat o lovitură în regiunea ochiului, nu mai ține minte ce a făcut, doar

dimineața i-au spus că la tăiat pe acesta; - instanța nu a luat în considerație că

potrivit concluziei expertizei se dovedește că pe hainele sale a fost depistat sîngele

său, ceea ce confirmă faptul că el a fost bătut de S.Coșterec.

recursurile ordinare declarate de inculpații Titei Dumitru și Gavrilovici Evghenii,

casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2015, și

dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel.

instanței de apel conține erori de drept care se cuprind de art.427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală, deoarece instanța de apel, casând sentința integral și

rejudecând cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru

prima instanță, nu întocmai a respectat cerințele art.394 și art.417 Cod de procedură

penală, deși a constatat faptele săvârșite de către fiecare inculpat în parte.

Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, conform învinuirii înaintate,

acțiunile inculpatului E. Gavrilovici și D. Titei au fost calificate în baza art.145 alin.(2)

lit. i), j) Cod penal - omorul intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două

persoane și cu o deosebită cruzime.

7

Prima instanță, cercetând cumulul de probe administrate și prezentate de

procuror, a constatat că inculpatul E. Gavrilovici de unul singur a comis omorul

cet.S.Coșterec, și a exclus din acțiunile inculpatului semnul calificativ lit. i) alin.(2)

art.145 Cod penal, calificând acțiunile ultimului și recunoscându-l vinovat doar în

baza art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal, totodată a constatat fapta diferit față de cea care

a fost reținută în învinuire, și anume ce-a descrisă la pct.2 al prezentei decizii.

Instanța de apel, rejudecând cauza și pronunțând o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, deși în partea dispozitivă a deciziei i-a

condamnat pe E. Gavrilovici și D. Titei în baza art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal,

pentru „omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșită de două persoane, cu

o deosebită cruzime”, însă în partea descriptivă a acesteia nu a respectat prevederile

art. 394 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală în privința inculpatului E. Gavrilovici

și D. Titei, deoarece a reținut în privința inculpatului E. Gavrilovici fapta constatată

de prima instanță, prin care ultimul a fost recunoscut vinovat în baza art.145 alin.(2)

lit. j) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a indicat că prima instanță a stabilit în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului E. Gavrilovici, care a fost dovedită fără

echivoc, indicând că este cert constatat că: Gavrilovici Evghenii, la 20 martie 2014, în

cadrul conflictului E. Gavrilovici l-a lovit pe S.Coșterec și ultimul a căzut în fața porții

gospodăriei lui Voloh Vladimir, pe XXXXX, XXXXX, în acel moment, lui Gavrilovici

Evghenii i-a apărut dorința să-l omoare pe Coșterec Serghei, pentru realizarea acestui

scop s-a îndreptat înspre gospodăria lui Ghidirim Nadejda, care locuiește nu departe și

din garaj a luat un cuțit cu care s-a întors în locul unde se afla Coșterec Serghei și i-a

aplicat aproximativ 21 de lovituri cu cuțitul, 21 de lovituri cu cuțitul, iar pentru a-și

duce intenția sa de omor pînă la capăt i-a tăiat cu cuțitul gîtul lui Coșterec Serghei.

Ulterior, în jurul orei 21.00, Gavrilovici Evghenii a plecat la Ghidirim Nadejda, unde a

aruncat cuțitul în veceul de afară și a rugat-o să-i spele scurta sa de culoare neagră în

care era îmbrăcat, după care s-a îmbrăcat într-un cojoc și a plecat, iar în jurul orei

22.00 acesta a mai din nou a venit la Ghidirim Nadejda și prin geam i-a comunicat că

revine mai tîrziu…, care este diferită față de cea reținută în rechizitoriu, prin care

ultimul a fost învinuit în baza art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal și cea constatată în

privința inculpatului D. Titei, descrisă la pct.4.2. al prezentei decizii, deși conchide că

ambii inculpați „adică D. Titei împreună și în urma înțelegerii prealabile cu E.

Gavrilovici” au comis omorul cet.S.Coșterec.

