1ra-2199/20 — art. 186 al. 2 lit. d CP

1ra-2199/20 — art. 186 al. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-2199/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către

avocatul Chiriac Cristin în numele părții vătămate Garabajiu Andrei și de către

avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2020, în

cauza penală privindu-l pe

Cîrlig Vladislav xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală,

Cîrlig Vladislav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 25

000 (douăzeci și cinci mii) lei.

A fost admisă, în principiu, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Garabajiu Andrei privind repararea prejudiciului material produs prin infracțiune,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite, să hotărască instanța civilă.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Cîrlig Vladislav, în

perioada de timp de la 05 martie 2018 până la 11 martie 2018, având scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane, acționând cu intenție directă, dându-

și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând consecințele lor și

admițând în mod conștient survenirea acestora, în timp ce se afla în apartamentul

xxxxx, care aparținea părții vătămate Garabajiu Andrei, a sustras un fier de călcat la

preț de 1050 lei, lenjerie de pat la preț de 900 lei, patru prosoape în sumă totală de

480 lei, o cratiță din metal la preț de 350 lei și o pernă la preț de 190 lei. Astfel,

cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă

totală de 2 970 lei.

numele părții vătămate Garabajiu Andrei prin care a solicitat admiterea apelul,

casarea sentinței, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin.(2) Cod de procedură

1

penală, și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță prin care Cîrlig Vladislav să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea art.

364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, să-i fie stabilită o pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 1012,5 unități convenționale, ceea ce constituie 50625 lei, cu

încasarea din contul lui Cîrlig Vladislav suma de 30000 lei în calitate de pagubă

morală și suma de 9646,10 lei în calitate de prejudiciu material.

2.1 În motivarea apelului avocatul a invocat că, întrucât pârâtul nu a achitat

suma de 3300 lei (arenda)+1710 lei (bunurile nerestituite)+4443,5 (deteriorare

bunurilor și aducerea apartamentului la condițiile inițiale) = 9453,5 lei, din contul

inculpatului urmează a se încasa și dobândă de întârziere pentru nerestituirea sumei în

termen conform art.619 Cod Civil. Astfel, de la data de 11.03.2018 a trecut o

perioadă de 66 zile, timp pentru care urmează a se calcula dobândă de întârziere, care

la caz până pe data de 15.05.2018 constituie 192,62 lei.

A indicat apărarea că, partea vătămată Garabajiu Andrei este un pensionar de

xxxxx, apartamentul care îl oferă în locațiune este unica sursă de existență, în afara

pensiei. În urma dispariției și distrugerii bunurilor aflate în apartamentul său,

neachitarea în termen a sumelor indicate în contractul de locațiune, cât și starea

nesatisfăcătoare a apartamentului pe care l-a lăsat inculpatul, partea vătămată a fost și

este stresat, nu doarme normal, zilnic își face griji cum să readucă apartamentul la

condițiile inițiale pentru a contracta în continuare cu alte persoane, ca urmare fiindu-i

stopată afacerea reclamantului, ca rezultat viața se transformase într-un chin. Astfel

luând în considerare că pârâtul nu și-a făcut griji de reclamant, nu i-a acordat nici un

ajutor material și nici moral în acest timp al suferințelor morale, astfel partea

vătămată a solicitat să fie încasat din contul inculpatului suma de 30000 lei în calitate

de pagubă morală și suma de 9646,10 lei în calitate de prejudiciu material.

A indicat apărarea că, instanța de fond n-a luat în considerație că sunt

circumstanțe agravante ale prevederilor art.77 al. (1) lit. e) Cod penal săvârșirea

infracțiunii cu bună știință împotriva unui minor sau a unei femei gravide ori

profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează

vârstei înaintate, bolii, dezabilității ori altui factor; lit. n) săvârșirea infracțiunii cu

folosirea încrederii acordate.

fost admis apelul, casată sentința, parțial, în partea acțiunii civile și pronunțată o nouă

hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea civilă, parțial, înaintată în procesul penal și

dispusă încasarea, de la inculpatul Cîrlig Vladislav în beneficiul părții vătămate

Garabajiu Andrei - 3000 (trei mii) lei, cu titlu de reparare a cheltuielilor judiciare

pentru asistență juridică acordată de avocat și - 1000 (una mie) lei, cu titlu de reparare

a prejudiciului moral produs prin infracțiune.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, a constatat că, starea de fapt

și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele

administrate, relevate în cuprinsul sentinței. Sentința cuprinde elementele definitorii

condamnării, prevăzute de articolul 394 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală.

