1ra-1466/2019 — art. 190 al. 1 CP

1ra-1466/2019 — art. 190 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1466/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Mardari Dumitru și Ghervas Maria,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău din 12 decembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Conicov Mihail Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în mun. Xxxxx,

bd. Xxxxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Conicov Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin. (1) Cod penal și în baza acestei legi, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 700 (șapte sute) unități convenționale, echivalentul a 35 000

(treizeci și cinci mii) lei.

În conformitate cu art. 64 alin. (3 ) Cod penal, lui Conicov Mihail i s-a explicat

că, este în drept să achite jumătate din amenda stabilită, dacă o plătește în cel mult 3

zile lucrătoare din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se va

considera că sancțiunea amenzii este executată integral.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Andrian Iuri,

privind încasarea prejudiciului cauzat prin infracțiune.

1

S-a încasat de la Conicov Mihail în beneficiul lui Andrian Iuri, suma

prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în mărime de 7000 (șapte mii) lei.

Mihail, în luna februarie 2015, aflându-se în incinta magazinului ”Enter”, din str.

Alecu Russo, 1/1, mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane și însușirea lor ulterioară, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient

survenirea acestora, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul reparării

tehnicii de calcul, a dobândit de la Bucșanu Vasilii, un laptop de model "Lenovo

G500A”, seria xxxxx de culoare neagră la preț de 4500 lei și un laptop de model

”Apple MacBook”, de culoare sură la preț de 2500 lei, care aparțin lui Andrian Iuri,

cauzându-i ultimului, un prejudiciu material considerabil în sumă de 7000 lei, după

ce bunurile dobândite ilicit i-a folosit în scopuri personale.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Conicov Mihail a săvârșit cu bună știință

infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (1) Cod Penal, escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane și prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase care a produs daune considerabile.

inculpatului, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care inculpatul Conicov Mihail să fie achitat.

3.1. În motivarea poziției invocate partea apărării a indicat următoarele:

- în cadrul instanței de fond nu a fost dovedită și probată în modul prevăzut

de lege, că acțiunile lui Conicov Mihail întrunesc elementelor constitutive ale

componenței de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal.

Nu a fost demonstrat nici existența faptei infracțiunii imputate, și anume că

inculpatul a însușit careva bunuri;

- acuzarea înaintată lui Conicov Mihail nu este concretă și clară, or inculpatul

a fost învinuit în aceia, că acționând intenționat în scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii actului juridic, dacă

încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a

produs daune considerabile, a dobândit ilicit de la cet. Bucșanu Vasilii un laptop de

model «Lenovo G500A» seria xxxxx de culoare neagră la preț de 4500 lei și un laptop

de model ”Apple MacBook” de culoare sură la preț de 2500 lei, care aparțin cet.

Andrian Iuri, iar în acest sens, în opinia apărării, nu a fost indicat în învinuire care

persoană a fost indusă în eroare, ce faptă mincinoasă a fost prezentată ca adevărată,

2

natura cărui act juridic se are în vedere, în ce se exprimă presupusul comportament

dolosiv sau viclean;

- fără a analiza învinuirea formulată, instanța de fond a condamnat pe Conicov

Mihail descriind comportamentul lui ca dobândirea prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul reparării tehnicii de calcul, de la altă persoană - Bucșanu

Vasilii, care aparțin lui Andrian Iuri, fapt prin care apărarea a susținut, că diferă

descrierea faptei, latura obiectivă, locul, timpul, modului săvârșirii ei, între ceea de

care este acuzat și pentru ce este condamnat inculpatul;

- sentința dată nu poate fi menținută, în condițiile când persoana este pusă sub

învinuirea formală, neclară și neconcretă, inclusiv din motiv, că Conicov Mihail

nejustificat a fost condamnat pentru fapta pretins comisă în luna februarie 2015,

instanța ignorând faptul, că la acel moment art. 190 alin. (1) Cod penal prevedea

pedeapsă cu amendă de la 200 la 500 unități convenționale, însă inculpatului i-a fost

stabilită pedeapsă în formă de amendă în mărimea maximă și ilegal s-a considerat că

unitatea convențională este egală 50 lei, or mărimea unității convenționale a fost

modificată de la 20 lei la 50 lei, cu mult mai târziu - prin LP 207 din 29.07.2016, în

vigoare din 07.11.2016.

a fost admis apelul declarat de către avocatul Zadorojnîi Andrei în numele

inculpatului, sentința casată parțial, în în partea stabilirii pedepsei, și pronuțată, în

această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după

cum urmează:

Lui Conicov Mihail recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (1) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime

de 400 (patru sute) unități convenționale, echivalentul a 8000 (opt mii) lei.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond pe

deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de Conicov Mihail,

iar probelor examinate, în conformitate cu prevederile art. 101 din Codul de

procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor.