Or, rejudecând cauza, instanța de apel urma să respecte prevederile normei

sus-menționate, potrivit căreia partea descriptivă a sentinței de condamnare (la caz,

decizia), trebuia să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind

dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție,

motivele și consecințele infracțiunii.

Instanța de recurs, notificând prevederile art.14 alin.(1), 15, 113 alin.(1) Cod

penal, a menționat că anume prin descrierea faptei considerate a fi dovedită, se cere

ca modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii să coroboreze cu concluzia privind încadrarea juridică a acțiunilor

8

inculpaților, chestiuni ce urmau a fi soluționate de instanță conform art.385 alin.(1)

pct.3) Cod de procedură penală.

Însă, analizând decizia recurată, Colegiul penal a constatat că o asemenea

coroborare nu există, astfel fapta constatată și reținută în sarcina ambilor inculpați D.

Titei și E. Gavrilovici nu conține elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal, pentru care ambii au fost recunoscuți vinovați, de

unde se deduce concluzia că partea descriptivă a deciziei instanței de apel contrazice

dispozitivului acesteia, pe când dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să

corespundă concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă.

La fel, instanța de apel în confirmarea vinovăției inculpatului D. Titei a reținut

declarațiile martorului S.Malîi atât pe cele date la urmărirea penală, care au fost date

citirii în temeiul art.371 alin.(1) Cod de procedură penală, cît și pe cele date în

instanța de judecată, totodată, constatând că există contradicții esențiale între

declarațiile depuse în ședința de judecată și cele depuse în cursul urmăririi penale,

instanța urma să motiveze care anume din aceste declarații ale martorului urmează a

fi reținute și considerate a fi veridice.

Totodată, instanța nu a dat careva apreciere declarațiilor acestui martor, care

a relatat, precum că l-a văzut pe D. Titei la locul infracțiunii de asupra cadavrului la

ora 00.30, în coroborare cu învinuirea înaintată inculpatului D. Titei, potrivit căreia

acesta împreună cu E. Gavrilovici au comis omorul părții vătămate la ora 03.00, și cu

fapta stabilită în privința lui E. Gavrilovici, din care rezultă că acesta în jurul orei

21.00 a plecat la N.Ghidirim și a aruncat cuțitul, și-a scos scurta cu care era îmbrăcat

rugând-o pe aceasta din urmă s-o spele.

Mai mult, instanța de apel a conchis că este greșită concluzia primei instanțe că

declarațiile martorilor O.Ghidirim și V.Voloh sunt probe neconcludente, pe când se

constată că aceștia au depus mărturii concludente și nepărtinitoare, dând declarații

sub jurământ, fiind preîntâmpinați de răspundere penală, încât careva alte

împrejurări ce ar pune la dubii veridicitatea acestora nu au fost constatate.

Însă, acestea nu au fost supuse verificării cu consemnarea lor în procesul-

verbal, nu au fost reflectate în descriptivul deciziei, sau să fi fost analizate prin

prisma prevederilor art.100 alin.(1), (4), 101 Cod de procedură penală, de rând ce

instanța și-a motivat concluzia de vinovăție pe declarațiile doar a martorilor

E.Ghidirim și S.Malîi, cît și probele scrise. Totodată, instanța făcând trimitere la

declarațiile date de E. Gavrilovici și D. Titei în instanța de fond și descriindu-le în

decizie, nu le-a verificat și nu le-a consemnat în procesul-verbal. La fel, din procesul-

verbal al instanței de apel rezultă că în ședință au fost verificate un șir de probe, care

nu și-au găsit reflectare în decizia instanței, nefiindu-le dată careva apreciere.

Totodată, instanța de recurs a remarcat faptul că, instanța de apel a ignorat și

prevederile art.400 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel, casând total

sentința din 12.11.2014, nu s-a pronunțat asupra legalității ,,sentinței suplimentare”

din 24.12.2014, prin care s-a admis parțial cerința procurorului cu privire la

încasarea cheltuielilor judiciare pentru serviciile de expertiză psihiatrico-legală

staționară, încasându-se de la E. Gavrilovici suma de 3022 lei.

