1ra-870/2019 — Art. 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 09 noiembrie 2018, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Cîrcei Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 780 unități covenționale, ce constituie 39000 lei. A fost respinsă cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea rapoartelor de expertiză și de constatare în speță, fiind dispus ca aceste cheltuieli judiciare, conform art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, să fie trecute în contul statului. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul Cîrcei Andrei, la 25 mai 2018, aproximativ la ora 13:00, aflându-se în mun. Chișinău, pe str. Ion Creangă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând obrăznicie deosebită, având intenții huliganice, în timp ce minorul XXXX XXX se 1 deplasa pe stradă, s-a apropiat brusc de ultimul și fără careva motive preexistente, l-a apucat din spate de mâna dreaptă, aplicându-i două lovituri cu pumnul în regiunea capului și o lovitură în regiunea picioarelor, care a dezechilibrat victima și a facut-o să cadă la sol. În continuarea acțiunilor sale criminale, în timp ce minorul XXXX XXX se afla la sol, atacatorul i-a aplicat două lovituri cu piciorul în abdomen și o lovitură cu pumnul în antebrațul drept, amenințându-1 cu moartea în cazul în care se va adresa la poliție, după care s-a urcat în automobil și a părăsit locul comiterii infracțiunii. În rezultatul faptelor săvârșite de Cîrcei Andrei, lui XXXX XXX i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare și suferințe psihice puternice. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Cîrcei Andrei în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către: 2.1. Avocatul Prodan Svetlana în numele părții vătămate xxxxxx XXXX, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cîrcei Andrei să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră și să fie admisă integral acțiunea civilă. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - prima instanță a restituit cererea de chemare în judecată privind recuperarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, fără a emite o încheiere motivată indicând în sentință că acțiune civilă nu a fost înaintată; - partea vătămată nu a fost citată de organul de urmărire penală și în instanța de judecată; - au fost încălcate drepturile părții vătămate care nu a fost citată legal pentru ca să fie prezent în ședința de judecată, prima instanță a început examinarea cauzei penale neavând citarea legală a părții vătămate care a suferit în urma infracțiunii; - în ședința de judecată din 09.11.2018 părții vătămate nu i s-a permis să fie prezent, iar cererea de chemare în judecată i-a fost restituită avocatului chiar în ședința de judecată împreună cu mandatul, fără ca să se facă referire la careva motive întemeiate; - prima instanță nu a examinat cauza obiectiv și complet, nu a permis părții vătămate și reprezentantului său legal să se expună, nu a fost recunoscut ca parte civilă; 2 - pe tot parcursul urmăririi penale conform materialelor cauzei penale inculpatul Cîrcei Andrei a pledat nevinovat. A avut un comportament obraznic, declarând în instanță că inițiator a fost partea vătămată, adică minorul xxxxxxx; - prima instanță incorect a aplicat inculpatului Cîrcei Andrei pedeapsa sub formă de amendă, nu a fost nici o circumstanță care să fie reținută ca fiind atenuantă; - inculpatul nu a recunoscut vina la faza urmăririi penale, nu s-a interesat de starea sănătății părții vătămate, nici nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, nu i-a acordat careva ajutor material, deoarece 6 luni partea vătămată a urmat tratament în urma traumatismului cranio-cerebral închis, comoției cerebrale, în secția de neurochirurgie a Spitalului Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco”, mun. Chișinău; - partea vătămată fiind minor a suportat suferințe fizice și stres psihoemoțional și toate acestea au dus la faptul că partea vătămată în prezent are nevoie de asistență și consultația psihologului; - prima instanță a depășit limitele judecării acestei cauze penale și nu era în drept să admită cererea depusă de către inculpat privind examinarea în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală și nu era în drept să restituie nemotivat acțiunea civilă, fără a se expune asupra cererii de chemare în judecată, la care au fost anexate acte confirmative ce probează prejudiciul material în sumă de 32353,64 lei ș prejudiciul moral. 