În susținerea poziției invocate, la solicitarea participanților la proces au fost

cercetate și analizate următoarele probe din materialele cauzei penale: declarațiile

părții vătămate Andrian Iuri, declarațiile martorilor Bucșanu Vasilii, Rurac

Veaceslav, Crețu Victor, Lucinschi Denis.

3

În afară de cele menționate, vinovăția lui Conicov Mihail Vasile, a fost

confirmată pe deplin și prin următoarele materiale din dosar: plângerea depusă de

Bucșanu Vasilii la 18.07.2017, procesul-verbal de confruntare din 27.07.2017, conform

căruia a fost efectuată confruntarea între Crețu Victor și Conicov Mihail, procesul-

verbal de confruntare din 27.07.2017, conform căruia a fost efectuată confruntarea

între Bucșanu Vasilii și Conicov Mihail.

În contextul dat, cu referire la alegațiile părții apelante care în esență a invocat,

că învinuirea imputată inculpatului nu este clară, certă și concretă, instanța reținând

o faptă dar condamnându-l pentru o alta, instanța de apel le-a respins ca

neîntemeiate și a relevat, că potrivit textului sentinței contestate, instanța de fond

corect a stabilit, că faptele incriminate lui Conicov Mihail s-au manifestat prin

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane ca un act opus celui licit, efectuat cu rea

credință, prin care inculpatul Conicov Mihail, a obținut de la Bucșanu Vasilii, care la

rândul său a luat bunurile de la partea vătămată pentru a le transmite inculpatului,

pentru sine prin inducerea în eroare precum că va repara laptopurile de model

”Lenovo G500A” și de model "Apple MacBook” și v-a restitui obiectele materiale a

infracțiunii (laptopurile de model ”Lenovo G500A” și de model "Apple MacBook”),

iar partea vătămată Andrian lurie, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase, a produs transmiterea voită în posesiune a bunurilor prin intermediul

lui Bucșanu Vasilii, pe care inculpatul, în scurt timp le- ar fi însușit, iar drept

consecință a infracțiunii incriminate lui Conicov Mihail a fost stabilită cauzarea de

daune în proporții considerabile părții vătămate Andrian Iurii, fiind prezentă și

dovedită legătura de cauzalitate între faptele prejudiciabile și urmările survenite.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut, ca fiind întemeiată

concluzia instanței de fond precum, că inculpatul Conicov Mihail, a comis

escrocheria realizată prin fapta prejudiciabilă, latura obiectivă a infracțiunii

manifestându-se prin acțiuni de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a unei persoane și prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase care a produs daune considerabile, sub formă de prejudiciu patrimonial

efectiv considerabil, care s-a realizat prin acțiunile lui Conicov Mihail, care urmărit

scopul de cupiditate, de dobândire a laptopurilor de model ”Lenovo 500A” și de

model ”Apple MacBook”, ce aparțineau părții vătămate, sub pretextul reparării

acestora.

Subsecvent, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată și concluzia primei

instanțe precum că în rezultatul acțiunilor inculpatului Conicov Mihail, au fost grav

afectate relațiile sociale cu privire la proprietate, posesia și deținerea bunurilor

materiale, concluzie care atestă în speță prezența obiectului infracțiunii.

4

În continuare, corect prima instanță a constatat, și că latura subiectivă a

infracțiunii s-a manifestat prin vinovăție sub formă de intenție directă, iar

infracțiunea comisă de inculpat a avut drept scop de profit și cupiditate. Or, în cazul

escrocheriei, elementul subiectiv al acestei infracțiuni constă în intenția directă.

Autorul este conștient că induce în eroare și că prin acest fapt produce o pagubă, în

vederea realizării unui folos material injust (intenție calificată prin scop), inclusiv

corect s-a stabilit și faptul, că Conicov Mihail, este persoană fizică, responsabilă de

răspundere penală care la momentul comiterii faptei avea împlinită vârsta de 14 ani.

De asemenea, în contextul existenței componenței de infracțiune de

escrocherie în speță, instanța de apel a remarcat, că prima instanță corect a relevat,

că drept consecințe ale infracțiunii de escrocherie incriminată inculpatului sunt

considerate daunele materiale considerabile, care se stabilește luându-se în

considerație valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru partea vătămată,

starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte

circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei.

