1ra-635/2019 — art.145 alin.2 lit.i, j CP

Prima instanță: 25.08.2014 - 12.11.2014,

Instanța de apel: 1) 28.01.2015 - 19.06.2015, 2) 03.05.2016 - 19.06.2018;

Instanța de recurs: 1) 11.01.2016 - 01.03.2016, dispusă rejudecarea, 2) 08.02.2019 – 01.08.2019. C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Căușeni din 12 noiembrie 2014, a fost achitat Titei Dumitru de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Prin aceeași sentință, Gavrilovici Evghenii a fost condamnat în baza art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal la 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Totodată, prin încheierea suplimentară din 23 decembrie 2014, s-a dispus încasarea de la Gavrilovici Evghenii a cheltuielilor judiciare pentru serviciile de 1 expertiză psihiatrico-legală staționară în sumă de 3022 lei, în rest cerințele părții acuzării au fost respinse. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că Gavrilovici Evghenii, la 20 martie 2014, în jurul orei 20.00, împreună cu Titei Dumitru, Ghidirim Elena, Rotari Alexandru, Bodolan Vasile, Șeremet Svetlana, Bîzdîga Radu și Coșterec Serghei se aflau la domiciliul lui Pascari Eugen din XXXXX, unde jucau cărți și serveau băuturi alcoolice. În timp ce stăteau la masă, Gavrilovici Evghenii a inițiat un conflict cu Rotari Alexandru și l-a lovit cu palma, în conflict s-a implicat Coșterec Serghei, care l-a întrebat pe Gavrilovici Evghenii de ce îl bate pe Rotari Alexandru, după care, fiica lui Pascari Eugen pe nume Valeria a intrat în odaie și le-a spus să înceteze conflictul și să plece din locuință. La cel moment, Gavrilovici Evghenii i-a cerut lui Ghidirim Elena permisiunea să vină la ea în casă, ultima le-a permis, dar i-a avertizat că le permite doar dacă nu va continua conflictul și Gavrilovici Evghenii, a asigurat-o că deja s-a împăcat cu Coșterec Serghei și au continuat să consume băuturi alcoolice. Titei Dumitru s-a culcat pe pat și a adormit, iar Bîzdîga Radu, fiind telefonat de cineva, a lăsat bani pentru băutură și a plecat. Gavrilovici Evghenii a ieșit și a mai adus o sticlă de rachiu și împreună cu Coșterec Serghei și Ghidirim Elena au continuat să consume băuturi alcoolice, în acest timp, între Gavrilovici Serghei și Coșterec Serghei s-a iscat un conflict în cadrul căruia s-au lovit cu palmele unul pe altul peste față și reciproc și- au expus faptele pentru ce anterior au executat pedeapsa. Din cauza gălăgiei, Titei Dumitru s-a trezit din somn și a observat pe buza lui Gavrilovici Evghenii sînge și atunci, Ghidirim Elena i-a alungat pe Gavrilovici Evghenii și Coșterec Serghei afară, iar ea cu Titei Dumitru au rămas în casă. Gavrilovici Evghenii cu Coșterec Serghei au ieșit din casa lui Ghidirim Elena în ograda casei, unde au continuat conflictul și se băteau unul cu altul, în același timp cineva din ei doi a spart geamul de la casa lui Ghidirim Elena, în rezultat la ce Ghidirim Elena și Titei Dumitru au ieșit din casă afară și au încercat să-i despartă. În acest timp, Gavrilovici Evghenii i-a spus lui Coșterec Serghei că el nu poate bate cu pumnii, dar el poate bate cu cuțitul, după care ambii s-au liniștit, iar după ce Ghidirim Elena i-a avertizat că va suna la poliție, Titei Dumitru le-a turnat apă ca să se spele de sînge și după ce au fumat, dînșii au părăsit ograda. Între Gavrilovici Evghenii și Coșterec Serghei conflictul a continuat, în cadrul conflictului Gavrilovici Evghenii l-a lovit pe Coșterec Serghei și ultimul a căzut, în fața porții gospodăriei lui Voloh Vladimir din XXXXX, XXXXX, în acel moment, lui Gavrilovici Evghenii i-a apărut dorința să-l omoare pe Coșterec Serghei. Pentru realizarea acestui scop s-a îndreptat înspre gospodăria lui Ghidirim Nadejda, care locuiește nu departe și din garaj a luat un cuțit cu care s-a întors în locul unde se afla Coșterec Serghei și i-a aplicat aproximativ 21 de lovituri cu cuțitul, iar pentru a-și duce intenția sa de omor până la capăt, i-a tăiat cu cuțitul gâtul, după care a plecat la Ghidirim Nadejda, unde a aruncat cuțitul în veceul de afară și a rugat-o să-i spele scurta sa de culoare neagră în care era îmbrăcat, apoi s-a îmbrăcat într-un cojoc și a plecat, în jurul orei 22.00 acesta a mai revenit la Ghidirim Nadejda și prin geam i-a comunicat că revine mai târziu. La data de 21 martie 2014, în jurul orei 06.00, Ghidirim Nadejda trezindu-se, i-a 2 văzut dormind îmbrăcați lângă ea pe Gavrilovici Evghenii și Titei Dumitru. 2.1. De către organul de urmărire penală a fost învinuit Titei Dumitru în faptul că, la 21 martie 2014, aproximativ la orele 03.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe str. Mihai Eminescu din XXXXX, în apropierea domiciliului lui Voloh Vladimir, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Gavrilovici Evghenii, în urma unui conflict iscat spontan cu Coșterec Serghei, l-au maltratat cu pumnii și picioarele în diferite părții ale corpului și capului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.038 din 05.04.2014, leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală medie, iar continuându-și acțiunile infracționale, cu ajutorul unui cuțit de bucătărie, au aplicat lui Coșterec Serghei multiple lovituri în regiunea capului, gâtului, cutiei toracice și membrului superior stâng, leziuni corporale care, conform raportului de expertiză medico-legală nr.038 din 05.04.2014, se califică ca vătămare corporală gravă. Ca rezultat a loviturilor primite, lui Coșterec Serghei i-au fost cauzate leziuni înțepat-tăiate și tăiate a capului, gâtului, toracelui, membrului superior stâng, care au provocat șoc hemoragie pe fondul hemoragiei externe, în rezultatul cărora ultimul a decedat la fața locului. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care E. Gavrilovici și D. Titei să fie condamnați în baza art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal la câte 18 și, respectiv, 20 de ani închisoare, și dispusă încasarea de la ambii inculpați a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor psihiatrico-psihologice, și anume de la E. Gavrilovici în sumă de 7379 lei și de la Titei Dumitru în sumă de 7131 lei. În argumentarea apelului, procurorul a invocat că instanța greșit a interpretat probele administrate și incorect l-a achitat pe D. Titei de infracțiunea pentru care a fost pus sub învinuire, deoarece probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată dovedesc pe deplin vinovăția lui E. Gavrilovici și D. Titei de comiterea infracțiunii imputate; - instanța a dat apreciere subiectivă probelor prezentate de partea acuzării și și-a întemeiat soluția doar pe declarațiile inculpaților, care de facto au fost combătute prin declarațiile martorilor E.Ghidirim, pe care instanța neîntemeiat le-a apreciat critic, S.Malîi, din care rezultă că D. Titei se afla de asupra lui S.Coșterec, care la acel moment posibil era decedat sau bătut, ceea ce combat declarațiile lui D. Titei că dânsul după ce i-a despărțit pe E. Gavrilovici și S.Coșterec în curtea casei lui E.Ghidirim a mers în domiciliul ultimei unde s-a culcat și s-a trezit a doua zi, cît și probele scrise - procesul-verbal de cercetare la fața locului, rapoartele de expertiză medico-legală nr.053 din 26.03.2014, nr.255 din 04.04.2014; - instanța achitându-l pe D. Titei a constatat că învinuirea înaintată lui în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal nu este una clară și previzibilă, și că de către acuzatorul de stat au fost încălcate prevederile art.297 Cod de procedură penală, totodată l-a condamnat E. Gavrilovici de comiterea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. i) Cod penal și a constat fapta pentru care ambii inculpați atît D. Titei, cît și E. Gavrilovici au fost puși sub învinuire, astfel că instanța, deși invocă că învinuirea nu este una clară și previzibilă, constată fapta ca fiind săvîrșită de către alt inculpat, iar pedeapsa stabilită ultimului pentru fapta de 3 care a fost recunoscut vinovat este prea blîndă, la stabilirea pedepsei căreia instanța nu a ținut cont că inculpatul a recunoscut vina parțial, se caracterizează negativ, anterior fiind condamnat la închisoare pe teritoriul Ucrainei, la locul de trai, fapta a fost comisă în stare de ebrietate alcoolică, astfel că doar prin aplicarea unei pedepse mai aspre va fi atins scopul pedepsei penale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2015, apelul declarat de procuror a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Gavrilovici Evghenii și Titei Dumitru au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal la 20 ani închisoare și, respectiv, la 18 ani închisoare, ambii cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Instanța de apel a conchis că, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului E. Gavrilovici, care a fost dovedită fără echivoc, însă a dat faptei săvârșite o încadrare juridică necorespunzătoare probelor administrate indicând că este cert constatat că: 4.1. Gavrilovici Evghenii, la 20 martie 2014, în jurul orei 20.00, împreună cu Titei Dumitru, Ghidirim Elena, Rotari Alexandru, Bodolan Vasile, Șeremet Svetlana, Bîzdîga Radu și Coșterec Serghei se aflau la domiciliul lui Pascari Eugen din XXXXX, unde jucau-cărți și serveau băuturi alcoolice. În timp ce stăteau la masă, Gavrilovici Evghenii a inițiat un conflict cu Rotari Alexandru și l-a lovit cu palma, în conflict s-a implicat Coșterec Serghei, care l-a întrebat pe Gavrilovici Evghenii de ce îl bate pe Rotari Alexandru, după care fiica lui Pascari Eugen pe nume Valeria a intrat în odaie și le-a spus să înceteze conflictul și să plece din locuință. La acel moment, Gavrilovici Evghenii i-a cerut lui Ghidirim Elena permisiunea să vină la ea în casă, ultima le-a permis, dar i-a avertizat că le permite doar dacă nu va continua conflictul și Gavrilovici Evghenii a asigurat-o că deja s-a împăcat cu Coșterec Serghei și au continuat să consume băuturi alcoolice. Titei Dumitru s-a culcat și a adormit, iar Bîzdîga Radu fiind telefonat de cineva, a lăsat bani pentru băutură și a plecat. Gavrilovici Evghenii a ieșit și a mai adus o sticlă de rachiu și împreună cu Coșterec Serghei și Ghidirim Elena au continuat să consume băuturi alcoolice. În acest timp între Gavrilovici Serghei și Coșterec Serghei s-a iscat un conflict în cadrul căruia s-au lovit cu palmele unul pe altul peste față și reciproc și-au expus faptele pentru ce anterior au executat pedeapsa. Din cauza gălăgiei, Titei Dumitru s-a trezit din somn și a observat pe buza lui Gavrilovici Evghenii sînge și atunci, Ghidirim Elena i-a alungat pe Gavrilovici Evghenii și Coșterec Serghei afară, iar ea cu Titei Dumitru au rămas în casă. Gavrilovici Evghenii cu Coșterec Serghei au ieșit din casa lui Ghidirim Elena în ograda casei, unde au continuat conflictul și se băteau unul cu altul, în același timp cineva din ei doi a spart geamul de la casa lui Ghidirim Elena, în rezultat la ce Ghidirim Elena și Titei Dumitru au ieșit din casă afară și au încercat să-i despartă. În acest timp, Gavrilovici Evghenii i-a spus lui Coșterec Serghei că el nu poate bate cu pumnii, dar el poate bate cu cuțitul, după care ambii s-au liniștit, iar după ce Ghidirim Elena i-a avertizat că va suna la poliție, Titei Dumitru le-a turnat apă să se spele de sînge și după ce au fumat, dînșii au părăsit ograda. 