1ra-1465/2019 — art. 287 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 8 CPP
1ra-1465/2019 — art. 287 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1465/2019
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
16 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Diaconu Iurie,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Muntean Angela în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei
Chișinău din 10 septembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
27 februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe
Curcă Nicolae Xxxxx, născut la xxxxx, originar
și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 03.01.2018 – 10.09.2018;
instanța de apel: 14.09.2018 – 27.02.2019;
instanța de recurs: 10.06.2019 – 16.10.2019.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme
de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 10.09.2018, Curcă Nicolae a
fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și
în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 570 (cinci sute
șaptezeci) unități convenționale, ceea ce constituie 28 500 (douăzeci și opt mii cinci sute) lei.
S-a dispus încasarea de la Curcă Nicolae în beneficiul statului cheltuielile în sumă de
389 (treisute optzeci și nouă) lei, suportate pentru efectuarea raportului de expertiză
extrajudiciară și raportului de expertiză judiciară.
S-a dispus încasarea de la Curcă Nicolae în beneficiul părții vătămate Ocnovanu Vasile
cheltuielile în sumă de 1532 (una mie cincisute treizeci și doi) lei, suportate pentru transport
pe perioada de participare în procesul penal.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Curcă Nicolae la 17 februarie
2017, aproximativ ora 07.00, conducând microbuzul de marca "Mercedes", n/î xxxxx, cu ruta
"Ivancea - Chișinău", cu deplasarea pe traseul M2, în direcția mun. Chișinău, depășind
1
microbuzul de marca "Volkswagen", n/î xxxxx, cu ruta "Râșcani-Chișinău", la volanul căruia
se afla Ocnovanu Vasile, cu scop de răzbunare pentru faptul că, au fost luați pasagerii din
localitatea Peresecina, a purces la efectuarea unor manevre neregulamentare prin apropierea
excesivă față de microbuzul "Volkswagen", pentru a-l impune să-și schimbe direcția și să
frâneze, acțiuni ale șoferului însoțite cu gesturi obscene în adresa șoferului OcnovanuVasile,
astfel punînd în pericol viața și sănătatea șoferului și a pasagerilor microbuzului de marca
"Volkswagen" în continuarea, în momentul în care Ocnovanu Vasile a oprit microbuzul la
stația auto din com. Stăuceni, mun. Chișinău, Curcă Nicolae, din intenții huliganice,
încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate,
cu o deosebită obrăznicie, apropiindu-se de ușa șoferului, l-a scuipat pe Ocnovanu Vasile în
față, în prezența pasagerilor l-a numit cu cuvinte necenzurate, apoi forțat la scos din
microbuz, după care a început să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni
ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 1017/D din 19.05.2017
leziuni corporale sub formă de excoriații pe gât și edeme la cap, calificate ca vătămare
neînsemnată.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul inculpatului, Ludmila Zadorojnîi,
prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul Curcă Nicolae să fie
achitat, deoarece fapta nu întrunește semnele constitutive ale componenței de infracțiune.
3.1. În motivarea apelului a indicat faptul că, în cauza dată lipsește atât obiectul juridic
special al infracțiunii de huliganism care îl constituie "ordinea publică", cât și latura
subiectivă, care este caracterizată prin "intenția directă" a infracțiunii, persoana
conștientizează că, încalcă grosolan ordinea publică, dorind acest fapt.
A menționat că, după cum rezultă din materialele cauzei, vina inculpatului Curcă
Nicolae nu a fost dovedită, iar fapta poate fi calificată doar ca și contravenție prevăzută art
354 CC. Termenul de atragere la răspundere contravențională a expirat la data de 17
februarie 2018.
A invocat faptul că, instanța de fond nici nu a contrapus acțiunile inculpatului acțiunile
pretinsei părți vătămate Ocnovanu Vasile, care acționând cu deosibită obrăznicie și cinism,
l-a atacat pe inculpat, aplicându-i trei lovituri cu țeava metalică.
Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în ivoarea
inculpatului.
A menționat că, Nicolae Curcă nu a săvârșit nici o faptă prejudiciabilă, vina lui nu a
fost demonstrată sau dovedită, în modul prevăzut de Codul de procedură penală, într-un
proces judiciar public, cu asigurarea tuturor garanțiilor necesare apărării sale.
2
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 februarie 2019, a fost
respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul inculpatului, Zadorojnîi L., cu
menținerea sentinței.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de fond a
dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele
administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet
și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului, Curcă
Nicolae în baza dispozițiilor art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: huliganismul,
adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței
asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism și
obrăznicie deosebită.
Astfel, vina inculpatului Curcă N., în comiterea infracțiunii incriminate, a fost dovedită
în afara dubiilor rezonabile prin urmăatoarele probe cercetate în cadrul ședinței, și anume:
declarațiile părții vătămate Ocnovanu Vasile, declarațiile martorilor Colesnic Nicolae,
Tozlovanu Anatolie, Homițchi Viorel, Buga Mihail, plângerea cet. Ocnovanu Vasile din 15
martie 2017, procesul - verbal de confruntare, efectuat între partea vătămată Ocnovanu
Vasile și bănuitul Curcă Nicolae, raportul de expertiză judiciară nr. 1017/D din 19 mai 2017.
Instanța de apel a considerat că, versiunea inculpatului privind nevinovăția sa în
comiterea infracțiunii încriminate, reprezenta doar o strategie de apărare și de eschivare a
inculpatului de la răspundere penală.
