1ra-2199/20 — art. 186 al. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 al. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CP
1ra-2199/20 — art. 186 al. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-2199/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Timofti Vladimir
Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către
avocatul Chiriac Cristin în numele părții vătămate Garabajiu Andrei și de către
avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2020, în
cauza penală privindu-l pe
Cîrlig Vladislav xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 21.01.2019-17.09.2019;
Instanța de apel: 04.11.2019-21.07.2020;
Instanța de recurs: 21.10.2020-16.12.2020.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 17 septembrie 2019,
cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală,
Cîrlig Vladislav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit.
d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 25
000 (douăzeci și cinci mii) lei.
A fost admisă, în principiu, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată
Garabajiu Andrei privind repararea prejudiciului material produs prin infracțiune,
urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite, să hotărască instanța civilă.
1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Cîrlig Vladislav, în
perioada de timp de la 05 martie 2018 până la 11 martie 2018, având scopul
sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane, acționând cu intenție directă, dându-
și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând consecințele lor și
admițând în mod conștient survenirea acestora, în timp ce se afla în apartamentul
xxxxx, care aparținea părții vătămate Garabajiu Andrei, a sustras un fier de călcat la
preț de 1050 lei, lenjerie de pat la preț de 900 lei, patru prosoape în sumă totală de
480 lei, o cratiță din metal la preț de 350 lei și o pernă la preț de 190 lei. Astfel,
cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă
totală de 2 970 lei.
Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către avocatul Chiriac Cristin, în
numele părții vătămate Garabajiu Andrei prin care a solicitat admiterea apelul,
casarea sentinței, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin.(2) Cod de procedură
1
penală, și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima
instanță prin care Cîrlig Vladislav să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea art.
364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, să-i fie stabilită o pedeapsa sub formă de
amendă în mărime de 1012,5 unități convenționale, ceea ce constituie 50625 lei, cu
încasarea din contul lui Cîrlig Vladislav suma de 30000 lei în calitate de pagubă
morală și suma de 9646,10 lei în calitate de prejudiciu material.
2.1 În motivarea apelului avocatul a invocat că, întrucât pârâtul nu a achitat
suma de 3300 lei (arenda)+1710 lei (bunurile nerestituite)+4443,5 (deteriorare
bunurilor și aducerea apartamentului la condițiile inițiale) = 9453,5 lei, din contul
inculpatului urmează a se încasa și dobândă de întârziere pentru nerestituirea sumei în
termen conform art.619 Cod Civil. Astfel, de la data de 11.03.2018 a trecut o
perioadă de 66 zile, timp pentru care urmează a se calcula dobândă de întârziere, care
la caz până pe data de 15.05.2018 constituie 192,62 lei.
A indicat apărarea că, partea vătămată Garabajiu Andrei este un pensionar de
xxxxx, apartamentul care îl oferă în locațiune este unica sursă de existență, în afara
pensiei. În urma dispariției și distrugerii bunurilor aflate în apartamentul său,
neachitarea în termen a sumelor indicate în contractul de locațiune, cât și starea
nesatisfăcătoare a apartamentului pe care l-a lăsat inculpatul, partea vătămată a fost și
este stresat, nu doarme normal, zilnic își face griji cum să readucă apartamentul la
condițiile inițiale pentru a contracta în continuare cu alte persoane, ca urmare fiindu-i
stopată afacerea reclamantului, ca rezultat viața se transformase într-un chin. Astfel
luând în considerare că pârâtul nu și-a făcut griji de reclamant, nu i-a acordat nici un
ajutor material și nici moral în acest timp al suferințelor morale, astfel partea
vătămată a solicitat să fie încasat din contul inculpatului suma de 30000 lei în calitate
de pagubă morală și suma de 9646,10 lei în calitate de prejudiciu material.
A indicat apărarea că, instanța de fond n-a luat în considerație că sunt
circumstanțe agravante ale prevederilor art.77 al. (1) lit. e) Cod penal săvârșirea
infracțiunii cu bună știință împotriva unui minor sau a unei femei gravide ori
profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează
vârstei înaintate, bolii, dezabilității ori altui factor; lit. n) săvârșirea infracțiunii cu
folosirea încrederii acordate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2020, a
fost admis apelul, casată sentința, parțial, în partea acțiunii civile și pronunțată o nouă
hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea civilă, parțial, înaintată în procesul penal și
dispusă încasarea, de la inculpatul Cîrlig Vladislav în beneficiul părții vătămate
Garabajiu Andrei - 3000 (trei mii) lei, cu titlu de reparare a cheltuielilor judiciare
pentru asistență juridică acordată de avocat și - 1000 (una mie) lei, cu titlu de reparare
a prejudiciului moral produs prin infracțiune.