Astfel, corect s-a stabilit că prejudiciul cauzat părții vătămate Andrian Iurii, a

fost estimat de către aceasta ca unul considerabil și în cadrul examinării cauzei penale

aceasta nu și-a schimbat atitudinea față de valoarea și cuantumul prejudiciului,

calificativul prevăzut la alin. (1) art. 190 Cod penal, fiind apreciat corect ca unul util

și funcțional în cazul dat.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a reținut ca justificată și concluzia

primei instanțe care a recalificat acțiunile inculpatului de la art. 190 alin. (2) lit. c),

luând în considerare modificările survenite prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în

vigoare din 17.08.2018, potrivit cărora calificativul agravant prevăzut la alin. (2) lit.

c), a fost exclus din norma citată, constatând că acțiunile inculpatului întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de alin. (1) art. 190 Cod penal, acțiuni care ușurează

pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a reținut că prima instanță

corect a luat în considerare că Conicov Mihail, anterior nu a fost judecat și nu are

antecedentele penale. La moment nu este angajat în câmpul muncii, nu are persoane

la întreținere, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, inclusiv de faptul

că inculpatul nu a avut o comportare sinceră în cursul procesului penal, nereușind

să formeze o atitudine corectă față de valorile protejate de legea penală, iar reieșind

din declarațiile acestuia în ședința de judecată nu a rezultat nici căința sinceră, nici

scuzele de rigoare față de partea vătămată, atâta timp cât prejudiciul părții vătămate

i-a fost cauzat în urma acțiunilor inculpatului, precum și comportamentul acestuia

după comiterea infracțiunii, precum și în faza de examinare a cauzei penale.

5

Astfel, din totalitatea circumstanțelor stabilite, ținând cont de scopul pedepsei

penale îndreptate spre restabilirea echității sociale, de modificările survenite în Legea

penală, instanța de apel a conchis că, instanța de fond corect a concluzionat că

Conicov Mihail urmează a fi condamnat pe art. 190 alin. (1) Cod Penal, cu stabilirea

unei pedepse sub formă de amendă, aceasta fiind o pedeapsă echitabilă, adică

suficientă pentru restabilirea echității sociale și pentru corectarea inculpatului, care,

în opinia instanței de apel, își va atinge scopul pedepsei penale prevăzut la art. 61

Cod penal.

Conform prevederilor art. 8 Cod Penal caracterul infracțional al faptei și

pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii

faptei.

Respectiv, analizând alegațiile părții apărării cu referire la cuantumul pedepsei

stabilite inculpatului, instanța de apel le-a reținut ca fiind întemeiate și a remarcat în

acest sens, că pentru fapta infracțională comisă de către inculpat, în februarie 2015,

dispoziția normei penale prevedea sancțiunea cu amendă în mărime de la 200 la 500

unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la

240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, iar unitatea convențională la momentul

comiterii infracțiunii era egală cu 20 de lei.

inculpatului, Zadorojnîi A., care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor

judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința

lui Conicov M., invocând în argumentare că:

- instanța de apel nu a reparat erorile admise de instanța de fond în ceia ce

privește confuzia în acuzațiile noi formulate de partea acuzării (prin inducerea în

eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în

privința naturii actului juridic, dacă încheierea acestuia este determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile, a dobîndit

ilicit de la de la cet. Bucșanu Vasilii Gheorghii) și constatările instanței de fond

(dobândirea prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul reparării tehnicii de

calcul, de la altă persoană - Bucșanu Vasilii Gheorghii);

- instanța de apel analizând în pct. 23 a deciziei textul sentinței privitor la

descrierea faptelor incriminate le parafrazează diametral opus, precum că ”...instanța

de fond corect a stabilit, că faptele incriminate lui Conicov Mihail s-au manifestat prin

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane ca un act opus celui licit, efectuat cu rea credință,

prin care inculpatul Conicov Mihail a obținut de la Bucșanu Vasilii, care la rândul său a luat

bunurile de la partea vătămată pentru a le transm ite inculpatului, pentru sine prin inducerea

6

în eroare precum că va repara laptopurile de model ”Lenovo G500A ” și de model "Apple

MacBook” și v-a restitui obiectele materiale a infracțiunii (laptopurile de model ”Lenovo

G500A ” și de model "Apple MacBook”), iar partea vătămată Andrian lurie, prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase, a produs transmiterea voită în posesiune a bunurilor

prin intermediul lui Bucșanu Vasilii, pe care inculpatul, în scurt timp le- ar fi însușit, iar

drept consecință a infracțiunii incriminate lui Conicov Mihail a fost stabilită cauzarea de

daune în proporții considerabile părții vătămate Andrian Iurii, fiind prezentă și dovedită

legătura de cauzalitate între faptele prejudiciabile și urmările survenite”. Instanța de fond

nu a stabilit așa ceva, acest text este reprodus integral de către Colegiul penal, or

instanța de fond a descris faptele imputate lui Conicov Mihail, ”... ca dobândirea prin

înșelăciune și abuz de încredere, sub npretextul reparării tehnicii de calcul, de la altă persoană

- Bucșanu Vasilii Gheorghii, unui laptop de model ”Lenovo G500A ”, seria xxxxx de culoare

e neagră la preț de 4500 lei și unui laptop de model ”Apple MacBook ”, de culoare sură la preț

de 2500 lei, care aparțin lui Andrian Iuri”;

- instanțele inferioare nu au verificat existența în natură a laptopurilor pretins

transmise inculpatului, or pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei nu a fost

prezentată nici o probă în acest sens, iar costul bunurilor pretins sustrase, a fost

indicat pur declarativ, fără careva suport.

