1ra-1178/2019 — art. 208/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 10 octombrie 2018, Primac Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2081 Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita o activitate în domeniul tehnologiilor informaționale pe o perioadă de 2 ani.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Primac Serghei în perioada de timp cuprinsă între 28 septembrie 2013 - 02 ianuarie 2017, aflându- se la locul de muncă în incinta oficiului SRL „Tehno-Trans”, amplasat în mun. Bălți, str. Ivan Cerneahovschi, 52, ap.3 și în alte locații din mun. Bălți, în calitate de utilizator al sistemului informatic cu IP adresa: xxxxx, ce este distribuită de către furnizorul de servicii internet SRL „Starnet Soluții”, intenționat a deținut și distribuit în rețeaua „Gnutella” 5 432 fișiere video și foto cu conținut pornografic, care conform bazei de date specializată în identificarea victimelor pornografiei infantile, abuzului și exploatării sexuale a copiilor „GRIDCOP”, reprezintă pornografie infantilă. Totodată, urmare a examinării dispozitivului de stocare a informației HDD de model „WDC WD20EARX”, cu n/s WCAZAK298676, extras din sistemul informatic cu IP adresa xxxxx, utilizat în activitatea de serviciu de către Primac Serghei, ridicat urmare a efectuării percheziției la locul de muncă al acestuia, în 1 incinta oficiului SRL „Tehno-Trans”, amplasat în mun. Bălți, str. Ivan Cerneahovschi, 52, ap.3, au fost depistate în total 12 fișiere video care sunt înregistrate în baza de date internațională administrată de OIPC „Interpol” - ICSE, ca fiind material din categoria pornografiei infantile și care constituie imagini în formă electronică ale copiilor implicați în activități sexuale explicite, reale sau simulate, ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate în manieră lascivă sau obscenă, pe care Primac Serghei intenționat le-a deținut până la 04 ianuarie 2017, când a fost ridicat dispozitivul de stocare a informației HDD de model „WDC WD20EARX”, cu n/s WCAZAK298676, în urma efectuării percheziției la locul său de muncă.

Avocatul Stroncea Nicolae și inculpatul Primac Serghei au contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare și reabilitarea inculpatului. În motivarea apelului au indicat că, sentința este ilegală, neobiectivă, neîntemeiată și pasibilă anulării, deoarece instanța nu a apreciat toate probele în cumul și nu a dat apreciere obiectivă probelor prin prisma coroborării lor. Nu a fost dată aprecierea obiectivă declarațiilor martorilor Cernîș Alexandr, Chiforenco Victor, Roșcovoi Petru, Banari Vitalie și Hudzinschii Anatolii, care au declarat că acces la computator aveau toți angajații companiei și seara predau cheile pazei, care coroborează cu declarațiile lui Primac Serghei. Prima instanță în mod eronat și subiectiv a pus la baza sentinței declarațiile martorului Cernîș Alexandr. Reieșind din prevederile art.385 alin.(1) pct.2)-4) Cod de procedură penală, prima instanță nu a stabilit că, infracțiunea imputată lui Primac Serghei, a fost comisă de acesta și nu a stabilit vinovăția lui. Nu s-a luat în considerație contractul individual de muncă a lui Primac Serghei, conform căruia timpul de muncă era de la ora 08:00 până la 17:00. Nu au fost luate în considerație probele apărării, care dovedesc cu certitudine că Primac Serghei nu este subiectul infracțiunii și că, nu el a comis infracțiunea. Prima instanță nu a dezbătut probele scrise de la filele dosarului 21, 33, 34- 38, 40-43, iar proba de la fila dosarului 158 demonstrează că, în acea perioadă Primac Serghei se afla acasă. În urma analizei și coroborării tuturor probelor rezultă expres că, vinovăția lui Primac Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal, nu a fost dovedită.