4 Între Gavrilovici Evghenii și Coșterec Serghei conflictul a continuat, în cadrul conflictului Gavrilovici Evghenii l-a lovit pe Coșterec Serghei și ultimul a căzut, în fața porții gospodăriei lui Voloh Vladimir din XXXXX. În acel moment, lui Gavrilovici Evghenii i-a apărut dorința să-l omoare pe Coșterec Serghei, pentru realizarea acestui scop s-a îndreptat înspre gospodăria lui Ghidirim Nadejda, care locuiește nu departe și din garaj a luat un cuțit cu care s-a întors în locul unde se afla Coșterec Serghei și i-a aplicat aproximativ 21 de lovituri cu cuțitul, iar pentru a-și duce intenția sa de omor pînă la capăt i-a tăiat cu cuțitul gîtul lui Coșterec Serghei. Ulterior, pe la ora 21.00, Gavrilovici Evghenii a plecat la Ghidirim Nadejda, unde a aruncat cuțitul în veceul de afară și a rugat-o să-i spele scurta sa de culoare neagră în care era îmbrăcat, după care s-a îmbrăcat într-un cojoc și a plecat, iar în jurul orei 22.00 acesta a mai din nou a venit la Ghidirim Nadejda și prin geam i-a comunicat că revine mai tîrziu. La data de 21 martie 2014, în jurul orei 06.00, Ghidirim Nadejda trezindu-se, i-a văzut dormind îmbrăcați lîngă ea pe Gavrilovici Evghenii și Titei Dumitru și tot în data de 21 martie 2014, între orele 05.00-06.00 a fost găsit cadavrul lui Coșterec Serghei. Instanța de apel a reținut că prima instanță obiectiv și sub toate aspectele, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, a examinat și apreciat probele administrate în cauză, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui E. Gavrilovici în săvîrșirea infracțiunii imputate, fiind bazată pe declarațiile martorului E.Ghidirim, date în prima instanță și în apel, cît și probele scrise – procesele-verbale de cercetare la fața locului din 21.03.2014 cu planșele fotografice de la locul unde a fost găsit cadavrul și de cercetare a domiciliului lui N.Ghidirim, de examinare a obiectului din 22.03.2014, ordonanța de ridicare din 21.03.2014 și procesul-verbal din 21.03.2014 de ridicare de la E. Gavrilovici a hainelor în care era îmbrăcat, de examinare a obiectelor ridicate de la E. Gavrilovici, de verificare a declarațiilor învinuitului E. Gavrilovici, rapoartele de expertiză medico-legale nr.256 din 09.04.2014, nr.038 din 05.04.2014, nr.053 din 26.03.2014, psihiatrico-legală nr.46s-2014 din 01.07.2014, din care se constată că inculpatul E. Gavrilovici a comis infracțiunea imputată lui, și că acțiunile lui se încadrează în baza art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal, ca omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvîrșit de două persoane, cu o deosebită cruzime. 4.2. La fel, instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit în mod eronat situația de fapt în coroborare cu probele prezentate de acuzare, ajungând la concluzia cu privire la nevinovăția inculpatului Titei Dumitru, pe când din analiza probatoriului administrat pe caz se confirmă vinovăția acestuia și a constatat că Titei Dumitru, la 21 martie 2014, aproximativ la ora 03.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe XXXXX din XXXXX, în apropierea domiciliului lui Voloh Vladimir, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Gavrilovici Evghenii, în urma unui conflict iscat spontan cu Coșterec Serghei, l-au maltratat cu pumnii și picioarele în diferite părții ale corpului și capului cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr.038 din 05.04.2014, leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală medie. După aceasta continuându-și acțiunile infracționale, cu ajutorul unui cuțit de bucătărie, au aplicat lui Coșterec Serghei multiple lovituri în 5 regiunea capului, gâtului, cutiei toracice și membrului superior stâng, leziuni corporale care, conform raportului de expertiză medico-legală nr.038 din 05.04.2014, se califică ca vătămare corporală gravă. Ca rezultat a loviturilor primite, lui Coșterec Serghei i-au fost cauzate leziuni înțepat-tăiate și tăiate a capului, gîtului, toracelui, membrului superior stîng, care au provocat șoc hemoragic pe fondul hemoragiei externe, în rezultatul cărora ultimul a decedat la fața locului. În susținerea concluzie sale, instanța de apel, analizând declarațiile inculpatului D. Titei, și apreciindu-le prin prizma art.101 Cod de procedură penală, a reținut că aceste declarații prezintă o modalitate de apărare a sa, cu scopul de a fi exonerat de răspundere penală, pe cînd probele administrate, și anume declarațiile martorilor E.Ghidirim, S.Malîi, cît și actele scrise - procesele-verbale de cercetare la fața locului din 21.03.2014 de la locul unde a fost găsit cadavrul și de cercetare a domiciliului lui T.Titei, de examinare a obiectului din 21.03.2014, raportul de expertiză medico- legală nr.255 din 04.04.2014, care cercetate și verificate în ansamblu dimpotrivă demonstrează vinovăția acestuia în fapta imputată lui și că acțiunile lui D. Titei formează componența de infracțiune prevăzută de art.145 alin.(2) lit.i), j) Cod penal, ca omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvîrșită de două persoane, cu o deosebită cruzime. De asemenea, instanța de apel a respins afirmațiile inculpatului D. Titei, precum că dânsul nu a participat la comiterea omorului victimei S.Coșterec, deoarece acestea sunt combătute prin probe prezentate de acuzatorul de stat, ce au fost verificate în cadrul procedurii de apel, din care rezultă cu certitudine că dânsul a fost prezent la data, ora și locul comiterii omorului, fapt dovedit prin declarațiile martorului S.Malîi, care notifică prezența inculpatului de asupra cadavrului, prezența urmelor sîngelui victimei S.Coșterec pe hainele sale, constatat prin raportul de expertiză de expertiză medico-legală nr.255 din 04.04.2014 și unui șir de probe indirecte, referitor la prezența inculpatului D. Titei în anturajul inculpatului E. Gavrilovici și victimei S.Coșterec în perioada imediată înaintea comiterii infracțiunii de omor, generată din conflictul care a avut loc între persoanele nominalizate în cadrul consumului de băuturi alcoolice în ograda lui E.Ghidirim și în continuare în afara ogrăzii la data de 20.03.2014. Instanța de apel, a apreciat ca eronată concluzia primei instanțe, care a respins ca probă raportul de expertiză medico-legală nr.255 din 04.04.2014, prin care s-a confirmat prezența urmelor de sânge provenite de la victima S.Coșterec pe hainele lui D. Titei în care a fost îmbrăcat la 20.03.2014, precum că acuzarea nu a stabilit cum aceste urme de sânge au apărut pe hainele inculpatului și ca greșită concluzia că declarațiile martorilor O.Ghidirim și V.Voloh sunt probe neconcludente, pe când acești martori au depus mărturii concludente și nepărtinitoare, iar la depunerea declarațiilor au dat jurământul și au fost preîntâmpinați de răspundere penală conform art.312 Cod penal, încât careva alte împrejurări care ar pune la dubii veridicitatea acestor declarații nu au fost constatate.

