1ra-479/2019 — art. 326 al. 3 lit. a CP

1ra-479/2019 — art. 326 al. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-479/2019

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpată și avocații acesteia, Craiu Serghei și Burlacu Marcel, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 septembrie 2018 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2018, în cauza penală

privind-o pe

Isaev-Casîm Nina Xxxxx, născută la

26.01.1955, originară și domiciliată în

mun. Xxxxx, str. Xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

inculpata Isaev-Casîm Nina a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 4 000 (patru mii) unități convenționale, echivalentul

a 200 000 (două sute mii) lei.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Pîșcev Anorei privind încasarea de la

inculpata Isaev-Casîm Nina în beneficiul lui a prejudiciului material în sumă de 24.000

Euro s-a respins ca neîntemeiată.

În temeiul art. 106 alin. (2) lit. c) Cod penal, s-a dispus încasarea de la Isaev-Casîm

Nina în beneficiul statului suma de 24.000 (douăzeci și patru mii) Euro, echivalentul a

365.546,4 (trei sute șaizeci și cinci mii cinci sute patruzeci și șase,4) lei, cu titlu de bunuri

1

date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni și pentru a-l răsplăti pe infractor.

acționând cu intenție directă, de comun acord și împreună cu Popova Marina, în perioada

lunii mai 2012, aflându-se în mun. Chișinău, susținând că au influență asupra unor

persoane publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău și Ministerului de Construcții și le

pot determina ca acestea din urmă să întreprindă măsuri în scopul obținerii în proprietate

de către Pîșcev Andrei a 4 terenuri cu suprafața de 6 ari fiecare, din mun. Chișinău, str.

Nuferilor, regiunea grădinii zoologice, precum și să schimbe destinația acestora, din

terenuri agricole în terenuri pentru construcție, au pretins și au primit personal de la cet.

Pîșcev Andrei, pentru sine și pentru alte persoane mijloace financiare în sumă totală de 24

000 Euro, care conform ratelor oficiale de schimb a Băncii Naționale a Republicii Moldova,

constituie echivalentul a 365546,4 MDL.

3.1. Avocatul Marcel Burlacu în numele inculpatei Isaev-Casîm Nina, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata Isaev-Casîm Nina învinuită în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal să fie achitată. Să fie

emisă o încheiere interlocutorii cu referire la abuzurile organului de urmărire penală

manifestate în fabricarea dovezilor de învinuire și provocare, aplicarea măsurilor de rele

tratamente față de inculpată, inclusiv prin neacordarea hranei și medicamentelor în

perioada în care era escortată către Procuratura mun. Chișinău și izolatorul din DP

Chișinău, necercetarea circumstanțelor în care inculpa a fost supusă agresiunii fizice pe

care a calificat-o drept tentativă de omor. Emiterea unei încheieri privind stabilirea

infracțiunii de audiență în ceea ce privește depozițiile calomnioase și mincinoase făcute

de Pîșev A. în scop de a fi atrasă ilegal la răspundere penală inculpata Isaev-Casîm Nina.

În motivarea cererii de apel a invocat următoarele aspecte:

- după cum derivă fapta invocată inculpatei Isaev-Casîm Nina a avut loc în luna mai

Andrei, de ce nu a sesizat organul de urmărire penală atunci în anul 2012. A. Pîșcev fiind

organizatorul și instigatorul lui Popova Marina pe care a instigat-o la săvârșirea de trafic

de influență ar fi fost de acord și ar fi susținut-o pe aceasta în vederea săvârșirii traficului

de influență în favoarea lui, dar când a văzut că aceasta nu și-a îndeplinit probabil

angajamentele a denunțat-o organelor de urmărire penală;

- unica probă de care a dispus procurorul, atât la faza de urmărire penală, cât și la

faza judiciară este înregistrarea și interceptarea convorbirii dintre Pîșcev Andrei și Isaev-

2

Casîm Nina. Totodată, aceasta nu reprezintă drept probă admisibilă, deoarece este un

rezultat al abuzului organului de urmărire penală manifestat în dorința de a fabrica o

probă de învinuire. Anume organul de urmărire penală l-a instruit pe Pîșcev Andrei cum

și în ce mod să o provoace pe Isaev-Casîm Nina la discuție. Or, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a condamnat mai multe ori diferite state pentru acțiunile agenților de

poliție manifestate în provocări și fabricarea dovezilor de învinuire;

- din înregistrarea nominalizată derivă faptul că Pîșcev Andrei categoric se încurcă

în cele declarate, de mai multe ori indică diferite sume, care chipurile le-a transmis

Marinei Popova, nu cunoaște cine i-a dat suma, dar indică că acea persoană este un

interlop, indicând categoric doar la cet. Popova Marina și nu la Isaev-Casîm Nina.