9

admis apelul declarat de procuror, casată sentință în partea penală și pronunțată în

această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după

cum urmează:

Gavrilovici Evghenii și Titei Dumitru au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute în baza art. 145 alin.(2), lit. i) și j) Cod penal și stabilită

pedeapsa:

- lui Gavrilovici Evghenii, cu aplicarea prevederilor art. 82 Codul penal, 20

(douăzeci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- lui Titei Dumitru - 18 (optsprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei închisorii de către Gavrilovici Evghenii,

calculându-se de la 19 iunie 2018, cu includerea în acest termen a duratei reținerii și

arestării preventive de la 21 martie 2014 până la 19 iunie 2018.

Termenul executării pedepsei închisorii de către Titei Dumitru, calculându-se

din momentul reținerii lui, cu includerea în acest termen a duratei reținerii și

arestării preventive de la 21 martie 2014 până la 12 noiembrie 2014.

A fost respinsă ca nefondată cererea procurorului de încasare a cheltuielilor

pentru efectuarea expertizelor psihiatrico-psihologice, și anume de la Gavrilovici

Evghenii în sumă de 7379 lei și de la Titei Dumitru în sumă de 7131 lei, trecând

aceste cheltuieli din contul mijloacelor bugetului de stat.

În rest hotărârea atacată a fost menținută.

probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a

constatat următoarele:

Gavrilovici Evghenii, la 21.03.2014, aproximativ la orele 03:00, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, aflându-se pe XXXXX, în apropierea domiciliului lui Voloh

Vladimir, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Titei Dumitru, în urma unui

conflict iscat spontan cu Coșterec Serghei Ilie, l-au maltratat cu pumnii și picioarele

pe diferite părții ale corpului și capului, cauzând-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 leziuni corporale care se califică ca vătămare

corporală medie.

După aceasta, continuându-și acțiunile infracționale, cu ajutorul unui cuțit de

bucătărie, au aplicat lui Coșterec Serghei multiple lovituri în regiunea capului,

gâtului, cutiei toracice și membrului superior stâng, leziuni corporale care conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 se califică ca vătămare

corporală gravă. Ca rezultat a loviturilor primite, lui Coșterec Serghei Ilie i-au fost

provocate leziuni înțepat-tăiate și tăiate a capului, gâtului, toracelui, membrului

superior stâng, care au provocat șoc hemoragie pe fondul hemoragiei externe, în

rezultatul cărora Coșterec Serghei a decedat la fața locului.

Colegiul penal a conchis că prin acțiunile sale intenționate, Gavrilovici Evghenii

a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2), lit. i) și j) Cod penal conform

indicilor: omorul intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două persoane și

cu o deosebită cruzime.

10

Titei Dumitru, la 21.03.2014, aproximativ la orele 03:00, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se pe XXXXX, în apropierea domiciliului lui Voloh

Vladimir, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Gavrilovici Evghenii, în urma

unui conflict iscat spontan cu Coșterec Serghei, l-au maltratat cu pumnii și picioarele

pe diferite părții ale corpului și capului, cauzând-i conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 leziuni corporale care se califică ca vătămare

corporală medie.

După aceasta, continuându-și acțiunile infracționale, cu ajutorul unui cuțit de

bucătărie, au aplicat lui Coșterec Serghei Ilie multiple lovituri în regiunea capului,

gâtului, cutiei toracice și membrului superior stâng, leziuni corporale care conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 se califică ca vătămare

corporală gravă. Ca rezultat a loviturilor primite, lui Coșterec Serghei i-au fost

provocate leziuni înțepat-tăiate și tăiate a capului, gâtului, toracelui, membrului

superior stâng, care au provocat șoc hemoragie pe fondul hemoragiei externe, în

rezultatul cărora Coșterec Serghei a decedat la fața locului.

Colegiul penal a conchis că prin acțiunile sale intenționate Titei Dumitru a

comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2), lit. i) și j) Cod penal conform

indicilor: omorul intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două persoane și

cu o deosebită cruzime.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond eronat a apreciat probele, fără

a ține cont de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, bazându-și soluția selectiv

pe declarațiile inculpatului Gavrilovici Evghenii, declarații care nu coroborează cu

celelalte probe cercetate în ședință, precum coroborează declarațiile martorilor, care

poartă răspundere penală pentru mărturiile depuse, or simplul fapt că inculpatul

Titei Dumitru nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii nu poate fi pus la baza

adoptării unei sentințe de achitare așa cum a procedat instanța de judecată în cazul

dat.