2.2. Avocatul Pîcălău Dorian în numele reprezentanților legali ai părții vătămate XXXX XXX, care a indicat că nu este de acord cu sentința primei instanțe, solicitând casarea acesteia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Cîrcei Andrei încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 287 alin. (1) Cod penal. Totodată, instanța de apel cu referire la chestiunea individualizării pedepsei aplicate a notat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, circumstanța atenuantă - căința sinceră, lipsa circumstanțelor agravante, anterior nu 3 a fost judecat, iar pedeapsa aplicată este legală, întemeiată și echitabilă, de către instanța de apel nefiind identificate careva temeiuri de a casa sentința sub acest aspect, iar argumentele din apel în această parte, le-a apreciat ca nefondate. De asemenea, instanța de apel a apreciat ca nefondate argumentele avocatului Prodan Svetlana, precum că instanța de judecată a depășit limitele judecării acestei cauze penale și nu era în drept să admită cererea depusă de către inculpat privind examinarea în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, menționând în acest sens că în cadrul cercetării judecătorești nu s-a stabilit nici un temei de a considera că procedura de examinare a cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală a fost viciată. Instanța de apel a relevat că în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, până la începerea cercetării judecătorești inculpatul Cîrcei Andrei a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, și-a recunoscut vina, nesolicitând administrarea de probe noi, prin cerere scrisă personal, a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la urmărirea penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții, iar prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 08 octombrie 2018 s-a admis cererea inculpatului și s-a dispus judecarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală. Ce ține de argumentele privind admiterea acțiunii civile, instanța de apel a menționat că din materialele cauzei penale rezultă că la judecarea cauzei penale în prima instanță, după finisarea cercetării judecătorești (la ședința de judecată din 08.10.2018), fiind preconizată ședința de judecată (19.10.2018) pentru dezbaterile judiciare și ultimul cuvânt al inculpatului, avocatul Svetlana Prodan a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva inculpatului Cîrcei Andrei. Astfel, s-a indicat că prin încheiere protocolară prima instanță a refuzat în a primi spre examinare acțiunea civilă, pe motiv că aceasta a fost depusă tardiv, totodată s-a indicat că partea vătămată a căpătat statut de parte civilă și nu sunt temeiuri de reluare a cercetării judecătorești, deoarece cauza se examinează în procedură simplificată. Totodată, instanța de apel a notat că în conformitate cu art. 221 alin. (5) Cod de procedură penală, partea vătămată are dreptul să înainteze cererea de chemare în judecată în instanța civilă. Cât privește argumentele din apel, privind faptul necitării legale a părții vătămate, instanța de apel a menționat că din materialele cauzei penale rezultă că partea vătămată minoră - XXXX XXX a fost citat legal pentru ședința de judecată, mai mult, în cadrul ședințelor de judecată s-a prezentat reprezentantul legal al părții vătămate Balan Marina - mama lui XXXX XXX, iar în aceste circumstanțe nu 4 poate fi invocat încălcarea dreptului părții vătămate la un proces echitabil, pe motiv că ultimul nu a fost citat. Cu referire la obiecția avocatului Prodan Svetlana precum că partea vătămată nu a fost citată nici la faza urmăririi penale de către organul de urmărire penale, instanța de apel a considerat că este nefondată, specificând că ordonanța privind inițierea procedurii disciplinare din 03.07.2018 nu se referă la încălcările admise de către organul de urmărire penală privind lipsa citării legale a părții vătămate, după cum eronat a invocat avocatul. În acest sens, instanța de apel a notat că la data de 04.06.2018, 11.06.2018 partea vătămată XXxxx XXXX a fost audiat de către organul de urmărire penală, fapt consemnat în procesul-verbal de audiere a victimei din 04.06.2018, procesul- verbal de audiere a părții vătămate din 11.06.2018. În privința apelului nemotivat al avocatului Pîcălău Dorian, instanța de apel a atestat că apelantul nu a invocat nici un temei asupra căreia instanța urma să se expună, totodată a reținut că în ședința de judecată a instanței de apel, din afirmațiile avocatului Prodan Svetlana că avocatul Pîcălău Dorian nu mai participă pentru acordarea asistenței juridice reprezentantului legal al părții vătămate, fiind reziliat cu el contractul de asistență juridică.