3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, a constatat că, starea de fapt
și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele
administrate, relevate în cuprinsul sentinței. Sentința cuprinde elementele definitorii
condamnării, prevăzute de articolul 394 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală.
2
Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal,
sânt admisibile conform prevederilor articolului 95 Cod de procedură penală.
Calificarea infracțiunii este corectă, or sunt corespunzătoare semnele faptei
prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii prevăzute de
articolul 186 alin. (2) lit. d) Cod penal: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor
altei persoane cu cauzarea daunei în proporții considerabile.
La soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța
de apel a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor
articolelor 7, 61, 64, 67, 75 Cod penal și celor din articolul 364/1, alin. (8) Cod de
procedură penală.
A reținut instanța de apel că, în sentință se cuprind datele privind persoana
inculpatului, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează
asupra pedepsei, fiind luate în considerație la stabilirea categoriei și măsurii de
pedeapsă și anume că, inculpatul a săvârșit o infracțiune, care, se clasifică ca mai
puțin gravă, anterior nejudecat, vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o,
manifestă o căință activă față de fapta comisă.
În speță, în baza circumstanțelor atenuante, menționate în sentință, sânt întrunite
condițiile prevăzute de lege, care justifică aplicarea unei pedepse penale mai blânde
decât închisoare, prevăzute în sancțiunea articolului 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și,
pe această linie de gândire, instanța de apel a constatat că, este oportună și rezonabilă
aplicarea pedepsei cu amendă în mărime fixată, care va asigura atingerea scopului
prevăzut la articolul 61 alin. (2) Cod penal.
În această ordine de considerente, instanța de apel a constatat că, nu există temei
pentru înăsprirea pedepsei cu amendă stabilite față de inculpat, de vreme ce aceasta a
fost stabilit de prima instanță în limitele prevăzute de lege.
Soluționând acțiunea civilă, potrivit prevederile articolelor 217-219 alin. (4),
220 și 387 alin. (1) Cod de procedură penală și, în raport cu starea de fapt constatată,
instanța de apel a constatat că, sunt dovedite temeiurile și mărimea acestui prejudiciu
fiind dispusă încasarea din contul inculpatului cu titlu de reparare a cheltuielilor
judiciare pentru asistență juridică acordată de avocat, cu titlu de reparare a
cheltuielilor judiciare pentru repararea prejudiciului moral produs prin infracțiune.
Cu privire la motivele invocate de apelant ce vizează încasarea din contul
inculpatului în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material produs prin
infracțiune a fost apreciat de către instanța de apel ca fiind nefondate.
Decizia instanței de apel a fost atacată, cu recurs ordinar de către avocatul
Chiriac Cristin în numele părții vătămate Garabajiu Andrei și de către avocatul
Musteață Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav.
4.1 Avocatul Chiriac Cristian în numele părții vătămate Garabajiu Andrei
neindicând careva temei prevăzut la art. 427 alin.1) Cod procedură penală, a solicitat
admiterea recursului, casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri.
În motivarea recursului avocatul a indicat că instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra:
3
- acțiunii civile înaintată de partea vătămată care este argumentată;
- prejudiciul material, care a fost dovedit prin probele din dosar;
- prejudiciul moral, care în urma acțiunilor ilicite ale inculpatului, i-a fost
afectată starea emoțională de lungă durată a părții vătămate, acesta fiind pensionar de
xxxxx, iar ca urmare i s-a admis un prejudiciu destul de mic, nefiind argumentat pe
deplin calculele acestei sume mici de 1000 lei;
- pedepsei solicitate mai gravă, deoarece sunt circumstanțe agravante
argumentate în apel în urma sustragerii bunurilor;
- asistenței juridice care se confirmă prin raportul privind activitatea avocatului
în cauza penală confirmată prin Bonuri de plată și ca urmare nefiind neargumentată,
suma încasată de 3000 lei.
4.2 Avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav indicând
temeiurile prevăzute la art. 427 alin.1) pct. 6), 8) Cod procedură penală, a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței primei instanțe.