Împotriva deciziei au declarat recursuri ordinare inculpatul D. Titei și E. Gavrilovici, care au solicitat: 6 - inculpatul D. Titei, casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el, invocând că probele ce au fost puse la baza soluției de condamnare de către instanța de apel incorect au fost apreciate, fiindcă acestea dimpotrivă demonstrează nevinovăția sa în fapta de care a fost recunoscut vinovat; - acuzatorul de stat nu a prezentat probe ce ar demonstra vinovăția lui în comiterea împreună cu E. Gavrilovici a omorului părții vătămate; - instanța de apel nu a reținut declarațiile martorului E.Ghidirim, care a confirmat și declarat că dînsul în timpul conflictului ce a avut loc între E. Gavrilovici și S.Coșterec nu a manifestat nici un grad de violență s-au agresiune, doar i-a despărțit pe aceștia, precum și ale martorului S.Malîi, care a declarat că a văzut doar o persoană care stătea în genunchi lângă un bărbat aflat la pământ cui îi spunea „Serioja, scoală, scoală”, însă nu a confirmat cert că acea persoană era anume el; - instanța de apel a examinat cauza superficial, în urma căreia a emis o decizie ilegală și nefondată, ce urmează a fi casată cu achitarea sa și menținerea hotărârii primei instanțe. - inculpatul E. Gavrilovici, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, în partea stabilirii pedepsei, pe motiv că cea aplicată de instanța de apel este una prea aspră, la care instanța nu a reținut acele circumstanțe atenuante ce i-ar fi permis aplicarea unei pedepse mai blânde, și anume că dânsul a recunoscut vina, și-a întemeiat recent o familie, în care crește și se educă un copil minor, că dînsul este unicul întreținător al familiei sale, deoarece alte careva rude nu are, iar mama soției este o persoană cu dezabilitate severă; - infracțiunea a comis-o de unul singur, din motiv că partea vătămată primul i-a aplicat lovituri și în scopul de a se apăra a luat din garaj un cuțit doar să-l sperie pe S.Coșterec, iar după ce acesta i-a mai aplicat o lovitură în regiunea ochiului, nu mai ține minte ce a făcut, doar dimineața i-au spus că la tăiat pe acesta; - instanța nu a luat în considerație că potrivit concluziei expertizei se dovedește că pe hainele sale a fost depistat sîngele său, ceea ce confirmă faptul că el a fost bătut de S.Coșterec.

Prin decizia Colegiului penal lărgit din 01 martie 2016 au fost admise recursurile ordinare declarate de inculpații Titei Dumitru și Gavrilovici Evghenii, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2015, și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel.

În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a conchis că decizia instanței de apel conține erori de drept care se cuprind de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel, casând sentința integral și rejudecând cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, nu întocmai a respectat cerințele art.394 și art.417 Cod de procedură penală, deși a constatat faptele săvârșite de către fiecare inculpat în parte. Astfel, după cum rezultă din actele cauzei, conform învinuirii înaintate, acțiunile inculpatului E. Gavrilovici și D. Titei au fost calificate în baza art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal - omorul intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două persoane și cu o deosebită cruzime. 7 Prima instanță, cercetând cumulul de probe administrate și prezentate de procuror, a constatat că inculpatul E. Gavrilovici de unul singur a comis omorul cet.S.Coșterec, și a exclus din acțiunile inculpatului semnul calificativ lit. i) alin.(2) art.145 Cod penal, calificând acțiunile ultimului și recunoscându-l vinovat doar în baza art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal, totodată a constatat fapta diferit față de cea care a fost reținută în învinuire, și anume ce-a descrisă la pct.2 al prezentei decizii. Instanța de apel, rejudecând cauza și pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, deși în partea dispozitivă a deciziei i-a condamnat pe E. Gavrilovici și D. Titei în baza art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal, pentru „omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșită de două persoane, cu o deosebită cruzime”, însă în partea descriptivă a acesteia nu a respectat prevederile art. 394 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală în privința inculpatului E. Gavrilovici și D. Titei, deoarece a reținut în privința inculpatului E. Gavrilovici fapta constatată de prima instanță, prin care ultimul a fost recunoscut vinovat în baza art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal. Astfel, instanța de apel a indicat că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului E. Gavrilovici, care a fost dovedită fără echivoc, indicând că este cert constatat că: Gavrilovici Evghenii, la 20 martie 2014, în cadrul conflictului E. Gavrilovici l-a lovit pe S.Coșterec și ultimul a căzut în fața porții gospodăriei lui Voloh Vladimir, pe XXXXX, XXXXX, în acel moment, lui Gavrilovici Evghenii i-a apărut dorința să-l omoare pe Coșterec Serghei, pentru realizarea acestui scop s-a îndreptat înspre gospodăria lui Ghidirim Nadejda, care locuiește nu departe și din garaj a luat un cuțit cu care s-a întors în locul unde se afla Coșterec Serghei și i-a aplicat aproximativ 21 de lovituri cu cuțitul, 21 de lovituri cu cuțitul, iar pentru a-și duce intenția sa de omor pînă la capăt i-a tăiat cu cuțitul gîtul lui Coșterec Serghei. Ulterior, în jurul orei 21.00, Gavrilovici Evghenii a plecat la Ghidirim Nadejda, unde a aruncat cuțitul în veceul de afară și a rugat-o să-i spele scurta sa de culoare neagră în care era îmbrăcat, după care s-a îmbrăcat într-un cojoc și a plecat, iar în jurul orei 22.00 acesta a mai din nou a venit la Ghidirim Nadejda și prin geam i-a comunicat că revine mai tîrziu…, care este diferită față de cea reținută în rechizitoriu, prin care ultimul a fost învinuit în baza art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal și cea constatată în privința inculpatului D. Titei, descrisă la pct.4.2. al prezentei decizii, deși conchide că ambii inculpați „adică D. Titei împreună și în urma înțelegerii prealabile cu E. Gavrilovici” au comis omorul cet.S.Coșterec. Or, rejudecând cauza, instanța de apel urma să respecte prevederile normei sus-menționate, potrivit căreia partea descriptivă a sentinței de condamnare (la caz, decizia), trebuia să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Instanța de recurs, notificând prevederile art.14 alin.(1), 15, 113 alin.