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Prodan Svetlana în numele părții vătămate Xxxxx XXXXX, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă. În argumentarea recursului, recurentul invocă aceleași argumente ca în cererea de apel, descrise la pct. 2.1. a prezentei decizii și că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis erori grave de fapt, care au afectat soluția; - instanța a început examinarea cauzei penale, neavând citarea legală a părții vătămate, prin ce i-a încălcat acesteia drepturile procesuale; - este inadmisibil faptul că instanța de judecată și instanța de apel la examinarea cauzei nu au fost obiective, au încălcat legea procesual penală, nu au examinat cazul dat complet și obiectiv, nu au permis părții vătămate reprezentantului său legal să se expună, nu au recunoscut-o ca parte civilă și nu i s- a permis să dea explicații asupra acțiunii depuse și nici în dezbateri să pledeze asupra prejudiciului cauzat; - deși în instanța de apel s-a expus asupra cererii de chemare în judecată la care au fost anexate suficiente documente, cecuri, extrase medicale, certificate, recomandările privind tratamentul balneosanitar care probează prejudiciul material 5 în sumă de 32453,64 lei și a prejudiciului moral, prima instanță nu a motivat de ce a fost restituită cererea de chemare în judecată, dar din contra în sentință a menționat că nu a fost depusă, iar instanța de apel a respins cererea de apel a părții vătămate ca nefondată, părții vătămate nefiindu-i restituit asfel prejudiciul cauzat; - instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de apărare.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referințe: 5.1. Procurorul care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și menționează că instanța de apel rejudecând cauza s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a menținut sentința primei instanțe. Cât privește temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, specificat de recurent, care a criticat că a fost încălcat dreptul părții vătămate deoarece nu a fost citată legal, procurorul notează că este invocat nefondat, menționând că din materialele cauzei rezultă că partea vătămată minoră Xxxxxx a fost citată legal (f.d. 101) și cauza a fost examinată în prezența avocatului-recurentului Prodan S. și a reprezentantului legal a părții vătămate Balan Marina - mama lui Xxxxxx XXX , și astfel instanța de apel s-a expus argumentat asupra acestui aspect. 5.2. Avocatul Nicolai Costin în numele inculpatului Cîrcei Andrei, care pledează pentru inadmisibilitatea recursului declarat, invocând că sentința primei instanțe și decizia instanței de apel sunt întemeiate și legale, iar partea vătămată invocă diferite motive pentru a menține cauza penală pe rol și pentru a forța inculpatul să achite despăgubiri. Totodată, notează că în speță sunt prezente condițiile prevăzute de art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală, or pentru a stabili suma despăgubirilor cuvenite părții civile, apare necesitatea de a administra probe suplimentare, iar unele probe urmează a fi verificate, fapt ce ar duce inevitabil la tergiversarea examinării cauzei penale și respectiv la diminuarea importanței prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală. Mai mult, indică că după rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței, partea vătămată este în drept să se adreseze în instanța de judecată civilă pentru soluționarea acțiunii civile, prin ce nu se încalcă drepturile părții vătămate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva 6 hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, se reține că recurentul invocă prezența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală, și anume cazurile când „cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile invocate de recurent și motivele specificate în susținerea acestora, nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. Cu referire la temeiul de recurs notificat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, sub aspectul că prima instanță a început examinarea cauzei penale fără a avea citarea legală a părții vătămate, Colegiul penal constată că nu este incident în speță, iar argumentele invocate în susținerea acestuia sunt neîntemeiate, or din analiza materialelor cauzei penale (f.d. 101), rezultă că în adresa părții vătămate