În acest context, instanța de apel a relevat că, recunoașterea vinovăției de către

Gavrilovici Evghenii, precum că dânsul de unul singur l-a omorât pe Coșterec Serghei

și nerecunoașterea vinovăției de către Titei Dumitru de comiterea infracțiunii

imputate lor, prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. i) și j) Cod penal, nu echivalează cu

achitarea lui Titei Dumitru și calificarea acțiunilor lui Gavrilovici Evghenii în baza

art. 145 alin. (2) lit. j) Codul penal, deoarece cumulul de probe administrate la caz,

prezentate de acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii, cercetate și analizate, prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, dovedesc cu certitudine

comiterea de către dânșii a faptelor încriminate, și au fost calificate ca un drept al

acestora și ca o metodă de apărare.

Astfel, analizând procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.03.2014;

raportul de expertiză medico legală nr. 255 din 04.04.2014, precum și declarațiile

martorilor Ghidirim Elena și Malîi Serghei, apreciindu-le, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, Colegiul penal a constatat că, inculpatul Titei

Dumitru în perioada de timp de la 20.03.2014, orele 19:00 până la 21.03.2014 orele

19:00 era îmbrăcat într-o scurtă de culoare neagră, o pereche de pantaloni - blugi, un

11

batnic și era încălțat într-o pereche de crose de culoare neagră. Toate aceste bunuri

au fost transmise la expertiza biologică din concluzia expertului s-a constatat că pe o

pereche de blugi, batnic și o pereche de crose ridicate la 21.03.2014, în cadrul

cercetării la fața locului de la domiciliul cet. Titei Dumitru, au fost depistate pete de

sânge de om, care se referă la grupa de sânge B-alfa cu „H” asociat, care se aseamănă

cu sângele victimei Coșterec Serghei, însă pe scurta de culoare neagră în care era

îmbrăcat Titei Dumitru nu au fost depistate urme de sânge.

La fel, s-a menționat faptul, că Titei Dumitru era îmbrăcat în această scurtă de

culoare neagră în timp ce îl ținea pe Coșterec Serghei în curtea casei lui Ghidirim

Elena ca să nu să se bată cu Gavrilovici Evghenii. Respectiv, prin probele analizate și

cercetate în ședința de judecată se combat declarațiile lui Titei Dumitru și a lui

Gavrilovici Evghenii care au declarat, că posibil Titei Dumitru s-a murdărit de sânge

în timp ce îl ținea pe Coșterec Serghei.

Referitor la urmele de sânge depistate pe părțile laterale a croselor lui Titei

Dumitru, Colegiul Penal conchide că aceste urme de sânge nu puteau să provină de

Coșterec Serghei în timp ce Titei Dumitru îl ținea din spate în curtea casei lui

Ghidirim Elena or, urmele de sânge depistate pe crosele lui Titei Dumitr provin de ia

locul infracțiunii și anume de la locul unde a fost omorât Coșterec Serghei, unde

nemijlocit martorul Malîi Serghei și l-a văzut.

Cât privește calificativul „deosebită cruzime”, instanța de apel a menționat că

aplicarea unui șir de lovituri cu un obiect tăietor-înțepător peste diferite părți ale

corpului, în număr de 22 (douăzeci și două), provoacă victimei suferințe deosebite și

inculpații le-au provocat cu bună-știință, leziuni, care sunt în legătură cauzală directă

cu survenirea morții lui Coșterec Serghei, iar conform criteriului pericolului pentru

viață, în comun, se califică ca vătămare corporală gravă.