Prin decizia Colegiului penal al Curți de Apel Bălți din 23 ianuarie 2019, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, judecând cauza, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor lui Primac Serghei în baza art.2081 Cod penal, totodată corect a apreciat măsura de pedeapsă sub formă de închisoare, ținând cont de circumstanțele cauzei, persoana vinovată și urmările survenite. 2 Soluție primei instanțe se bazează pe declarațiile inculpatului, martorilor Cernîș Alexandr, Chitiforeac Victor, Reșcovoi Piotr, Banari Vitalie și Hidzinschii Anatolii, procesul-verbal de examinare din 03.11.2016 (f.d.21-23), procesul-verbal de examinare din 04.11.2016 (f.d.25-27), procesul-verbal de examinare din 07.11.2016 cu anexă (f.d.28-52), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.01.2017 cu anexă, (f.d.59-80), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23.01.2017 cu anexă (f.d.80-83), procesul-verbal de ridicare din 08.12.2016, de la compania „StarNet” SRL (f.d.104, 122), procesul-verbal de examinare din 12.12.2016, prin care a fost examinat răspunsul companiei „StarNet” SRL (f.d.105), procesul-verbal de percheziție din 04.01.2017, efectuată pe adresa unde își desfășoară activitatea SRL „Tehno Trans” (f.d.137-138), procesul-verbal de examinare din 06.02.2017 - 06.03.2017 a obiectului și anume a dispozitivului de stocare a informației HDD de model „WD20EARX”, cu numărul de serie WCAZAK298676 și cu capacitatea de 2.0 TB (f.d.140-151), corpul delict - dispozitivul de stocare a informației HDD de model „WD20EARX”, cu numărul de serie „WCAZAK298676” și cu capacitatea de 2.0 TB (f.d.153-154), procesul- verbal de examinare din 07.03.2017 prin care a fost examinat dispozitivul de stocare a informației HDD de model „WD20EARX”, cu numărul de serie WCAZAK298676 și cu capacitatea de 2.0 TB (f.d.155-168), raportul de expertiză nr.01/42/02 din 29.03.2017 (f.d.172), procesul-verbal de examinare din 19.04.2017, cu participarea medicului pediatru de la Centrul Mamei și Copilului (f.d.177-185), procesul-verbal de ridicare din 06.06.2017, de la administratorul ÎI „Cernîș A.”, a ordinului nr.112 din 02.09.2013 de angajare a lui Primac Serghei, pe o filă și a ordinului nr.132 din 01.03.2017 de eliberare din funcție a ultimului de la aceeași întreprindere, pe o filă (f.d.187), procesul-verbal de examinare din 07.06.2017, prin care s-a stabilit că, la 02.09.2013, Primac Serghei a fost angajat în calitate de manager la ÎI „Cernîș A.” și eliberat la 01.03.2017 din această funcție (f.d.190) și documentele - copiile autentificate ale ordinului nr.112 din 02.09.2013 de angajare a lui Primac Serghei, pe o filă și a ordinului nr.132 din 01.03.2017 de eliberare din funcție a ultimului de la aceeași întreprindere, pe o filă (f.d.188-189). La fel, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a apreciat critic declarațiile inculpatului Primac Serghei, considerând că sunt o metodă de evitare a răspunderii penale. Deși inculpatul Primac Serghei nu a recunoscut vina, vinovăția acestuia se confirmă prin probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel. Reieșind din coroborarea acestor probe, în opinia instanție de apel, prima instanță corect a stabilit, că Primac Serghei a activat în cadrul SRL ,,Tehno-Trans” în calitate de manager, că Primac Serghei avea un calculator cu care își exercita atribuțiile de serviciu, că hard diskul de model „WD20EARX” cu numărul de serie WCAZAK298676 a fost extras din calculatorul de serviciu a lui Primac Serghei, că de pe acest calculator au fost distribuite, descărcate și depozitate fișiere cu caracter pornografic și că aceste acțiuni le-a efectuat Primac Serghei. În acest sens, prima instanță a făcut o analiză a elementelor componenței de infracțiune prevăzută la art.2081 Cod penal, pe care le-a raportat corect la speța dată, constatând just vinovăția lui Primac Serghei în comiterea acestei infracțiuni. 