1ra-1071/2019 — art. 287 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 9 CPP
1ra-1071/2019 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1071/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
31 iulie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2018 și
a sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 05 martie 2018, declarat de către
inculpatul
Fandeev Andrei Xxxxxx, născut la xxxxx, originar din or.
xxxxx, domiciliat în mun. xxxxx str. xxxxx ap. xx
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță:
de la 29.05.2017 – până la 05.03.2018
instanța de apel:
de la 30.05.2018 – până la 16.10.2018
instanța de recurs ordinar:
de la 17.04.2019 – până la 31.07.2019
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 martie 2018, în
procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în
conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, Fandeev Andrei
Xxxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la
amendă în mărime de 413 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 20.650 lei.
S-a menționat că, inculpatul Fandeev Andrei este în drept în termen de cel mult
72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie să achite jumătate din
amenda stabilită și în acest caz se consideră că sancțiunea amenzii este executată
integral.
A fost încasat din contul lui Fandeev Andrei în beneficiul lui Scacun Ion
prejudiciul material în mărime de 3.000 lei și cheltuielile pentru efectuarea expertizei
extrajudiciare în sumă de 128 lei, iar în total suma de 3.128 lei.
Potrivit sentinței s-a constatat că, Fandeev Andrei, la data de 09.04.2017,
în jurul orei 16:20, în urma unei neînțelegeri în trafic, pe trecerea de pietoni din
regiunea str. Calea Moșilor, 1, mun. Chișinău, manifestând vădită lipsă de respect față
de societate și încălcând grosolan ordinea publică, i-a aplicat lui Scacun Ion, două
lovituri cu pumnul și piciorul în partea de sus a corpului, cauzându-i părții vătămate
1
dureri fizice și leziuni corporale, care în baza raportului de expertiză medico-legală
nr. 1423 din 10.04.2017, se califică ca vătămare neînsemnată.
Pe baza stării de fapt expusă mai sus, confirmată de probele administrate, fapta
inculpatului Fandeev Andrei, a fost calificată de drept, în baza art. 287 alin. (1) Cod
penal – huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,
însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei.
Sentința a fost atacată cu apel, la data de 06 martie 2018, de către procuror, care
a solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie stabilită inculpatului Fandeev
Andrei pedeapsă, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, sub
formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 25.000 lei.
În motivarea apelului procurorul a invocat că:
- la aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de amendă, instanța de
judecată nu a ținut cont de faptul că, legislatorul prin modificările operate la art. 64
alin. (3) Cod penal, a stabilit limite generale a pedepsei sub formă de amendă pentru
persoanele fizice de la 500 la 3.000 unități convenționale, iar pentru infracțiunile
săvârșite din interes material până la 20.000 unități convenționale, luându-se ca bază
mărimea unității convenționale la momentul săvârșirii infracțiunii;
- în cazul aplicării prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pedeapsa sub
formă de amendă este una fixă, de 500 unități convenționale, chiar dacă la reducerea
cu ¼ a limitei maxime speciale se obține o valoare sub limita generală, deoarece
prevederile art. 64 alin. (3) Cod penal, care stabilesc limita minimă a pedepsei sub
formă de amendă pentru persoanele fizice în mărime de 500 unități convenționale, nu
poate fi încălcată, indiferent de norma penală sau procesual penală și care aparent ar
ameliora situația inculpatului;
- pedeapsa aplicată de către instanța de judecată inculpatului Fandeev Andrei,
sub formă de amendă în mărime de 413 unități convenționale, în sumă de 20.650 lei,
nu atinge scopul urmărit al legii penale și este prea blândă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2018,
a fost admis apelul declarat, cu casarea sentinței în partea numirii pedepsei, fiind
pronunțată în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care lui Fandeev Andrei i-a fost stabilită pedeapsă în baza art. 287 alin.
(1) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce
constituie 25.000 lei. În rest, sentința a fost menținută.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, la
pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de
drept, ajungând la concluzia justă că inculpatul Fandeev Andrei a săvârșit
infracțiunea imputată.
Privitor la pedeapsa stabilită, instanța de apel a considerat necesar de a admite
apelul procurorului, deoarece la numirea pedepsei, instanța de judecată a ignorat
prevederile art. 75 Cod penal ce ține de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate, asupra corectării și reeducării
vinovatului și i-a numit o pedeapsă prea blândă în coraport cu fapta săvârșită de
2
inculpat.