Astfel, instanța de apel a conchis că, acțiunile inculpaților Gavrilovici Evghenii și

Titei Dumitru au fost îndreptate spre lipsirea de viață a victimei Coșterec Serghei, au

fost săvârșite cu deosebită cruzime, care i-au aplicat un șir de lovituri cu un obiect

tăietor-înțepător peste diferite părți ale corpului, acțiuni intenționate soldate cu

vătămarea gravă a integrității corporale a cet. Coșterec Serghei, sub formă de leziuni

înțepat-tăiate și tăiate a capului, gâtului, toracelui, membrului superior stâng, care au

provocat șoc hemoragic pe fondul hemoragiei externe, în rezultatul cărora și a

survenit decesul lui Coșterec Serghei.

La fel, indicând că, latură subiectivă a omorului săvârșit de Titei Dumitru și

Gavrilovici Evghenii s-a stabilit intenția directă a inculpaților față de survenirea

morții victimei, precum și conștientizarea lor că cauzează victimei dureri intense,

inutile și deosebit de chinuitoare pentru a-l lipsi pe Coșterec Serghei de viață,

circumstanțe care atestă prezența „deosebitei cruzimi”. Metoda aleasă de Titei

Dumitru și Gavrilovici Evghenii, deosebit de chinuitoare în procesul lipsirii de viață a

lui Coșterec Serghei, localizarea loviturilor pe corpul victimei, demonstrează intenția

directă a inculpaților de a comite omorul cu deosebită cruzime.

Deci, starea de fapt în care s-a comis infracțiunea, se confirmă prin procesul-

verbal de cercetare la fața locului și rapoartele de expertiză medico-legală prin care

12

se atestă prezența petelor de sânge pe hainele ridicate de la inculpați, a cărei

apartenență nu se exclude a fi victimei.

În raport cu situația de fapt expusă, instanța de apel a reținut că fapta

inculpaților Titei Dumitru și Gavrilovici Evghenii constă în aceea că dânșii, împreună

și în urma înțelegerii prealabile, la 21.03.2014, aproximativ la orele 03:00, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe XXXXX, în apropierea domiciliului lui Voloh

Vladimir, în urma unui conflict iscat spontan cu Coșterec Serghei Ilie, l-au maltratat

cu pumnii și picioarele în diferite părții ale corpului și capului, cauzând-i conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 leziuni corporale care

se califică ca vătămare corporală medie. După aceasta, continuându-și acțiunile

infracționale, cu ajutorul unui cuțit de bucătărie, i-au aplicat lui Coșterec Serghei

multiple lovituri în regiunea capului, gâtului, cutiei toracice și membrului superior

stâng, leziuni corporale, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 038

din 05.04.2014 se califică ca vătămare corporală gravă. Ca rezultat al loviturilor

primite, lui Coșterec Serghei i-au fost provocate leziuni înțepat-tăiate și tăiate a

capului, gâtului, toracelui, membrului superior stâng, care au provocat șoc

hemoragie pe fondul hemoragiei externe, în rezultatul cărora Coșterec Serghei Ilie a

decedat la fața locului.

9.1. Astfel, fiind stabilită vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) și j) Cod penal, instanța de apel, ținând cont de

prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, a stabilit o pedeapsă sub formă de

închisoare, care în opinia acesteia este legală, echitabilă și proporțională cu

circumstanțele cauzei, și va atinge scopul pedepsei penale.

În acest sens, a reținut că, infracțiunea comisă de inculpați, potrivit art.16 Cod

penal face parte din categoria infracțiunilor excepțional de grave, de motivul

acesteia, de persoana vinovaților, menționând că, Gavrilovici Evghenii anterior a mai

fost condamnat de Judecătoria raionului Tatarbunar regiunea Odessa Ucraina la

17 decembrie 2004, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 15 alin.(2),

art. 115 alin.(1) Cod penal al Ucrainei, pentru tentativa de omor la 7 ani 6 luni

închisoare, fiind eliberat condiționat la data de 26 februarie 2010 (pedeapsa

neexecutată rămasă 1 an 9 luni 12 zile), astfel, fiind constatată în privința

inculpatului starea de recidivă periculoasă.