(1) Cod penal, a menționat că anume prin descrierea faptei considerate a fi dovedită, se cere ca modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii să coroboreze cu concluzia privind încadrarea juridică a acțiunilor 8 inculpaților, chestiuni ce urmau a fi soluționate de instanță conform art.385 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală. Însă, analizând decizia recurată, Colegiul penal a constatat că o asemenea coroborare nu există, astfel fapta constatată și reținută în sarcina ambilor inculpați D. Titei și E. Gavrilovici nu conține elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit. i), j) Cod penal, pentru care ambii au fost recunoscuți vinovați, de unde se deduce concluzia că partea descriptivă a deciziei instanței de apel contrazice dispozitivului acesteia, pe când dispozitivul deciziei instanței de apel trebuie să corespundă concluziilor făcute de instanță în partea descriptivă. La fel, instanța de apel în confirmarea vinovăției inculpatului D. Titei a reținut declarațiile martorului S.Malîi atât pe cele date la urmărirea penală, care au fost date citirii în temeiul art.371 alin.(1) Cod de procedură penală, cît și pe cele date în instanța de judecată, totodată, constatând că există contradicții esențiale între declarațiile depuse în ședința de judecată și cele depuse în cursul urmăririi penale, instanța urma să motiveze care anume din aceste declarații ale martorului urmează a fi reținute și considerate a fi veridice. Totodată, instanța nu a dat careva apreciere declarațiilor acestui martor, care a relatat, precum că l-a văzut pe D. Titei la locul infracțiunii de asupra cadavrului la ora 00.30, în coroborare cu învinuirea înaintată inculpatului D. Titei, potrivit căreia acesta împreună cu E. Gavrilovici au comis omorul părții vătămate la ora 03.00, și cu fapta stabilită în privința lui E. Gavrilovici, din care rezultă că acesta în jurul orei 21.00 a plecat la N.Ghidirim și a aruncat cuțitul, și-a scos scurta cu care era îmbrăcat rugând-o pe aceasta din urmă s-o spele. Mai mult, instanța de apel a conchis că este greșită concluzia primei instanțe că declarațiile martorilor O.Ghidirim și V.Voloh sunt probe neconcludente, pe când se constată că aceștia au depus mărturii concludente și nepărtinitoare, dând declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinați de răspundere penală, încât careva alte împrejurări ce ar pune la dubii veridicitatea acestora nu au fost constatate. Însă, acestea nu au fost supuse verificării cu consemnarea lor în procesul- verbal, nu au fost reflectate în descriptivul deciziei, sau să fi fost analizate prin prisma prevederilor art.100 alin.(1), (4), 101 Cod de procedură penală, de rând ce instanța și-a motivat concluzia de vinovăție pe declarațiile doar a martorilor E.Ghidirim și S.Malîi, cît și probele scrise. Totodată, instanța făcând trimitere la declarațiile date de E. Gavrilovici și D. Titei în instanța de fond și descriindu-le în decizie, nu le-a verificat și nu le-a consemnat în procesul-verbal. La fel, din procesul- verbal al instanței de apel rezultă că în ședință au fost verificate un șir de probe, care nu și-au găsit reflectare în decizia instanței, nefiindu-le dată careva apreciere. Totodată, instanța de recurs a remarcat faptul că, instanța de apel a ignorat și prevederile art.400 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel, casând total sentința din 12.11.2014, nu s-a pronunțat asupra legalității ,,sentinței suplimentare” din 24.12.2014, prin care s-a admis parțial cerința procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare pentru serviciile de expertiză psihiatrico-legală staționară, încasându-se de la E. Gavrilovici suma de 3022 lei. 9

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018 a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentință în partea penală și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează: Gavrilovici Evghenii și Titei Dumitru au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute în baza art. 145 alin.(2), lit. i) și j) Cod penal și stabilită pedeapsa: - lui Gavrilovici Evghenii, cu aplicarea prevederilor art. 82 Codul penal, 20 (douăzeci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - lui Titei Dumitru - 18 (optsprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Termenul executării pedepsei închisorii de către Gavrilovici Evghenii, calculându-se de la 19 iunie 2018, cu includerea în acest termen a duratei reținerii și arestării preventive de la 21 martie 2014 până la 19 iunie 2018. Termenul executării pedepsei închisorii de către Titei Dumitru, calculându-se din momentul reținerii lui, cu includerea în acest termen a duratei reținerii și arestării preventive de la 21 martie 2014 până la 12 noiembrie 2014. A fost respinsă ca nefondată cererea procurorului de încasare a cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor psihiatrico-psihologice, și anume de la Gavrilovici Evghenii în sumă de 7379 lei și de la Titei Dumitru în sumă de 7131 lei, trecând aceste cheltuieli din contul mijloacelor bugetului de stat. În rest hotărârea atacată a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a constatat următoarele: Gavrilovici Evghenii, la 21.03.2014, aproximativ la orele 03:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe XXXXX, în apropierea domiciliului lui Voloh Vladimir, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Titei Dumitru, în urma unui conflict iscat spontan cu Coșterec Serghei Ilie, l-au maltratat cu pumnii și picioarele pe diferite părții ale corpului și capului, cauzând-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală medie. După aceasta, continuându-și acțiunile infracționale, cu ajutorul unui cuțit de bucătărie, au aplicat lui Coșterec Serghei multiple lovituri în regiunea capului, gâtului, cutiei toracice și membrului superior stâng, leziuni corporale care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 se califică ca vătămare corporală gravă. Ca rezultat a loviturilor primite, lui Coșterec Serghei Ilie i-au fost provocate leziuni înțepat-tăiate și tăiate a capului, gâtului, toracelui, membrului superior stâng, care au provocat șoc hemoragie pe fondul hemoragiei externe, în rezultatul cărora Coșterec Serghei a decedat la fața locului. Colegiul penal a conchis că prin acțiunile sale intenționate, Gavrilovici Evghenii a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2), lit. i) și j) Cod penal conform indicilor: omorul intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două persoane și cu o deosebită cruzime. 