2

Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal,

sânt admisibile conform prevederilor articolului 95 Cod de procedură penală.

Calificarea infracțiunii este corectă, or sunt corespunzătoare semnele faptei

prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii prevăzute de

articolul 186 alin. (2) lit. d) Cod penal: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane cu cauzarea daunei în proporții considerabile.

La soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța

de apel a constatat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor

articolelor 7, 61, 64, 67, 75 Cod penal și celor din articolul 364/1, alin. (8) Cod de

procedură penală.

A reținut instanța de apel că, în sentință se cuprind datele privind persoana

inculpatului, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează

asupra pedepsei, fiind luate în considerație la stabilirea categoriei și măsurii de

pedeapsă și anume că, inculpatul a săvârșit o infracțiune, care, se clasifică ca mai

puțin gravă, anterior nejudecat, vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o,

manifestă o căință activă față de fapta comisă.

În speță, în baza circumstanțelor atenuante, menționate în sentință, sânt întrunite

condițiile prevăzute de lege, care justifică aplicarea unei pedepse penale mai blânde

decât închisoare, prevăzute în sancțiunea articolului 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și,

pe această linie de gândire, instanța de apel a constatat că, este oportună și rezonabilă

aplicarea pedepsei cu amendă în mărime fixată, care va asigura atingerea scopului

prevăzut la articolul 61 alin. (2) Cod penal.

În această ordine de considerente, instanța de apel a constatat că, nu există temei

pentru înăsprirea pedepsei cu amendă stabilite față de inculpat, de vreme ce aceasta a

fost stabilit de prima instanță în limitele prevăzute de lege.

Soluționând acțiunea civilă, potrivit prevederile articolelor 217-219 alin. (4),

220 și 387 alin. (1) Cod de procedură penală și, în raport cu starea de fapt constatată,

instanța de apel a constatat că, sunt dovedite temeiurile și mărimea acestui prejudiciu

fiind dispusă încasarea din contul inculpatului cu titlu de reparare a cheltuielilor

judiciare pentru asistență juridică acordată de avocat, cu titlu de reparare a

cheltuielilor judiciare pentru repararea prejudiciului moral produs prin infracțiune.

Cu privire la motivele invocate de apelant ce vizează încasarea din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate a prejudiciului material produs prin

infracțiune a fost apreciat de către instanța de apel ca fiind nefondate.

Chiriac Cristin în numele părții vătămate Garabajiu Andrei și de către avocatul

Musteață Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav.

4.1 Avocatul Chiriac Cristian în numele părții vătămate Garabajiu Andrei

neindicând careva temei prevăzut la art. 427 alin.1) Cod procedură penală, a solicitat

admiterea recursului, casarea parțială a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri.

În motivarea recursului avocatul a indicat că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra:

3

- acțiunii civile înaintată de partea vătămată care este argumentată;

- prejudiciul material, care a fost dovedit prin probele din dosar;

- prejudiciul moral, care în urma acțiunilor ilicite ale inculpatului, i-a fost

afectată starea emoțională de lungă durată a părții vătămate, acesta fiind pensionar de

xxxxx, iar ca urmare i s-a admis un prejudiciu destul de mic, nefiind argumentat pe

deplin calculele acestei sume mici de 1000 lei;

- pedepsei solicitate mai gravă, deoarece sunt circumstanțe agravante

argumentate în apel în urma sustragerii bunurilor;

- asistenței juridice care se confirmă prin raportul privind activitatea avocatului

în cauza penală confirmată prin Bonuri de plată și ca urmare nefiind neargumentată,

suma încasată de 3000 lei.

4.2 Avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav indicând

temeiurile prevăzute la art. 427 alin.1) pct. 6), 8) Cod procedură penală, a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că:

- instanța de apel eronat a apreciat existența prejudiciului moral, nefiind afectate

anumite drepturi personale nepatrimoniale ale părții vătămate, fiind vorba de un furt

iar bunurile indicate în învinuire ca sustrase fiind restituite părții vătămate într-un

timp scurt de la momentul comiterii fracțiunii;

- instanța de apel a constatat greșit în pct.14.2 al deciziei cauzarea părții

vătămate a suferințelor psihice și fizice sau suferințe psihice extrem de grele, care

lipsesc;