Raportând motivele invocate în apel la materialele cauzei penale, instanța de apel a
conchis că argumentele invocate de partea apărării nu își găsesc confirmare în starea de fapt
a prezentei cauze penale, motiv pentru care s-a dispus respingerea apelului declarat ca fiind
nefondat și menținută sentința.
Instanța de apel a respins afirmațiile apărării precum că, în cauza imputată
inculpatului Curcă Nicolae lipsește obiectul juridic special și latura subiectivă a infracțiunii,
or prin acțiunile sale inculpatul a atentat la obiectul juridic special care îl constituie relațiile
sociale cu privire la ordinea publică, viața și sănătatea, cinstea și demnitatea, libertatea
persoanei și dreptul de proprietate. Instanța de apel a conchis, că în speță sunt întrunite toate
elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Intenția inculpatului a fost
una directă, acesta conștientizând faptul că încalcă ordinea publică, ceea ce incontestabil s-a
dovedit prin probele cauzei. Desconsiderarea deplină a ordinii publice a demonstrat-o
dorința inculpatului de a profita de un pretext neînsemnat pentru răfuiala fizică asupra
părții vătămate.
Conform părții descriptive a sentinței, instanța de fond la aplicarea pedepsei a ținut
3
cont de prevederile art. 7, 61, 75-78 Cod penal, de caracterul prejudiciabil și gradul de pericol
social al faptei comise, infracțiunea comisă de inculpat, a luat în considerație gravitatea
relațiilor sociale lezate.
Astfel, instanța de fond corect a considerat oportună și eficientă în sensul corectării și
reeducării inculpatului, stabilirea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 500
unități convenționale, considerînd că scopul legii penale de reeducare a inculpatului și
restabilire a echității sociale poate fi atins și prin stabilirea unei pedepse sub formă de
amendă.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Muntean A.
în numele inculpatului, prin care, indicând temeiul de casare stipulat în art. 427 alin. (1) pct.
8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu emiterea unei
hotărâri de achitare în privința lui Curcă N., din motiv că acțiunile lui nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii incriminate.
În motivarea cererii de recurs invocă că, declarațiile inculpatului date, atât la urmărirea
penală, cât și în instanțele de fond și apel confirmă, că nu intenționa să încalce ordinea
publică.
Dimpotrivă, Curcă Nicolae intenționa doar clarificarea unei situații conflictuale
apărute între el în calitate de șofer al microbusului de marca „Mercedes", n/î ORBF 332, cu
ruta „Ivancea - Chișinău", cu deplasarea pe traseul M2, în direcția mun. Chișinău, și „partea
vătămată" - Ocnovanu Vasile, șofer a microbusului de marca „Volkswagen", ce circula pe
ruta Râșcani - Chișinău, pe fundalul preluării pasagerilor, care în viziunea lui Curcă Nicolae
urmau a fi preluați de ultimul.
Declarațiile inculpatului sub aspectul lipsei intenției de a încălca grosolan ordinea
publică au fost confirmate și de către martorii Buga Mihail și Homițchi Viorel.
La recursul ordinar declarat de partea apărării, în conformitate cu prevederile art.
431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a
manifestat dezacordul cu recursul declarat, indicând că instanța de apel just a constatat
circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile inculpatului și i-a
stabilit o pedeapsă echitabilă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele
dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului
declarat din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de
apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este
4
vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,
iar erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau
substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin
hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept
formal și material.
Este de reținut și faptul că, regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1)
Cod de procedură penală prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar instanța de
recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor
stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt
reținute în speță.
Astfel, partea apărării în partea dispozitivă a recursului declarat a indicat pct. 8) alin.
(1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului dacă nu au fost întrunite elementele infracțiunii, însă nu a motivat prin ce se confirmă
acest temei, de fapt invocând dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor. Colegiul
consideră că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită
presupusa eroare de drept invocată de inculpat.
Colegiul relatează că, temeiul pentru recurs menționat este prezent atunci când
instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin
care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost
stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale
infracțiunii respective. Prin urmare, temeiul la care se face trimitere în recurs, nu este
aplicabil în speța examinată din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar
determina necesitatea casării deciziei instanței de apel.
Așadar, temeiul invocat include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde
elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-
au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă
circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.
La caz însă, instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, a verificat, a apreciat și s-a pronunțat pe fiecare probă din punct de vedere
al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din
punct de vedere al coroborării lor, iar careva temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea
acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de
procedură penală. Totodată, lecturând conținutul cererii de apel în coraport cu decizia
5
instanței de apel, se constată că această instanță s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
recurentului și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de către
instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și
expus în pct. 4.1. al prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor este corectă și
corespunde situației de fapt reținute, instanța întemeiat ajungând la concluzia privind
menținerea sentinței de condamnare a lui Curcă N. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 287 alin. (1) Cod penal.
De asemenea, Colegiul penal reține că argumentul precum că nu au fost întrunite
elementele infracțiunii este neîntemeiat și constituie o interpretare subiectivă a recurentului,
or, instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că în acțiunile lui Curcă N. sunt prezente
toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal,
argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește,
fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO.
În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată corespunde tuturor
prevederilor legii de procedură penală și este întemeiată, iar temeiul invocat nu persistă în
cauză. Argumentele invocate de recurent nu au suport probatoriu, contravin probelor
administrate și prin urmare, prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de
recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că este vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Muntean Angela în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27
februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Curcă Nicolae Xxxxx, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 14 noiembrie 2019.
Președinte: Diaconu Iurie
Judecători: Guzun Ion
6
Catan Liliana
7