10 Titei Dumitru, la 21.03.2014, aproximativ la orele 03:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe XXXXX, în apropierea domiciliului lui Voloh Vladimir, împreună și în urma înțelegerii prealabile cu Gavrilovici Evghenii, în urma unui conflict iscat spontan cu Coșterec Serghei, l-au maltratat cu pumnii și picioarele pe diferite părții ale corpului și capului, cauzând-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală medie. După aceasta, continuându-și acțiunile infracționale, cu ajutorul unui cuțit de bucătărie, au aplicat lui Coșterec Serghei Ilie multiple lovituri în regiunea capului, gâtului, cutiei toracice și membrului superior stâng, leziuni corporale care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 se califică ca vătămare corporală gravă. Ca rezultat a loviturilor primite, lui Coșterec Serghei i-au fost provocate leziuni înțepat-tăiate și tăiate a capului, gâtului, toracelui, membrului superior stâng, care au provocat șoc hemoragie pe fondul hemoragiei externe, în rezultatul cărora Coșterec Serghei a decedat la fața locului. Colegiul penal a conchis că prin acțiunile sale intenționate Titei Dumitru a comis infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2), lit. i) și j) Cod penal conform indicilor: omorul intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit de două persoane și cu o deosebită cruzime. Instanța de apel a considerat că instanța de fond eronat a apreciat probele, fără a ține cont de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, bazându-și soluția selectiv pe declarațiile inculpatului Gavrilovici Evghenii, declarații care nu coroborează cu celelalte probe cercetate în ședință, precum coroborează declarațiile martorilor, care poartă răspundere penală pentru mărturiile depuse, or simplul fapt că inculpatul Titei Dumitru nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii nu poate fi pus la baza adoptării unei sentințe de achitare așa cum a procedat instanța de judecată în cazul dat. În acest context, instanța de apel a relevat că, recunoașterea vinovăției de către Gavrilovici Evghenii, precum că dânsul de unul singur l-a omorât pe Coșterec Serghei și nerecunoașterea vinovăției de către Titei Dumitru de comiterea infracțiunii imputate lor, prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. i) și j) Cod penal, nu echivalează cu achitarea lui Titei Dumitru și calificarea acțiunilor lui Gavrilovici Evghenii în baza art. 145 alin. (2) lit. j) Codul penal, deoarece cumulul de probe administrate la caz, prezentate de acuzatorul de stat în sprijinul învinuirii, cercetate și analizate, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânșii a faptelor încriminate, și au fost calificate ca un drept al acestora și ca o metodă de apărare. Astfel, analizând procesul-verbal de cercetare la fața locului din 21.03.2014; raportul de expertiză medico legală nr. 255 din 04.04.2014, precum și declarațiile martorilor Ghidirim Elena și Malîi Serghei, apreciindu-le, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, Colegiul penal a constatat că, inculpatul Titei Dumitru în perioada de timp de la 20.03.2014, orele 19:00 până la 21.03.2014 orele 19:00 era îmbrăcat într-o scurtă de culoare neagră, o pereche de pantaloni - blugi, un 11 batnic și era încălțat într-o pereche de crose de culoare neagră. Toate aceste bunuri au fost transmise la expertiza biologică din concluzia expertului s-a constatat că pe o pereche de blugi, batnic și o pereche de crose ridicate la 21.03.2014, în cadrul cercetării la fața locului de la domiciliul cet. Titei Dumitru, au fost depistate pete de sânge de om, care se referă la grupa de sânge B-alfa cu „H” asociat, care se aseamănă cu sângele victimei Coșterec Serghei, însă pe scurta de culoare neagră în care era îmbrăcat Titei Dumitru nu au fost depistate urme de sânge. La fel, s-a menționat faptul, că Titei Dumitru era îmbrăcat în această scurtă de culoare neagră în timp ce îl ținea pe Coșterec Serghei în curtea casei lui Ghidirim Elena ca să nu să se bată cu Gavrilovici Evghenii. Respectiv, prin probele analizate și cercetate în ședința de judecată se combat declarațiile lui Titei Dumitru și a lui Gavrilovici Evghenii care au declarat, că posibil Titei Dumitru s-a murdărit de sânge în timp ce îl ținea pe Coșterec Serghei. Referitor la urmele de sânge depistate pe părțile laterale a croselor lui Titei Dumitru, Colegiul Penal conchide că aceste urme de sânge nu puteau să provină de Coșterec Serghei în timp ce Titei Dumitru îl ținea din spate în curtea casei lui Ghidirim Elena or, urmele de sânge depistate pe crosele lui Titei Dumitr provin de ia locul infracțiunii și anume de la locul unde a fost omorât Coșterec Serghei, unde nemijlocit martorul Malîi Serghei și l-a văzut. Cât privește calificativul „deosebită cruzime”, instanța de apel a menționat că aplicarea unui șir de lovituri cu un obiect tăietor-înțepător peste diferite părți ale corpului, în număr de 22 (douăzeci și două), provoacă victimei suferințe deosebite și inculpații le-au provocat cu bună-știință, leziuni, care sunt în legătură cauzală directă cu survenirea morții lui Coșterec Serghei, iar conform criteriului pericolului pentru viață, în comun, se califică ca vătămare corporală gravă. Astfel, instanța de apel a conchis că, acțiunile inculpaților Gavrilovici Evghenii și Titei Dumitru au fost îndreptate spre lipsirea de viață a victimei Coșterec Serghei, au fost săvârșite cu deosebită cruzime, care i-au aplicat un șir de lovituri cu un obiect tăietor-înțepător peste diferite părți ale corpului, acțiuni intenționate soldate cu vătămarea gravă a integrității corporale a cet. Coșterec Serghei, sub formă de leziuni înțepat-tăiate și tăiate a capului, gâtului, toracelui, membrului superior stâng, care au provocat șoc hemoragic pe fondul hemoragiei externe, în rezultatul cărora și a survenit decesul lui Coșterec Serghei. La fel, indicând că, latură subiectivă a omorului săvârșit de Titei Dumitru și Gavrilovici Evghenii s-a stabilit intenția directă a inculpaților față de survenirea morții victimei, precum și conștientizarea lor că cauzează victimei dureri intense, inutile și deosebit de chinuitoare pentru a-l lipsi pe Coșterec Serghei de viață, circumstanțe care atestă prezența „deosebitei cruzimi”. Metoda aleasă de Titei Dumitru și Gavrilovici Evghenii, deosebit de chinuitoare în procesul lipsirii de viață a lui Coșterec Serghei, localizarea loviturilor pe corpul victimei, demonstrează intenția directă a inculpaților de a comite omorul cu deosebită cruzime. Deci, starea de fapt în care s-a comis infracțiunea, se confirmă prin procesul- verbal de cercetare la fața locului și rapoartele de expertiză medico-legală prin care 12 se atestă prezența petelor de sânge pe hainele ridicate de la inculpați, a cărei apartenență nu se exclude a fi victimei. În raport cu situația de fapt expusă, instanța de apel a reținut că fapta inculpaților Titei Dumitru și Gavrilovici Evghenii constă în aceea că dânșii, împreună și în urma înțelegerii prealabile, la 21.03.2014, aproximativ la orele 03:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe XXXXX, în apropierea domiciliului lui Voloh Vladimir, în urma unui conflict iscat spontan cu Coșterec Serghei Ilie, l-au maltratat cu pumnii și picioarele în diferite părții ale corpului și capului, cauzând-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 leziuni corporale care se califică ca vătămare corporală medie. După aceasta, continuându-și acțiunile infracționale, cu ajutorul unui cuțit de bucătărie, i-au aplicat lui Coșterec Serghei multiple lovituri în regiunea capului, gâtului, cutiei toracice și membrului superior stâng, leziuni corporale, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 038 din 05.04.2014 se califică ca vătămare corporală gravă. Ca rezultat al loviturilor primite, lui Coșterec Serghei i-au fost provocate leziuni înțepat-tăiate și tăiate a capului, gâtului, toracelui, membrului superior stâng, care au provocat șoc hemoragie pe fondul hemoragiei externe, în rezultatul cărora Coșterec Serghei Ilie a decedat la fața locului. 