- în mod neîntemeiat au fost încasate de la inculpat anumite cheltuieli de

asistență juridică ale părții civile, în situația în care acțiunea civilă formulată de

avocat în interesele părții civile se referă la prejudiciu provocat în baza relațiilor de

locațiune între părți dar nu în urma faptei de sustragere. Bunurile sustrase au fost

restituite părții vătămate încă înainte de a interveni avocatul părții vătămate iar la o

analiză a pretențiilor formulate în acțiunea civilă observăm că aceste pretenții urmau

a fi formulate în procedura civilă contencioasă, deoarece nu reies din fapta de

sustragere. Instanța de apel a încasat aceste cheltuieli de asistență juridică chiar dacă

bunurile sustrase au fost restituite părții vătămate înainte ca aceasta să formuleze

acțiunea civilă, care urma a fi formulată în procedura civilă contencioasă (relații de

locațiune) iar apelul în partea laturii penale a fost respins: totodată, lipsesc suferințele

psihice prevăzute la art.219 alin.(4) Cod de procedură penală pentru încasarea unor

despăgubiri;

- partea vătămată a împuternicit avocatul său să recupereze un prejudiciul legat

de starea locuinței, necesitarea reparației, unele griji legale de readucerea

apartamentului în starea inițială, deci pretenții care nu au legătură cu fapta de

sustragere.

părții vătămate Garabajiu Andrei și de către avocatul Musteață Sergiu în numele

inculpatului Cîrlig Vladislav în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11

Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru

4

inadmisibilitatea acestora invocând că, instanța de apel just a ajuns la concluzia

menținerii sentinței de condamnare a lui Cîrlig Vladislav, în baza art.186 alin.(2) lit.

d) Cod penal, la pedeapsă sub formă de amenda in mărime de 500 unități

convenționale. Or, această soluție a fost reținută în strictă conformitate cu prevederile

art.6, 7, 61, 75, 76-78, Cod penal, și cu respectarea prevederilor art.364/1 alin.(8) Cod

de procedură penală.

A indicat acuzarea că, instanța de apel, adoptând aceasta hotărâre, și-a

argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite, a ținut cont în deplină

măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale

de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea, influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar în final stabilindu-i

lui Cîrlig Vladislav, o pedeapsă echitabilă.

Cu referire, la examinarea acțiunii civile la caz, și încasarea prejudiciului

material si moral s-a constatat, că prin soluția adoptata s-a dispus încasarea de la

inculpatul, Cîrlig Vladislav, în beneficiul părții vătămate, a sumei de 3000 lei, cu titlu

de asistenta juridica și 1000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Deci, acuzarea consideră că, încasările respective efectuate de la inculpatul,

Cîrlig Vladislav, sunt justificate. Or, aceste sume au fost încasate în strictă

conformitate cu prevederile art.1422, 1423 Cod civil.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile ordinare în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură

penală.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Din analiza textuală a recursurilor, Colegiul reține, că decizia instanței de apel se

contestă de către avocatul Chiriac Cristin în numele părții vătămate Garabajiu Andrei

și de către avocatul Musteață Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav, în partea

acțiunii civile, din care motiv va fi supusă verificării hotărârea judecătorească

contestată sub acest aspect.

5

Așadar, în prezenta speță, rezultând din concluziile menționate în partea

motivată a hotărârii instanței de apel, se reține că, la capitolul stabilirii cuantumului

prejudiciului moral instanța de apel a considerat necesar a încasa din contul

inculpatului Cîrlig Vladislav prejudiciul moral în sumă de câte 1000 lei și asistență

juridică în sumă de 3000 lei, sumă care va fi una proporțională suferințelor psihice

cauzate prin acțiunile inculpatului, iar în ce privește încasarea din contul inculpatului

a prejudiciului material solicitarea dată a fost respinsă.

Deși, considerentele instanței de apel cu referire la acțiunea civilă nu au fost

desfășurate pe larg în hotărârea adoptată, în viziunea instanței de recurs concluziile

instanței de apel sunt juste, iar criticile recurenților nu constituie temeiuri verosimile

de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic

superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

Așadar, din materialele cauzei se atestă, că în cadrul acestei cauze penale partea

vătămată a înaintat acțiune civilă, în temeiul art. 219 Cod de procedură penală,

solicitând încasarea din contul inculpatului a prejudiciului material în mărime de

9646,10 lei, prejudiciul moral în mărime de 30000 lei, pentru restabilirea drepturilor

încălcate.