În motivarea recursului a indicat că:
- instanța de apel eronat a apreciat existența prejudiciului moral, nefiind afectate
anumite drepturi personale nepatrimoniale ale părții vătămate, fiind vorba de un furt
iar bunurile indicate în învinuire ca sustrase fiind restituite părții vătămate într-un
timp scurt de la momentul comiterii fracțiunii;
- instanța de apel a constatat greșit în pct.14.2 al deciziei cauzarea părții
vătămate a suferințelor psihice și fizice sau suferințe psihice extrem de grele, care
lipsesc;
- în mod neîntemeiat au fost încasate de la inculpat anumite cheltuieli de
asistență juridică ale părții civile, în situația în care acțiunea civilă formulată de
avocat în interesele părții civile se referă la prejudiciu provocat în baza relațiilor de
locațiune între părți dar nu în urma faptei de sustragere. Bunurile sustrase au fost
restituite părții vătămate încă înainte de a interveni avocatul părții vătămate iar la o
analiză a pretențiilor formulate în acțiunea civilă observăm că aceste pretenții urmau
a fi formulate în procedura civilă contencioasă, deoarece nu reies din fapta de
sustragere. Instanța de apel a încasat aceste cheltuieli de asistență juridică chiar dacă
bunurile sustrase au fost restituite părții vătămate înainte ca aceasta să formuleze
acțiunea civilă, care urma a fi formulată în procedura civilă contencioasă (relații de
locațiune) iar apelul în partea laturii penale a fost respins: totodată, lipsesc suferințele
psihice prevăzute la art.219 alin.(4) Cod de procedură penală pentru încasarea unor
despăgubiri;
- partea vătămată a împuternicit avocatul său să recupereze un prejudiciul legat
de starea locuinței, necesitarea reparației, unele griji legale de readucerea
apartamentului în starea inițială, deci pretenții care nu au legătură cu fapta de
sustragere.
La recursurile ordinare declarate de către avocatul Chiriac Cristin în numele
părții vătămate Garabajiu Andrei și de către avocatul Musteață Sergiu în numele
inculpatului Cîrlig Vladislav în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11
Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru
4
inadmisibilitatea acestora invocând că, instanța de apel just a ajuns la concluzia
menținerii sentinței de condamnare a lui Cîrlig Vladislav, în baza art.186 alin.(2) lit.
d) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amenda in mărime de 500 unități
convenționale. Or, această soluție a fost reținută în strictă conformitate cu prevederile
art.6, 7, 61, 75, 76-78, Cod penal, și cu respectarea prevederilor art.364/1 alin.(8) Cod
de procedură penală.
A indicat acuzarea că, instanța de apel, adoptând aceasta hotărâre, și-a
argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină
măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale
de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea, influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar în final stabilindu-i
lui Cîrlig Vladislav, o pedeapsă echitabilă.
Cu referire, la examinarea acțiunii civile la caz, și încasarea prejudiciului
material si moral s-a constatat, că prin soluția adoptata s-a dispus încasarea de la
inculpatul, Cîrlig Vladislav, în beneficiul părții vătămate, a sumei de 3000 lei, cu titlu
de asistenta juridica și 1000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.
Deci, acuzarea consideră că, încasările respective efectuate de la inculpatul,
Cîrlig Vladislav, sunt justificate. Or, aceste sume au fost încasate în strictă
conformitate cu prevederile art.1422, 1423 Cod civil.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în
raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului
expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au
declarat recursurile ordinare în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură
penală.
Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care se constată că este vădit neîntemeiat.
Din analiza textuală a recursurilor, Colegiul reține, că decizia instanței de apel se
contestă de către avocatul Chiriac Cristin în numele părții vătămate Garabajiu Andrei
și de către avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav, în partea
acțiunii civile, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea judecătorească
contestată sub acest aspect.
5
Așadar, în prezenta speță, rezultând din concluziile menționate în partea
motivată a hotărârii instanței de apel, se reține că, la capitolul stabilirii cuantumului
prejudiciului moral instanța de apel a considerat necesar a încasa din contul
inculpatului Cîrlig Vladislav prejudiciul moral în sumă de câte 1000 lei și asistență
juridică în sumă de 3000 lei, sumă care va fi una proporțională suferințelor psihice
cauzate prin acțiunile inculpatului, iar în ce privește încasarea din contul inculpatului
a prejudiciului material solicitarea dată a fost respinsă.
Deși, considerentele instanței de apel cu referire la acțiunea civilă nu au fost
desfășurate pe larg în hotărârea adoptată, în viziunea instanței de recurs concluziile
instanței de apel sunt juste, iar criticile recurenților nu constituie temeiuri verosimile
de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic
superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.
Așadar, din materialele cauzei se atestă, că în cadrul acestei cauze penale partea
vătămată a înaintat acțiune civilă, în temeiul art. 219 Cod de procedură penală,
solicitând încasarea din contul inculpatului a prejudiciului material în mărime de
9646,10 lei, prejudiciul moral în mărime de 30000 lei, pentru restabilirea drepturilor
încălcate.