La fel, indicând că, circumstanțe atenuante în privința inculpaților Titei

Dumitru și Gavrilovici Evghenii nu au fost stabilite, iar ca circumstanțe agravante, în

privința inculpaților Titei Dumitru și Gavrilovici Evghenii a fost reținută săvârșirea

infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică, precum și în privința lui Gavrilovici

Evghenii s-a reținut circumstanța agravantă - săvârșirea infracțiunii de către o

persoană, care anterior a fost condamnată pentru alte fapte care au relevanță pentru

cauză.

Astfel, ținând cont de prezența circumstanțelor agravante și lipsa celor

atenuante, cât și de faptul, că Titei Dumitru nu și-a recunoscut vina, iar Gavrilovici

Evghenii a recunoscut că doar dânsul, de unul singur l-a omorât pe Coșterec S.,

instanța de apel a concluzionat că dânșii nu se căiesc și a considerat că corectarea și

13

reeducarea lor este posibilă doar cu izolarea de societate, fiind aplicat art. 82 Cod

penal, la stabilirea pedepsei inculpatului Gavrilovici Evghenii.

9.2. Privitor la solicitarea apelantului ce ține de încasarea de la Gavrilovici

Evghenii în sumă de 7379 lei și de la Titei Dumitru în sumă de 7131 lei în beneficiul

statului, a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor psihiatrico-

psihologice, Colegiul penal a notificat prevederile art. 143, 227, 229 Cod de

procedură penală și a menționat că, sentința a fost adoptată până la 09 februarie

2018, când au fost abrogate prevederile alin.(2) al acestui articol, astfel că, soluția

instanței de fond adoptată prin sentința suplimentară din 24 decembrie 2014,

potrivit căreia s-a încasat de la Gavrilovici Evghenii cheltuielile judiciare pentru

serviciile de expertiză psihiatrico-legală staționară în mărime de 3022 lei și

solicitarea apelantului cu privire la încasarea de la Gavrilovici Evghenii Leonid în

sumă de 7379 lei și de la Titei Dumitru Vasile în sumă de 7131 lei, în beneficiul

statului a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor psihiatrico-

psihologice, nu au suport juridic legal.

Din aceste considerente, Colegiul penal a considerat necesar de a le respinge ca

nefondate, trecând aceste cheltuieli din contul mijloacelor bugetului de stat.

atacată cu recursuri ordinare de către procuror, de avocatul Bragoi Andrei în numele

inculpatului Titei Dumitru și de inculpatul Gavrilovici Evghenii.

10.1. Procurorul, invocând art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

care de fapt este criticată de către procuror în partea ce ține de neîncasarea

cheltuielilor judiciare, solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19.06.2018, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

într-un alt complet de judecată.

În motivare își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel privind

respingerea solicitării acuzatorului de stat de încasare a cheltuielilor judiciare în

sumă de 7379 lei din contul inculpatului Gavrilovici Evghenii și 7131 lei din contul

inculpatului Titei Dumitru pentru efectuarea expertizelor psihiatrico-psihologice în

beneficiul statului, care în opinia acestuia, contravine normelor procesual penale în

vigoare.

În acest sens notifică prevederile art. 227 alin. (1), (3), 229 Cod de procedură

penală și totodată, menționând că, legislatorul a expus suficient de clar

obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat.

Prin urmare în situația când art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală

stipulează direct că inculpatul suportă cheltuielile judiciare soluția instanțelor

judecătorești de a respinge încasarea acestor cheltuieli este neîntemeiată, or

procurorul a făcut dovada cheltuielilor suportate de stat la efectuarea expertizei

judiciare nr.46s-2014 din 01.07.2014 și nr.53s-2014 din 30.07.2014, acestea

constituind 713 lei și, respectiv, 7379 lei.

Subsidiar celor invocate supra, acuzarea remarcă că efectuarea cheltuielilor de

judecată într-o cauză penală este provocată de săvârșirea infracțiunii, care evident

14

impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale

celui ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului

condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind fapta sa infracțională,

deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

Mai mult, prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 (publicată în Monitorul Oficial

nr.40-47/108 din 09.02.2018), alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală a fost

abrogat, prin ce se atestă intenția legiuitorului, de a pune cheltuielile judiciare în

sarcina inculpatului.