Potrivit art.219 alin.(1) Cod de procedură penală - acțiunea civilă în procesul

penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost

cauzate prejudicii materiale, morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea)

interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Alin.(2) pct. (4) al

aceluiași articol prevede, că persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat

prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune

civilă privitor la despăgubire prin repararea prejudiciului moral.

Subsidiar, Colegiul penal notează, că în temeiul art. 2036 alin. (1) Cod civil, în

cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege,

instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin plata de despăgubiri. Alin. (2), prejudiciul moral se repară

indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial. Ținând cont de aceste

împrejurări, se urmărește scopul ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu

se ajunge la o îmbogățire fără just temei.

Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se

disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se

stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența

CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că

„atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal,

aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în

mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în

procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului

infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”.

6

Învederând aceste considerente ale instanței europene, Colegiul penal

evidențiază, că în această speță inculpatul a comis infracțiunea de sustragere pe

ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzare de daune în proporții considerabile

prevăzută la art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal, fiind urmată de cauzarea de suferințe

psihice și fizice.

În asemenea împrejurări, instanța de recurs consideră că, instanța de apel

întemeiat a reținut că, în urma acțiunilor infracționale a inculpatului părții vătămate i-

au fost cauzate daune prin faptul că, în urma sustragerii bunurilor din apartamentul

care a fost oferit în locațiune și care este unica sursă de venit a părții vătămate fiind

pensionar și xxxxx acesta a suportat suferințe psihice în urma săvârșirii infracțiunii de

către inculpat, astfel a avut stări de stres, disconfort. Totodată, în funcție de caracterul

și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a

lui Cîrlig Vladislav, Colegiul apreciază ca întemeiate concluziile instanței de apel în

vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor morale în mărime de 1000 lei din contul

inculpatului, considerând că această despăgubire corespunde suferințelor psihice

suportate de către Garabajiu Andrei și poate aduce o satisfacție echitabilă persoanei

vătămate.

Totodată, Colegiul este solidar cu concluzia instanței de apel privind încasarea

din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate a cheltuielilor pentru asistență

juridică în mărime de 3000 lei.

Cu referire la acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului material solicitat de

partea vătămată Colegiul reține că, partea vătămată Garabajiu Andrei a înaintat în

procesul penal o acțiune civilă împotriva inculpatului Cîrlig Vladislav, și anume, a

solicitat încasarea din contul inculpatului a sumei de 9646,10 lei cu titlu de prejudiciu

material cauzat prin infracțiune, însă nu a prezentat probe în original, sau certificate

legale, bonuri de casă care a-r confirma cele invocate de ultimul în acțiunea civilă.

În context, la soluționarea acțiunii civile ce vizează prejudiciul material produs

prin infracțiune lui Garabajiu Andrei, se constată cazul excepțional prevăzut la

articolul 387 alin. (3) Cod de procedură penală – când pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată judecarea cauzei.

Prin urmare, instanța de recurs ține să remarce că, dat fiind faptul că în cauză nu

au fost prezentate probe în original, sau certificate legale, bonuri de casă care a-r

confirma prejudiciul material cauzat părții vătămate, Garabajiu Andrei, prin

infracțiune, acțiunea civilă în această parte urmează a fi admisă, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Prin urmare, ce ține de argumentul avocatului Chiriac Cristin în numele părții

vătămate Garabajiu Andrei precum că suma prejudiciul moral încasat este mică,

Colegiul penal reține că instanța de apel, ținând cont de circumstanțele cauzei a

evaluat corect cuantumul prejudiciului moral cauzat părții vătămate în raport și cu

suferințele psihice și fizice suportate de către partea vătămată.

În acest context, instanța de recurs consideră ca nefondate și alegațiile

avocatului Musteață Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav, prin care se

invocă că, instanța de apel eronat a constatat existența prejudiciului moral, or,

7

instanța de apel la stabilirea cuantumului prejudiciului moral cauzat a efectuat o

evaluare obiectivă a prejudiciului moral cauzat, în raport cu cele săvârșite de inculpat,

învederând starea materială a acestora și suferințele psihice cauzate părții vătămate.

Prin urmare, Colegiului penal consideră, că temeiul pentru recursuri invocate, în

prezenta speță, nu sunt incidente și nu constituie o careva eroare de drept, ce ar servi

drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate.

Având în vedere cele menționate mai sus, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, la caz, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Chiriac

Cristin în numele părții vătămate Garabajiu Andrei și de către avocatul Musteață

Sergiu în numele inculpatului Cîrlig Vladislav, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Cîrlig

Vladislav xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 28 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

8