În acest context, instanța de apel a conchis că, prima instanță eronat i-a stabilit
inculpatului pedeapsă de sub formă de amendă, în mărime de 413 unități
convenționale, deoarece sancțiunea art. 287 alin. (1) Cod penal prevede amendă în
mărime de până la 1.050 unități convenționale, iar conform prevederilor art. 64 alin.
(3) Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilește în limitele de la
500 la 3.000 unități convenționale, iar pentru infracțiunile sâvîrșite din interes material
- până la 20.000 unități convenționale, luându-se ca bază mărimea unității
convenționale la momentul săvârșirii infracțiunii. Mărimea amenzii se stabilește în
funcție de gravitatea infracțiunii săvârșite și de situația materială a celui vinovat și a
familiei sale. Luând în considerare circumstanțele cauzei, instanța de judecată poate
dispune achitarea amenzii în rate timp de până la 5 ani.
Instanța de apel a concluzionat că, pedeapsa numită de prima instanță sub formă
de amendă în mărime de 413 unități convenționale, este sub nivelul minimului general
al pedepsei amenzii, adică mai puțin de 500 unități convenționale, fapt ce este
inaplicabil, deoarece conform prevederilor legale indicate supra și practicii judiciare,
este imposibil, în orice situație, aplicarea pedepsei amenzii sub minimul general, adică
sub 500 unități convenționale.
Din aceste considerente, instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite apelul
procurorului, a casa sentința în partea numirii pedepsei și a pronunța în această parte
o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a-i numi lui
Fandeev Andrei, pedeapsa în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea
prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, sub formă de amendă, în mărime de
500 unități convenționale, adică 25.000 lei.
Hotărârile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către inculpat,
la data de 14 noiembrie 2018, care solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă încetarea procesului penal în
privința lui, din motiv că fapta săvârșită constituie contravenție prevăzută de art. 78
alin. (1) Cod contravențional și respectiv să fie încetat procesul contravențional, din
motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.
În motivarea recursului ordinar inculpatul menționează că:
- nu a beneficiat de un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenție, întrucât
a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală;
- deși, a declarat personal prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor
indicate în rechizitoriu, acțiunile lui incorect au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1)
Cod penal, deoarece acțiunile săvârșite întrunesc, de fapt, elementele contravenției
prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional;
- având în vedere că, fapta contravențională a avut loc la 09.04.2017, termenul de
prescripție de tragere la răspundere contravențională în baza art. 78 alin. (1) Cod
contravențional, a expirat la 09.04.2018.
În drept, recursul declarat este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 9) Cod de
procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat și a
3
solicitat de a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece
instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență
prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la
individualizarea pedepsei în privința inculpatului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat din următoarele considerente:
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sunt vădit neîntemeiate.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și
de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și/sau material.
Autorul își întemeiază recursul declarat în baza pct. 9) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care
inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.
La capitolul incidenței temeiului invocat de recurent și prevăzut de pct. 9) alin.
(1) art. 427 Codul de procedură penală, Colegiul penal relevă că, condiția esențială
pentru tragerea persoanei la răspundere penală este că, fapta imputată să fie
prevăzută de legea penală ca infracțiune. Totodată, acest motiv de casare poate fi
aplicat și în cazul când la momentul săvârșirii fapta a fost prevăzută de lege ca
infracțiune, însă la momentul examinării în recurs a încetat a mai fi considerată ca
infracțiune, fiind exclusă din codul penal, fiindcă nu se poate dispune condamnarea
pentru o faptă neîncriminată de lege și nu poate exista pedeapsă fără infracțiune.
Colegiul penal notează că, în prezenta speță temeiul invocat de către recurent nu
este incident ca motiv de casare a hotărârilor judecătorești atacate, deoarece fapta
imputată inculpatului este prevăzută de legea penală ca infracțiune și este stipulată la
art. 287 alin. (1) Cod penal, ca – huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă
grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei. Astfel, instanța de
recurs constată că, inculpatul Fandeev Andrei a fost condamnat pentru o faptă care
este prevăzută de legea penală a Republicii Moldova.