La fel, recurentul relevă că, potrivit prevederilor alin. (1) art. 3 Cod de

procedură penală în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în

vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului la părerea acuzării intră în

contradicție și cu prevederile art. 16 alin. (2) din Constituția RM, prin care se indică

că «Toți cetățenii R. Moldova sunt egali în fașa legii și a autorităților publice...», iar

banii cheltuiți de stat în urma acțiunilor infracționale a făptașului, care este

recunoscut vinovat în modul stabilit de lege, sunt bani publici ce revin din

contribuțiile cetățenilor.

Pornind de la faptul că prin decizia din 19.06.2018 în sarcina inculpaților urma

să fie puse obligațiunile care urmau a fi executate de acestea, adică achitarea

cheltuielilor suportate de stat, însă aceștia fiind practic scutiți de aceste obligațiuni,

în opinia acuzării fără careva temeiuri legale. Astfel se constată inegalitatea părților

în proces și punerea proprietății publice, garantate de art. 127 alin. (2) din

Constituția RM într-o situație defavorizată fată de condamnat care a acționat ilicit

fată de bugetul public, ceea ce, conform legislației în vigoare și jurisprudenței CEDO,

nu poate fi admis.

10.2. Avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Titei Dumitru, solicită

casarea hotărârii contestate în privința lui Titei Dumitru cu menținerea sentinței

judecătoriei Căușeni din 12 noiembrie 2014 și a sentinței suplimentare a judecătoriei

Căușeni din 23 decembrie 2014 privind achitarea lui Titei Dumitru.

În susținerea solicitării sale, își exprimă dezacordul cu hotărârea de

condamnare pronunțată de instanța de apel în privința lui Titei Dumitru,

considerând că, se bazează pe presupuneri, deoarece probele administrate în cauza

dată și prezentate de acuzatorul de stat nu dovedesc vinovăția inculpatului Titei

Dumitru de comiterea infracțiunii imputate în baza art. 145 alin. (2) lit. i) și j) Cod

penal, or, acestea confirmă nevinovăția lui.

În opinia avocatului recurent hotărârea primei instanțe este legală și

întemeiată, deoarece corect a apreciat probele în cauza dată și a pronunțat o

hotărâre de achitare a lui Titei Dumitru, iar instanța de apel a ignorat prevederile

legale și nu a elucidat toate circumstanțele cauzei, precum ar fi: rolul fiecăruia dintre

condamnați (dacă am admite că ambii au comis infracțiunea) la comiterea

infracțiunii, inclusiv n-a stabilit faptul cum ei cu un singur cuțit au comis omorul,

care dintre ei și câte lovituri de cuțit i-au aplicat victimei Coșterec Serghei, în

rezultatul căror lovituri și cine i-a cauzat victimei loviturile, care au dus la decesul ei.

15

Astfel, fiind pronunțată o hotărâre de condamnare nefondată în privința lui Titei

Dumitru.

10.3. Inculpatul Gavrilovici Evghenii solicită aplicarea unei pedepse mai

blânde, considerând că pedeapsa stabilită de instanța de apel este prea aspră, fiindcă

nu a ținut cont de faptul că a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii imputate,

căința sinceră.

lărgit concluzionează, că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Referitor la recursul ordinar declarat de procuror

11.1. Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit consideră că sunt nefondate

alegațiile acuzatorului de stat privind soluția instanței de apel în ce privește

respingerea cererii procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare din contul

inculpaților, deoarece la judecarea apelului declarat de procuror în care și-a expus și

dezacordul cu soluția instanței de fond în sensul dat, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417

alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 9.2. din prezenta decizie,

soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară.

Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de

recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și

asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea

pronunțată. (f. d. 138-139, vol. V)

Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând

cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c.Finlandei).