9.1. Astfel, fiind stabilită vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) și j) Cod penal, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare, care în opinia acesteia este legală, echitabilă și proporțională cu circumstanțele cauzei, și va atinge scopul pedepsei penale. În acest sens, a reținut că, infracțiunea comisă de inculpați, potrivit art.16 Cod penal face parte din categoria infracțiunilor excepțional de grave, de motivul acesteia, de persoana vinovaților, menționând că, Gavrilovici Evghenii anterior a mai fost condamnat de Judecătoria raionului Tatarbunar regiunea Odessa Ucraina la 17 decembrie 2004, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 15 alin.(2), art. 115 alin.(1) Cod penal al Ucrainei, pentru tentativa de omor la 7 ani 6 luni închisoare, fiind eliberat condiționat la data de 26 februarie 2010 (pedeapsa neexecutată rămasă 1 an 9 luni 12 zile), astfel, fiind constatată în privința inculpatului starea de recidivă periculoasă. La fel, indicând că, circumstanțe atenuante în privința inculpaților Titei Dumitru și Gavrilovici Evghenii nu au fost stabilite, iar ca circumstanțe agravante, în privința inculpaților Titei Dumitru și Gavrilovici Evghenii a fost reținută săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică, precum și în privința lui Gavrilovici Evghenii s-a reținut circumstanța agravantă - săvârșirea infracțiunii de către o persoană, care anterior a fost condamnată pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză. Astfel, ținând cont de prezența circumstanțelor agravante și lipsa celor atenuante, cât și de faptul, că Titei Dumitru nu și-a recunoscut vina, iar Gavrilovici Evghenii a recunoscut că doar dânsul, de unul singur l-a omorât pe Coșterec S., instanța de apel a concluzionat că dânșii nu se căiesc și a considerat că corectarea și 13 reeducarea lor este posibilă doar cu izolarea de societate, fiind aplicat art. 82 Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpatului Gavrilovici Evghenii. 9.2. Privitor la solicitarea apelantului ce ține de încasarea de la Gavrilovici Evghenii în sumă de 7379 lei și de la Titei Dumitru în sumă de 7131 lei în beneficiul statului, a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor psihiatrico- psihologice, Colegiul penal a notificat prevederile art. 143, 227, 229 Cod de procedură penală și a menționat că, sentința a fost adoptată până la 09 februarie 2018, când au fost abrogate prevederile alin.(2) al acestui articol, astfel că, soluția instanței de fond adoptată prin sentința suplimentară din 24 decembrie 2014, potrivit căreia s-a încasat de la Gavrilovici Evghenii cheltuielile judiciare pentru serviciile de expertiză psihiatrico-legală staționară în mărime de 3022 lei și solicitarea apelantului cu privire la încasarea de la Gavrilovici Evghenii Leonid în sumă de 7379 lei și de la Titei Dumitru Vasile în sumă de 7131 lei, în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor psihiatrico- psihologice, nu au suport juridic legal. Din aceste considerente, Colegiul penal a considerat necesar de a le respinge ca nefondate, trecând aceste cheltuieli din contul mijloacelor bugetului de stat.

Decizia instanței de apel, pronunțată integral la data de 10 iulie 2018, este atacată cu recursuri ordinare de către procuror, de avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Titei Dumitru și de inculpatul Gavrilovici Evghenii. 10.1. Procurorul, invocând art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care de fapt este criticată de către procuror în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor judiciare, solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19.06.2018, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivare își exprimă dezacordul său cu soluția instanței de apel privind respingerea solicitării acuzatorului de stat de încasare a cheltuielilor judiciare în sumă de 7379 lei din contul inculpatului Gavrilovici Evghenii și 7131 lei din contul inculpatului Titei Dumitru pentru efectuarea expertizelor psihiatrico-psihologice în beneficiul statului, care în opinia acestuia, contravine normelor procesual penale în vigoare. În acest sens notifică prevederile art. 227 alin. (1), (3), 229 Cod de procedură penală și totodată, menționând că, legislatorul a expus suficient de clar obligativitatea suportării cheltuielilor judiciare de către condamnat. Prin urmare în situația când art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală stipulează direct că inculpatul suportă cheltuielile judiciare soluția instanțelor judecătorești de a respinge încasarea acestor cheltuieli este neîntemeiată, or procurorul a făcut dovada cheltuielilor suportate de stat la efectuarea expertizei judiciare nr.46s-2014 din 01.07.2014 și nr.53s-2014 din 30.07.2014, acestea constituind 713 lei și, respectiv, 7379 lei. Subsidiar celor invocate supra, acuzarea remarcă că efectuarea cheltuielilor de judecată într-o cauză penală este provocată de săvârșirea infracțiunii, care evident 14 impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind fapta sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat. Mai mult, prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 (publicată în Monitorul Oficial nr.40-47/108 din 09.02.2018), alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală a fost abrogat, prin ce se atestă intenția legiuitorului, de a pune cheltuielile judiciare în sarcina inculpatului. La fel, recurentul relevă că, potrivit prevederilor alin. (1) art. 3 Cod de procedură penală în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească. Trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului la părerea acuzării intră în contradicție și cu prevederile art. 16 alin. (2) din Constituția RM, prin care se indică că «Toți cetățenii R. Moldova sunt egali în fașa legii și a autorităților publice...», iar banii cheltuiți de stat în urma acțiunilor infracționale a făptașului, care este recunoscut vinovat în modul stabilit de lege, sunt bani publici ce revin din contribuțiile cetățenilor. Pornind de la faptul că prin decizia din 19.06.2018 în sarcina inculpaților urma să fie puse obligațiunile care urmau a fi executate de acestea, adică achitarea cheltuielilor suportate de stat, însă aceștia fiind practic scutiți de aceste obligațiuni, în opinia acuzării fără careva temeiuri legale. Astfel se constată inegalitatea părților în proces și punerea proprietății publice, garantate de art. 127 alin. (2) din Constituția RM într-o situație defavorizată fată de condamnat care a acționat ilicit fată de bugetul public, ceea ce, conform legislației în vigoare și jurisprudenței CEDO, nu poate fi admis. 