3 Probele care au fost administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul ședinței de judecată, la care a făcut referință instanța în sentința corespund criteriilor de admisibilitate, acestea fiind în corespundere cu prevederile art.art.93- 101 Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele, reflectând realitatea obiectivă pe caz. Toate argumentele apărării înaintate în susținerea nevinovăției inculpatului au fost analizate și apreciate în sentință, instanța întemeiat stabilind că, apărarea nu a prezentat în instanța de fond careva probe în vederea confirmării argumentelor sale, fiind expuse doar opinii declarative. Hard diskul calculatorului ridicat de la SRL ,,Tehno-Trans”, prin intermediul căruia au fost distribuite, stocate și păstrate fișierele video cu caracter pornografic, se afla la locul de muncă a lui Primac Serghei și prin intermediul lui acesta își îndeplinea obligațiunile de serviciu. Mai mult, martorii audiați au indicat că, anume Primac Serghei lucra la acest calculator și acesta era locul său de muncă. De asemenea martorii au mai indicat asupra faptului că, Primac Serghei rămânea după orele de program, venea noaptea sau până la orele de muncă pentru a-și onora obligațiunile de serviciu, când au fost distribuite și stocate fișierele video cu caracter pornografic. 4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că, prima instanță i-a stabilit inculpatului o pedeapsa legală, întemeiată și motivată, fiind respectate principiile generale și criteriile de individualizare a pedepsei, dându-le deplină eficientă, precum și scopurilor pedepsei penale. În privința lui Primac Serghei corect a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare cu executarea reală, izolarea ultimului de societate fiind necesară în raport cu acțiunile comise, pericolul social al faptelor și personalitatea inculpatului. Astfel, în opinia instanței de apel, corect s-a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea lui Primac Serghei, precum și atingerea celorlalte scopuri ale pedepsei, v-a fi posibilă prin aplicarea pedepsei închisorii, fiind respectate prevederile art.art.2, 7, 61 alin.(2), 75, 76, 78 Cod penal. Ținând cont de faptul, că Primac Serghei a comis o infracțiune contra minorilor, instanța de apel a stabilit că, față de acesta nu pot fi aplicate prevederile art.90 Cod penal. Mai mult, acesta nu numai a deținut și depozitat intenționat fișiere din categoria pornografiei infantile, dar și intenționat le-a distribuit prin rețea de internet, ceia ce este contrar alegațiilor din apel. De asemenea în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile art.79 Cod penal, deoarece lipsesc careva circumstanțe excepționale. La stabilirea pedepsei, prima instanță a luat în considerație vârsta inculpatului Primac Serghei, caracteristica pozitivă și alte aspecte pozitive ale personalității lui, ca urmare stabilindu-i pedeapsa proporțională faptei săvârșite cu vinovăție. 4.3. În continuare instanța de apel a notat că, apelul declarat de avocat este nefondat și contradictoriu circumstanțelor stabilite pe caz. Totodată, în apel nu sau adus careva motive și probe a cerințelor sale. Faptele au fost relatate în apel conform viziunii inculpatului sub formă de apărare, argumentele expuse fiind în contrazicere cu împrejurările stabilite de organul de urmărire penală și instanțele de 4 fond pe parcursul examinării cauzei. Prima instanță și-a format concluzii de vinovăție în rezultatul cercetării și analizei sub toate aspectele, complet și obiectiv a probelor, cu raportarea lor la prevederile legale, declarațiile martorilor au fost analizate în coraport cu alte probe, fiind stabilit cert, că la acest calculator, de la care a fost ridicat hard diskul cu imagini pornografice și de la care sau distribuit, descărcat și stocat, lucra în mare parte inculpatul, care se pricepea bine să-l manevreze, iar cu permisiunea lui lucrau și alte persoane. Au fost și cazuri, când inculpatul rămânea sau venea după orele de muncă stabilite în program sau venea în afara programului pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu. Faptul că, în contractul individual de muncă era indicat orele de muncă de la orele 08:00-17:00, nu înseamnă că inculpatul nu a lucrat în afara orelor date. Instanța de fond a analizat nu doar orele de muncă prevăzute de contractul individual de muncă, dar și cele executate în afara programului, confirmate de martori. Inculpatul și apărătorul său au invocat că, Primac Serghei nu s-a aflat la serviciu în afara orelor de program, însă martorii indică contrariul. Faptul, că cheile erau date pazei, nu înseamnă că cineva deschidea și se folosea de calculator, or, asemenea fapte nu au fost stabilite. Dezacordul apărătorului cu modul de apreciere a probelor și anume că, nu este de acord cum prima instanță a apreciat declarațiile martorilor și probele scrise, nu poate duce la achitarea inculpatului, așa cum martorii indică, iar actele de procedură confirmă - circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei, deși sunt negate de inculpat.