a fost expediată citația cu aviz de recomandare, însă partea vătămată nu s-a prezentat în ședință, fapt ce denotă lipsa vreunei încălcări a drepturilor părții vătămate, în privința acesteia fiind respectate rigorile de citare prevăzute de Codul de procedură penală, mai mult că partea-vătămată a fost citată și audiată la faza de urmărire penală (f.d. 26-28), iar în prezenta speță cauza a fost examinată în procedura simplificată, ce justifică decizia primei instanțe după consultarea părților prezente, de a continua examinarea cauzei în lipsa părții vătămate (f.d. 111), cu respectarea prevederilor art. 323 Cod de procedură penală. La fel, se atestă că instanța de apel s-a expus argumentat în decizia sa inclusiv pe acest aspect (f.d. 177). De asemenea, în privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că ”hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,” ce ține de decizia instanței 7 de apel de a menține soluția primei instanțe în latura civilă, prin care aceasta a restituit cererea de chemare în judecată (acțiunea civilă), depusă de către avocatul părții vătămate în prima instanță ca fiind depusă tardiv, adică după finisarea cercetării judecătorești. La acest capitol, Colegiul penal constată că aceste argumente invocate de recurent, precum că „instanța de judecată și instanța de apel la examinarea cauzei nu au fost obiective, au încălcat legea procesual penală, nu au examinat cazul dat complet și obiectiv, nu au permis părții vătămate reprezentantului său legal să se expună, nu au recunoscut-o ca parte civilă și nu i s-a permis să dea explicații asupra acțiunii depuse și nici în dezbateri să pledeze asupra prejudiciului cauzat, prima instanță nu a motivat de ce a fost restituită cererea de chemare în judecată, dar din contra în sentință a menționat că nu a fost depusă, iar instanța de apel a respins cererea de apel a părții vătămate ca nefondată, părții vătămate nefiindu-i restituit asfel prejudiciul cauzat”, nu și-au găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva circumstanțe care le-ar justifica, dat fiind faptul că, instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate pe aspectele contestate, fiind redate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel de respingere ca nefondate a apelurilor declarate, la adoptarea căreia instanța de apel a ținut cont de circumstanțele cauzei din prima instanță, că avocatul părții vătămate, Prodan Svetalana în numele părții vătămate a depus acțiunea civilă tardiv pe 17 octombrie 2018 (f.d. 125), conform ștampilei de înregistrare a cancelariei Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), adică după terminarea cercetării judecătorești, ce a avut loc la 8 octombrie 2018 (f.d. 111- 112), soluție ce este just întemeiată pe prevederile stipulate la art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală, ce prevăd că acțiunea civilă în procesul penal se intentează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării judecătorești (a se vedea și hotărârea CtEDO din 12.7.2018 în cauza Kamenova c. Bulgaria - 62784/09). Or, în acest context, Colegiul penal consideră necesar de notat și dispozițiile din art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, ce prevăd că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Mai mult, Colegiul penal atestă că sunt irelevante celelalte critici ale recurentului specificate în recurs cu referire la faptul că în speță prin refuzul primirii acțiunii civile în cadrul procesului penal i-au fost încălcate drepturile părții vătămate, or în speță acțiunea civilă nu a fost respinsă de prima instanță, dar a fost 8 refuzată de a fi primită din cauza că a fost depusă tardiv cu încălcarea cerințelor stipulate la art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală, fapt ce în opinia instanței de recurs prin prisma prevederilor art. 221 alin. (5) Cod de procedură penală, nu privează partea vătămată de dreptul de a înainta acțiunea civilă în ordinea procedurii civile. Din aceste considerente, Colegiul penal atestă că soluția instanței de apel nu este afectată de o eroare gravă de fapt, iar de către instanța de recurs ordinar nu sunt identificate temeiuri de a interveni în hotărârea instanței de apel. Totodată, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale, nu se stabilesc, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Prodan Svetlana în numele părții vătămate Xxxxx Xxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cîrcei Andrei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 9