Din textul recursului declarat, Colegiul atestă că, de fapt inculpatul consideră că
acțiunile săvârșite de către el, urmează a fi încadrate în baza art. 78 alin. (1) Cod
contravențional și anume – maltratarea sau alte acțiuni violente care au cauzat vătămare
neînsemnată a integrității corporale. Din considerente menționate, Colegiul penal
întrevede și semnalarea temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427
Cod de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
La prezența acestui temei de casare semnalat, instanța de recurs relevă că, e necesar
de a ține cont de fapta săvârșită și cum aceasta a fost stabilită de către prima instanță
4
și cea de apel, și dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corect, iar dacă
fapta s-a încadrat într-o altă normă penală, rezultă că acesteia i s-a dat o încadrare
juridică greșită.
De menționat este acel fapt că, până la începerea cercetării judecătorești în prima
instanță, inculpatul Fandeev Andrei a solicitat printr-un înscris autentic (f.d. 83), ca
judecarea cauzei să se desfășoare conform procedurii simplificate prevăzute de art.
3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, indicând că recunoaște comiterea faptei prejudiciabile așa precum a fost
calificată în rechizitoriu. Respectiv, prin încheierea protocolară (f.d. 88-verso), instanța
de judecată a admis cererea inculpatului de a judeca cauza în procedura simplificată,
prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.
Astfel, în urma judecării cauzei potrivit procedurii pe baza probelor administrate
în faza de urmărire penală, prima instanță i-a stabilit inculpatului pentru comiterea
infracțiunii imputate și prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, pedeapsa sub formă
de amendă în mărime de 413 unități convenționale, ceea ce constituie 20.650 lei,
explicându-i dreptul de a achita această amendă în jumătate, dacă o plătește în decurs
de 3 zile lucrătoare din momentul în care hotărârea devine executorie. În cele din
urmă, inculpatul s-a folosit de acest drept și a achitat în jumătate amenda stabilită,
fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului anexat la dosar (f.d. 98).
Instanța de recurs menționează că, împotriva sentinței adoptate de prima
instanță în urma judecării în procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de
procedură penală, părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă sub aspectul
individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat
potrivit procedurii simplificate.
Colegiul evidențiază că, sentința a fost atacată doar de către procuror în partea
individualizării pedepsei, considerând că prima instanță nu a ținut cont de
prevederile art. 64 alin. (3) Cod penal, urmând a-i stabili inculpatului pentru fapta
săvârșită ca pedeapsă, cuantumul minim al amenzii stabilit de legea penală și anume
500 unități convenționale.
La rândul său, instanța de apel a intervenit justificat în hotărârea adoptată de
prima instanță și a corectat eroarea admisă la stabilirea cuantumului pedepsei fixate
inculpatului sub formă de amendă, stabilind-o în mărime de 500 unități convenționale
pentru comiterea infracțiunii imputate, ceea ce constituie suma de 25.000 lei. În rest,
sentința a fost menținută.
În această ordine de idei, Colegiul penal relevă dispoziția alin. (2) art. 427 Cod de
procedură penală, potrivit căreia temeiurile menționate în alin. (1) pot fi invocate în
recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța
de apel.
Din lucrările dosarului, instanța de recurs atestă că inculpatul nu a contestat cu
apel calificarea acțiunilor sale de către organul de urmărire penală. Astfel, inculpatul
optând pentru judecarea cauzei în procedura simplificată, a recunoscut și încadrarea
juridică a faptei așa cum a fost reținută în rechizitoriu.
Așadar, în prezenta speță, inculpatul la etapa procesuală stabilită de lege, pentru
a se expune asupra modului ales a procedurii de desfășurare a judecării cauzei, a optat
5
pentru cea simplificată și nu a contestat încadrarea juridică a faptei imputate. Este de
reținut că, inculpatul a achitat amenda stabilită prin sentință de instanța de judecată,
încadrarea juridică nu a fost contestată de inculpat în prima instanță, calificarea
acțiunilor acestuia nu a constituit obiect de discuție nici în ordine de apel, inculpatul
solicitând în cadrul ședinței de judecată la instanța de apel aplicarea unei amenzi mai
mici. În astfel de împrejurări, Colegiul conchide că solicitarea expusă de recurent în
recursul ordinar, nu poate fi invocată, deoarece contravine dispozițiilor art. 427 alin.
(2) Cod de procedură penală.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal constată că, la examinarea cauzei penale
de către prima instanță și instanța de apel nu au fost admise erorile de drept la care
face referire recurentul, lipsesc temeiuri de a interveni în sensul casării soluțiilor
adoptate, astfel încât, justificată este adoptarea deciziei privind inadmisibilitatea
recursului ordinar declarat în cauză, acesta fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2018, de către inculpatul Fandeev Andrei
Xxxxxx, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 29 august 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
6