Avocatul Stroncea Nicolae în numele inculpatului, în temeiul pct.6), 11) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare și reabilitare a inculpatului. În motivarea cerințelor sale a invocat că, ambele instanțe au ignorat în mod intenționat să dea o apreciere corectă faptului că, acuzarea nu a prezentat nici o probă privind faptul aflării inculpatului Primac Serghei la serviciu și folosirii calculatorului la data de 07.01.2016, începând cu ora 15:58:17 și până la ora 03:09:07, 08.01.2016, 11.07.2016 la ora 06:26, 11.08.2016 la ora 07:05:45 și data de 26.08.2016 la ora 01:49:52. Nici prima instanță, nici instanța de apel nu au studiat declarațiile date de martorul Cernîș Alexandr în cadrul ședinței de judecată și expuse la fila dosarului 250-verso, volumul I, unde la întrebările avocatului, Cernîș Alexandr a declarat că, persoane străine nu aveau acces, cheile erau la pază sau la el. La fel, instanțele de fond au interpretat eronat declarațiile martorilor Cernîș Alexandr, Hudzinschii Anatolii și Banari Vitalie. Instanța de apel în mod subiectiv a concluzionat că, Primac Serghei a comis infracțiunea fără să studieze amănunțit toate declarațiile martorilor, ci dimpotrivă - a selectat secvențe din declarațiile martorilor fără a le reda așa cum au fost indicate în procesele-verbale de audiere. Or, din conținutul declarațiilor martorilor rezultă că, Primac Serghei venea la serviciu după orele de muncă numai când era chemat de șoferi pentru a fi alimentați și tot timpul cât era prezent la serviciu Primac 5 Serghei era în prezenta șoferului care l-a chemat și nici o dată nu pornea calculatorul. De asemenea, nu a fost declarat de nici un martor că Primac Serghei a fost la serviciu după orele 21:00 și până la ora 08:00 când se începea lucru, precum și în ziua de 07.01.2016. Atât prima instanță, cât și instanța de apel au indicat că, apărarea nu a prezentat careva probe în motivarea argumentelor sale, prin ce au încălcat prevederile alin.(2) art.8 Cod de procedură penală și art.6 alin.(2) CțEDO, or, dimpotrivă acuzarea urmează să probeze prin probe pertinente, concludente și utile că Primac Serghei s-a aflat la serviciu la data de 07.01.2016, începând cu ora 15:58:17 și până la ora 03:09:07, la 08.01.2016, 11.07.2016 la ora 06:26, la 11.08.2016 la ora 07:05:45 și la data de 26.08.2016 la ora 01:49:52 și că anume el a accesat site-urile și a distribuit fișierele pornografice cu conținut de pornografie infantilă și nu altă persoană. De către acuzare nu au fost prezentate careva probe pertinente, concludente și utile, și anume: descifrări telefonice, care ar confirma că Primac Serghei s-a aliat la datele sus menționate la serviciu în perioadele indicate, nu au fost identificați paznicii care au fost de serviciu în perioadele date și nu au fost audiați, probe care urmau a fi stabilite și prezentate de acuzare pentru