16

Prin urmare, Colegiul lărgit conchide că soluția instanței de apel este legală și

întemeiată, iar temeiul invocat de recurent prevăzut în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Bragoi Andrei în numele

inculpatului Titei Dumitru

11.2. Colegiul lărgit, lecturând recursul declarat de partea apărării, reține că

acesta invocă nevinovăția inculpatului Titei Dumitru în comiterea infracțiunii de

omor, or, analizând hotărârea de condamnare contestată, instanța de recurs ajunge

la concluzia că, instanța de apel corect a reținut circumstanțele de fapt și de drept în

privința inculpatului Titei Dumitru, imputate prin actul de învinuire, analizând

obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect a

concluzionat asupra vinovăției inculpatului Titei Dumitru de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal și i-a stabilit o pedeapsă legală,

proporțională și echitabilă pentru infracțiunea comisă.

Prin urmare, reieșind din motivarea soluției adoptate de către instanța de apel,

Colegiul lărgit consideră că, la rejudecarea cauzei au fost respectate prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, astfel că, la judecarea apelului declarat de

procuror, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată,

soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară (f.d. 125-137, vol. V).

Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând

cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept

de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c.Finlandei).

Astfel, Colegiul lărgit consideră că sunt nefondate argumentele părții apărării în

sensul nevinovăției inculpatului Titei Dumitru de comiterea infracțiunii de omor, cu

menținerea hotărârii primei instanțe, deoarece nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului declarat.

Referitor la recursul ordinar declarat de inculpatul Gavrilovici Evghenii

11.3. Analizând recursul declarat, Colegiul lărgit constată, că inculpatul

critică pedeapsa stabilită de către instanța de apel, considerând că este prea aspră,

17

argument, care se încadrează în temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În acest sens Colegiul menționează, că potrivit prevederilor art. 75 Cod penal,

prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)

stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă

instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului

individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu

dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în

partea specială.

Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76 – 77 Cod

penal, precum și, efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

Din materialele cauzei, instanța de recurs constată, că inculpatul Gavrilovici

Evghenii a fost recunoscut vinovat și condamnat de prima instanță în baza art.145

alin.(2) lit. j) Cod penal la 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis, iar instanța de apel, la rejudecarea cauzei, constatând vinovăția acestuia de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) și j) Cod penal, i-a aplicat o

pedeapsă de 20 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, ținând cont

de criteriile generale de individualizare a pedepsei, motivându-și soluția în acest

sens. (f.d.137-138, vol. V)

Astfel, analizând decizia atacată, Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel

legal și întemeiat i-a stabilit inculpatului Gavrilovici Evghenii pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 20 ani, care corect a ajuns la concluzia că această

pedeapsă va atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât

și a altor persoane.

În acest context, Colegiul menționează că, în general, mecanismul influenței

circumstanțelor atenuante și agravante asupra pedepsei se exprimă prin influența

lor asupra gradului prejudiciabil al infracțiunii și/sau asupra pericolului social al

persoanei vinovatului, precum și prin efectele pe care aceste circumstanțe le au la

stabilirea pedepsei. Astfel, dacă într-o cauză penală sunt prezente exclusiv

circumstanțe agravante sau acestea prevalează din punct de vedere calitativ față de

circumstanțele atenuante, atunci mărimea pedepsei stabilite trebuie să fie mai

18

aproape de limita maximă a pedepsei prevăzute de sancțiunea normei Părții Speciale

a Codului Penal.

În speța dată, sancțiunea art. 145 alin. (2) Cod penal prevede închisoare de la 15

la 20 de ani sau cu detențiune pe viață, și fiind reținute doar circumstanțe agravante,

indicate de către instanța de apel la pronunțarea soluției privind stabilirea categoriei

și mărimea pedepsei inculpatului Gavrilovici Evghenii.

Astfel, Colegiul lărgit consideră că este nefondat argumentul inculpatului în

sensul individualizării greșite a pedepsei, deoarece nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului declarat.

11.4. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată

prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de

procuror, de avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Titei Dumitru și de

inculpatul Gavrilovici Evghenii urmează a fi respinse ca inadmisibile.

Colegiul lărgit,

D E C I D E:

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, de avocatul Bragoi Andrei în

numele inculpatului Titei Dumitru și de inculpatul Gavrilovici Evghenii, cu

menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018, în

cauza penală în privința lui Gavrilovici Evghenii XXXXX și Titei Dumitru XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 29 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

19