Cu atât mai mult, așa numita partea vătămată Andrian Iurii nu a contactat cu

inculpatul Conicov Mihail, primă dată l-a văzut doar în ședința instanței. Andrian

Iurii pretinde că este proprietarul bunurilor sustrase, însă aceste bunuri le-a

încredințat lui Bucșanu Vasilii. Conform sentintei instantei de fond și deciziei

Colegiului penal inculpatul Conicov Mihail l-a înșelat pe Bucșanu Vasilii, iar dauna

i-a fost pricinuită lui Andrian Iurii. Acest confuz nu a fost clarificat până în prezent,

afectînd soluțiile instanțelor inferioare.

prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință

procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, motivând prin

faptul că instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei

și corect a încadrat acțiunile inculpatului.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să îl admită, cu casarea totală a hotărârii

7

atacate și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Reieșind din sumarul recursului declarat, se reține că avocatul inculpatului

semnalează cazul de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală și anume că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocat în

apel, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, imputate inculpatului.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că recurentul

invocă critici asupra faptului, că instanța de apel nu a verificat cumulul de probe, ce

au stat la baza condamnării inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (1) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a unei persoane și prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase

care a produs daune considerabile, apreciindu-le superficial și fără a ține cont de

prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași norme, prevede că în

vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor,

pronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin

apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,

penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata

încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează

a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Examinând materialele prezentei cauze, Colegiul penal lărgit constată că, în

instanța de fond, Conicov Mihail în baza ordonanței de punere sub o nouă acuzare

din 25.10.2018 (f.d. 96), a fost învinuit în aceea că ,,…urmărind scopul dobândirii ilicite

a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară, (…), prin inducerea în eroare a unei

8

persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii

actului juridic, dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul

dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile, sub pretextul reparării tehnicii

de calcul, a dobândit ilicit de la cet. Bucșanu Vasilii un laptop de model «Lenovo G500A»

seria xxxxx de culoare neagră la preț de 4500 lei și un laptop de model ”Apple MacBook” de

culoare sură la preț de 2500 lei, care aparțin cet. Andrian Iuri, iar în acest sens, în opinia

apărării, nu a fost indicat în învinuire care persoană a fost indusă în eroare, ce faptă

mincinoasă a fost prezentată ca adevărată, natura cărui act juridic se are în vedere, în ce se

exprimă presupusul comportament dolosiv sau viclean”, acțiunile acestuia fiind încadrate

în baza art. 190 alin. (1) Cod penal.

Cu toate că acuzatorul de stat și-a modificat învinuirea, prima instanță, prin

sentință, stabilește fapta ca în rechizitoriu, și anume: ,,inculpatul Conicov Mihail

(…),urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane și însușirea lor ulterioară,

(…), prin înșelăciune și abuz de încredere ,…”, ca ulterior, să-și argumenteze soluția

de condamnare a lui Conicov M. conform noi învinuiri în baza art. 190 alin. (1) Cod

penal, după semnele calificative: escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin inducerea în eroare a unei persoane și prin prezentarea ca adevărată a

unei fapte mincinoase care a produs daune considerabile.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit reține că, Conicov M. fiind învinuit de

faptul că acționând intenționat în scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase, în privința naturii actului juridic, dacă încheierea acestuia este

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile,

a dobândit ilicit de la cet. Bucșanu Vasilii un laptop de model «Lenovo G500A» seria

CB25047189CB03081977 de culoare neagră la preț de 4500 lei și un laptop de model ”Apple

MacBook” de culoare sură la preț de 2500 lei, care aparțin cet. Andrian Iuri, în învinuire nu

a fost indicat care persoană a fost indusă în eroare, ce faptă mincinoasă a fost

prezentată ca adevărată, natura cărui act juridic se are în vedere și în ce se exprimă

presupusul comportament dolosiv sau viclean, eroare menținută și de către instanța

de apel.

Astfel, în viziunea Colegiului penal lărgit, erorile procesuale admise de către

instanța de apel, cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

9

legii procesual penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să-și argumenteze clar concluziile sale în

decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară

în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Zadorojnîi Andrei în

numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 05 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe Conicov Mihail Xxxx și

dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 03 decembrie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

10