a demonstra vinovăția lui Primac Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal. Susține apărarea că, probele care demonstrează că Primac Serghei nu a comis infracțiunea prevăzută de art.2081 Cod penal sunt următoarele: procesul- verbal de constatare din 08.11.2016 prin care s-a stabilit că la data de l1.07.2016, la ora 06:26 utilizatorul adresei IP: xxxxx a distribuit fișierul video (f.d.18) și procesul-verbal de examinare din 03.11.2016 (f.d.21). Din declarațiile tuturor martorilor, inclusiv și a inculpatului nu a fost stabilit nici un caz ca Primac Serghei să fie prezent la serviciu înainte de orele 08:00. Proba expusă la fila dosarului 33, conform căreia site-ul a fost accesat la ora 21:58:22 la data de 07.01.2016, nu a fost combătută de instanța de judecată. La fel, instanțele în mod subiectiv și ilegal nu au dorit să dea apreciere și probelor la care a făcut referire apărarea și expuse la filele dosarului 33-43 conform cărora site-urile au fost deschise (accesate) la data de 07.01.2016 și în noaptea din 08.01.2016, adică în zi de sărbătoare - zi de odihnă, când Primac Serghei nu era la serviciu. În cazul în care instanțele de judecată combăteau probele date prin alte probe pertinente, concludente și utile care demonstrau cu certitudine că Primac Serghei la data de 07.01.2016 s-a aflat la serviciu, atunci instanțele puteau să ajungă la concluzia că ultimul a comis infracțiunea imputată lui. O altă probă a apărării care demonstrează cu certitudine nevinovăție lui Primac Serghei este expusă la fila dosarului 158, și anume: raportul-video conform căruia fișierul a fost accesat la data de 11.08.2018 la ora 01:05:45 și a fost modificat la data de 26.08.2016 la ora 01:49:52, perioade când Primac Serghei nu se afla la serviciu. De asemenea, ca probe a apărării care demonstrează faptul, că Primac Serghei nu a comis infracțiunea imputată și nu este subiectul infracțiunii sunt declarațiile martorilor Cernîș Alexandr (f.d.250-251, vol. I); Hudzinsehii Anatolii (f.d.7-8 vol. II); Banari Vitalie. (f.d.9-10); Chitiforeac Victor (f.d.12-12-verso vol. 6 II); Reșcovoi Piotr (f.d.18-18-verso vol. II); inculpatului Primac Serghei (f.d.20-22 vol. II). Subsidiar avocatul a invocat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și anume: prin ce probe se demonstrează că Primac Serghei a accesat site-urile și a distribuit fișierele în perioadele indicate de apărare, ci doar a copiat expres textul din hotărârea primei instanței neindicând la mijloacele de probă, neindicând la careva probe materiale în acest fapt, de exemplu: existența descifrărilor telefonice pe numărul de telefon a lui Primac Serghei care ar demonstra că ultimul în perioadele nominalizate se afla la serviciu, identificarea și audierea paznicilor și alte probe care ar demonstra faptul existenței lui Primac Serghei în perioadele date la serviciu.

Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, deoarece instanțele de fond just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect au încadrat acțiunile inculpatului. În același timp, din conținutul recursului se evidențiază că, recurentul de fapt își motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În primul rând, reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanție de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. În esență, criticele recurențelor se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului, acestea fiind apreciate greșit, eronat dispunând condamnarea lui Primac Serghei în baza art.2081 Cod penal. Însă, verificând alegațiile avocatului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de respingere a apelului și menținere a sentinței a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Astfel, Colegiul penal tine să menționeze că, împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că, instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a 7 respins versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent prezența în acțiunile lui Primac Serghei a elementelor infracțiunii prevăzute la art.2081 Cod penal și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii prevăzute de art.2081 Cod penal. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluție dată de instanțele de fond, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în 12 cauza Albert vs România din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct.5. din prezenta decizie, sunt întemeiate și pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art.art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanție de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competentă și prerogativă legală a acestor instanței, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Colegiul penal respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului că, instanța de apel nu au studiat declarațiile date de martorul Cernîș Alexandr în cadrul ședinței de judecată și expuse la fila dosarului 250-verso, volumul I, unde la întrebările avocatului, Cernîș Alexandr a declarat că, persoane străine nu aveau acces, cheile erau la pază sau la el, deoarece din însăși aceste declarații rezultă că, alte persoane nu aveau acces la birou, în afară de inculpat, care a fost angajat în calitate de manager, cu atribuții de oficiu și activa la calculatorul pe masa din stânga biroului. La fel, instanța de recurs respinge ca declarativ argumentul recurentului precum că, instanța de apel în mod subiectiv a concluzionat că Primac Serghei a comis infracțiunea, fără să studieze amănunțit toate declarațiile martorilor, ci dimpotrivă a selectat secvențe din declarațiile martorilor fără a le redat așa cum au fost indicate în procesele-verbale de audiere, deoarece în decizia instanței de apel sa făcut trimitere la declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată a primei 8 instanțe, care au fost redate integral în sentință. Totodată, se respinge ca neîntemeiat argumentul apărării că, instanțele de fond au indicat că apărarea nu a prezentat careva probe în motivarea argumentelor sale, prin ce au încălcat prevederile alin.(2) art.8 Cod de procedură penală și art.6 alin.(2) CțEDO, deoarece pentru a stabili circumstanțele cauzei, instanța își întemeiază concluzia pe probele cercetate în ședința de judecată, administrate la urmărirea penală, cât și în baza probelor noi prezentate atât de acuzare cât și de apărare, la cauze au avut acces toate părțile, fapt ce rezultă din prevederile art.art.66 alin.(2) pct.15), 373, 414 Cod de procedură penală. În continuare, Colegiul penal respinge ca neîntemeiat și argumentul recurentului referitor la faptul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și anume: prin ce probe se demonstrează că Primac Serghei a accesat site-urile și a distribuit fișierele în perioadele indicate de apărare, ci doar a copiat expres textul din hotărârea primei instanțe neindicând la mijloacele de probă, neindicând la careva probe materiale în acest fapt, de exemplu: existența descifrărilor telefonice pe numărul de telefon a lui Primac Serghei care ar demonstra că ultimul în perioadele nominalizate se afla la serviciu, identificarea și audierea paznicilor și alte probe care ar demonstra faptul existenței lui Primac Serghei în perioadele date la serviciu. Respectiv, instanța de apel în motivarea soluției sale, a indicat probele care confirmă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar odată ce vinovăția acestuia rezultă din probele administrate de organul de urmărire penală, nu a fost stabilită necesitatea prezentării și examinării descifrărilor telefonice pe numărul de telefon a lui Primac Serghei. Mai mult, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, după cercetarea probelor, partea apărării nu a invocat necesitatea prezentării și examinării descifrărilor telefonice pe numărul de telefon a lui Primac Serghei. Potrivit art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, se reține că motivele invocate în recursul de pe rol, au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.4. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În al doilea rând, Colegiul penal reține că, recurentul a invocat ca temei de casarea a deciziei instanței de apel pct.11) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, însă recurentul nu și-a motivat recursul sub acest aspect, or, poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul avocatului prin constatări subiective ar constitui o derogare de la principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor. În acest context, Colegiul penal tine să menționeze că, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu 9 circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent în recursul declarat, ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și motivată corect, iar recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Stroncea Nicolae în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui Primac Serghei xxxxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019. Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan /semnătura/ Elena Cobzac Copia corespunde originalului, Judecător Anatolie Țurcan 10