10.2. Avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Titei Dumitru, solicită casarea hotărârii contestate în privința lui Titei Dumitru cu menținerea sentinței judecătoriei Căușeni din 12 noiembrie 2014 și a sentinței suplimentare a judecătoriei Căușeni din 23 decembrie 2014 privind achitarea lui Titei Dumitru. În susținerea solicitării sale, își exprimă dezacordul cu hotărârea de condamnare pronunțată de instanța de apel în privința lui Titei Dumitru, considerând că, se bazează pe presupuneri, deoarece probele administrate în cauza dată și prezentate de acuzatorul de stat nu dovedesc vinovăția inculpatului Titei Dumitru de comiterea infracțiunii imputate în baza art. 145 alin. (2) lit. i) și j) Cod penal, or, acestea confirmă nevinovăția lui. În opinia avocatului recurent hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, deoarece corect a apreciat probele în cauza dată și a pronunțat o hotărâre de achitare a lui Titei Dumitru, iar instanța de apel a ignorat prevederile legale și nu a elucidat toate circumstanțele cauzei, precum ar fi: rolul fiecăruia dintre condamnați (dacă am admite că ambii au comis infracțiunea) la comiterea infracțiunii, inclusiv n-a stabilit faptul cum ei cu un singur cuțit au comis omorul, care dintre ei și câte lovituri de cuțit i-au aplicat victimei Coșterec Serghei, în rezultatul căror lovituri și cine i-a cauzat victimei loviturile, care au dus la decesul ei. 15 Astfel, fiind pronunțată o hotărâre de condamnare nefondată în privința lui Titei Dumitru. 10.3. Inculpatul Gavrilovici Evghenii solicită aplicarea unei pedepse mai blânde, considerând că pedeapsa stabilită de instanța de apel este prea aspră, fiindcă nu a ținut cont de faptul că a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii imputate, căința sinceră.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează, că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror 11.1. Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit consideră că sunt nefondate alegațiile acuzatorului de stat privind soluția instanței de apel în ce privește respingerea cererii procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpaților, deoarece la judecarea apelului declarat de procuror în care și-a expus și dezacordul cu soluția instanței de fond în sensul dat, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 9.2. din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată. (f. d. 138-139, vol. V) Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). 16 Prin urmare, Colegiul lărgit conchide că soluția instanței de apel este legală și întemeiată, iar temeiul invocat de recurent prevăzut în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Titei Dumitru 11.2. Colegiul lărgit, lecturând recursul declarat de partea apărării, reține că acesta invocă nevinovăția inculpatului Titei Dumitru în comiterea infracțiunii de omor, or, analizând hotărârea de condamnare contestată, instanța de recurs ajunge la concluzia că, instanța de apel corect a reținut circumstanțele de fapt și de drept în privința inculpatului Titei Dumitru, imputate prin actul de învinuire, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect a concluzionat asupra vinovăției inculpatului Titei Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal și i-a stabilit o pedeapsă legală, proporțională și echitabilă pentru infracțiunea comisă. Prin urmare, reieșind din motivarea soluției adoptate de către instanța de apel, Colegiul lărgit consideră că, la rejudecarea cauzei au fost respectate prevederile art. 436 Cod de procedură penală, astfel că, la judecarea apelului declarat de procuror, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară (f.d. 125-137, vol. V). Subsidiar, instanța de recurs subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărîrea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei). Astfel, Colegiul lărgit consideră că sunt nefondate argumentele părții apărării în sensul nevinovăției inculpatului Titei Dumitru de comiterea infracțiunii de omor, cu menținerea hotărârii primei instanțe, deoarece nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat. Referitor la recursul ordinar declarat de inculpatul Gavrilovici Evghenii 11.3. Analizând recursul declarat, Colegiul lărgit constată, că inculpatul critică pedeapsa stabilită de către instanța de apel, considerând că este prea aspră, 17 argument, care se încadrează în temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În acest sens Colegiul menționează, că potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76 – 77 Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal. Din materialele cauzei, instanța de recurs constată, că inculpatul Gavrilovici Evghenii a fost recunoscut vinovat și condamnat de prima instanță în baza art.145 alin.(2) lit. j) Cod penal la 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar instanța de apel, la rejudecarea cauzei, constatând vinovăția acestuia de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) și j) Cod penal, i-a aplicat o pedeapsă de 20 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, ținând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, motivându-și soluția în acest sens. (f.d.137-138, vol. V) Astfel, analizând decizia atacată, Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel legal și întemeiat i-a stabilit inculpatului Gavrilovici Evghenii pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 20 ani, care corect a ajuns la concluzia că această pedeapsă va atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. În acest context, Colegiul menționează că, în general, mecanismul influenței circumstanțelor atenuante și agravante asupra pedepsei se exprimă prin influența lor asupra gradului prejudiciabil al infracțiunii și/sau asupra pericolului social al persoanei vinovatului, precum și prin efectele pe care aceste circumstanțe le au la stabilirea pedepsei. Astfel, dacă într-o cauză penală sunt prezente exclusiv circumstanțe agravante sau acestea prevalează din punct de vedere calitativ față de circumstanțele atenuante, atunci mărimea pedepsei stabilite trebuie să fie mai 18 aproape de limita maximă a pedepsei prevăzute de sancțiunea normei Părții Speciale a Codului Penal. În speța dată, sancțiunea art. 145 alin. (2) Cod penal prevede închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață, și fiind reținute doar circumstanțe agravante, indicate de către instanța de apel la pronunțarea soluției privind stabilirea categoriei și mărimea pedepsei inculpatului Gavrilovici Evghenii. Astfel, Colegiul lărgit consideră că este nefondat argumentul inculpatului în sensul individualizării greșite a pedepsei, deoarece nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat. 11.4. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursurile ordinare declarate de procuror, de avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Titei Dumitru și de inculpatul Gavrilovici Evghenii urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, D E C I D E: Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, de avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Titei Dumitru și de inculpatul Gavrilovici Evghenii, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2018, în cauza penală în privința lui Gavrilovici Evghenii XXXXX și Titei Dumitru XXXXX. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 29 august 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 19