Potrivit art.219 alin.(1) Cod de procedură penală - acțiunea civilă în procesul
penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost
cauzate prejudicii materiale, morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea)
interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Alin.(2) pct. (4) al
aceluiași articol prevede, că persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat
prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune
civilă privitor la despăgubire prin repararea prejudiciului moral.
Subsidiar, Colegiul penal notează, că în temeiul art. 2036 alin. (1) Cod civil, în
cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la
drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege,
instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația
prejudiciului prin plata de despăgubiri. Alin. (2), prejudiciul moral se repară
indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. Ținând cont de aceste
împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu
se ajunge la o îmbogățire fără just temei.
Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se
disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se
stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.
În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența
CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că
„atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal,
aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în
mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în
procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului
infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”.
6
Învederând aceste considerente ale instanței europene, Colegiul penal
evidențiază, că în această speță inculpatul a comis infracțiunea de sustragere pe
ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzare de daune în proporții considerabile
prevăzută la art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal, fiind urmată de cauzarea de suferințe
psihice și fizice.
În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră că, instanța de apel
întemeiat a reținut că, în urma acțiunilor infracționale a inculpatului părții vătămate i-
au fost cauzate daune prin faptul că, în urma sustragerii bunurilor din apartamentul
care a fost oferit în locațiune și care este unica sursă de venit a părții vătămate fiind
pensionar și xxxxx acesta a suportat suferințe psihice în urma săvârșirii infracțiunii de
către inculpat, astfel a avut stări de stres, disconfort. Totodată, în funcție de caracterul
și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a
lui Cîrlig Vladislav, Colegiul apreciază ca întemeiate concluziile instanței de apel în
vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor morale în mărime de 1000 lei din contul
inculpatului, considerând că această despăgubire corespunde suferințelor psihice
suportate de către Garabajiu Andrei și poate aduce o satisfacție echitabilă persoanei
vătămate.
Totodată, Colegiul este solidar cu concluzia instanței de apel privind încasarea
din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate a cheltuielilor pentru asistență
juridică în mărime de 3000 lei.
Cu referire la acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului material solicitat de
partea vătămată Colegiul reține că, partea vătămată Garabajiu Andrei a înaintat în
procesul penal o acțiune civilă împotriva inculpatului Cîrlig Vladislav, și anume, a
solicitat încasarea din contul inculpatului a sumei de 9646,10 lei cu titlu de prejudiciu
material cauzat prin infracțiune, însă nu a prezentat probe în original, sau certificate
legale, bonuri de casă care a-r confirma cele invocate de ultimul în acțiunea civilă.
În context, la soluționarea acțiunii civile ce vizează prejudiciul material produs
prin infracțiune lui Garabajiu Andrei, se constată cazul excepțional prevăzut la
articolul 387 alin. (3) Cod de procedură penală – când pentru a stabili exact suma
despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei.
Prin urmare, instanța de recurs ține să remarce că, dat fiind faptul că în cauză nu
au fost prezentate probe în original, sau certificate legale, bonuri de casă care a-r
confirma prejudiciul material cauzat părții vătămate, Garabajiu Andrei, prin
infracțiune, acțiunea civilă în această parte urmează a fi admisă, urmând ca asupra
cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.
Prin urmare, ce ține de argumentul avocatului Chiriac Cristin în numele părții
vătămate Garabajiu Andrei precum că suma prejudiciul moral încasat este mică,
Colegiul penal reține că instanța de apel, ținând cont de circumstanțele cauzei a
evaluat corect cuantumul prejudiciului moral cauzat părții vătămate în raport și cu
suferințele psihice și fizice suportate de către partea vătămată.
În acest context, instanța de recurs consideră ca nefondate și alegațiile
avocatului Musteață Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav, prin care se
invocă că, instanța de apel eronat a constatat existența prejudiciului moral, or,
7
instanța de apel la stabilirea cuantumului prejudiciului moral cauzat a efectuat o
evaluare obiectivă a prejudiciului moral cauzat, în raport cu cele săvârșite de inculpat,
învederând starea materială a acestora și suferințele psihice cauzate părții vătămate.
Prin urmare, Colegiului penal consideră, că temeiul pentru recursuri invocate, în
prezenta speță, nu sunt incidente și nu constituie o careva eroare de drept, ce ar servi
drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia
în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate.
Având în vedere cele menționate mai sus, Colegiul penal concluzionează
inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, la caz, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Chiriac
Cristin în numele părții vătămate Garabajiu Andrei și de către avocatul Musteață
Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Cîrlig
Vladislav xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată integral la 28 ianuarie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
8