Ulterior, însă Pîșcev A., probabil fiind instructat de procuror categoric și-a schimbat

depozițiile (interogarea din 30.06.2017), deja acuzând-o nu pe M. Popova, ci pe Isaev-

Casîm Nina, fapt ce indică la darea de depoziții mincinoase și fabricarea dovezilor de

învinuire. Apărarea nu poate lăsa cu vederea aceste încălcări esențiale de procedură;

- odată ce Pîșcev A. prin depozițiile date suplimentar, la 30.06.2016, le-a modificat

pe cele făcute anterior, în sensul agravării situației pentru Iasev-Casîm Nina, procurorul

urma să le aprecieze care depoziții au fost mincinoase: primele sau cele făcute ulterior și

să se autosesizeze în privința intentării cauzei penale pentru denunț calomnios și darea

mărturiilor false;

- în conducerea căruia s-a aflat cauza penală a reușit să trimită cauza pentru

examinare în fond în instanța de judecată, totodată urmărirea fiind una unilaterală,

superficială și incompletă. Astfel, procurorul care presupune apărarea l-a influențat pe

Pîșcev A. să-și schimbe depozițiile în defavoarea învinuitei Isaev-Casîm Nina nu a făcut

nimic pentru a verifica depozițiile mincinoase a lui Pîșcev A., astfel acesta indicând la

vice-primarii Coteț și Grozavu, ultimii urmau a fi interogați de procuror asupra faptului

dacă le cunosc pe Isaev-Casîm Nina și M. Popova și dacă da, în ce relații se află. Aceste

acțiuni n-au fost întreprinse, fapt ce indică subiectivismul și superficialitatea urmăririi

penale;

- în acțiunile cet. Isaev-Casîm Nina lipsește atât semnele laturii obiective cât și

semnele laturii subiective. Astfel, Isaev-Casîm Nina nu a comis nici un trafic de influență,

dat fiind faptul că nu a primit nimic de la Pîșcev Andrei, nu i-a promis nici-o favorizare

la obținerea unor loturi de pământ și nu l-a dus în eroare cu referire la obținerea unor

loturi. Nu a cunoscut careva factori de decizie din Primărie și nici nu i-a spus lui Pîșcev

Andrei că se va adresa la careva funcționari din primărie cu problema acestuia. Reieșind

din statutul său de pensionar și neangajată în câmpul muncii nici nu putea să realizeze

3

careva influență asupra anumitor factori de decizie;

- lipsa temeiului de tragere la răspundere penală - unicul temei de atragerea la

răspundere penală este infracțiunea, adică săvârșirea cu vinovăție a unei fapte

prejudiciabile. Organul de urmărire penală și procurorul nu au administrat suficiente

dovezi care ar fi indicat cu vehemență asupra faptului că Isaev-Casîm Nina a manifestat

intenție de a exercita trafic de influență în vederea promovării unor interese pentru Pîșcev

Andrei la Primăria mun. Chișinău. Pîșcev Andrei sesizând organul de urmărire penală

despre o faptă care nu este prejudiciabilă de fapt a săvârșit un denunț calomnios și însăși

el urma a fi tras la răspunderea penală;

- lipsa probatoriului: nici organul de urmărire penală și nici procurorul nu a

administrat dovezi care ar fi indicat la prejudicibilitatea faptelor lui Isaev-Casîm Nina

denunțate de Pîșcev Andrei. Mai mult ca atât, chiar actele care se conțin la cauza penală

arată univoc că Isaev-Casîm Nina nu a săvârșit infracțiune, ci deopotrivă a pătimit în

rezultatul acțiunilor dolosive și viclene a lui Pîșcev Andrei. Dacă organul de urmărire

penală efectua toate acțiunile necesare îndreptate la stabilirea aflării adevărului obiectiv

constata că suma de 24 000 Euro pretinsă că a fost achitată de Pîșcev Andrei este doar o

afirmație goală lipsită de probe, nu există nici un document justificativ care ar confirma

faptul primirii sumei de bani de către Popova Marina de la Pîșcev Andrei, nu există

contract, recipisă, factură, bon de plată sau alte documente justificative, financiar-

contabile. Or, în lipsa acestor documente acuzarea adusă de Pîșcev Andrei lui Isaev-Casîm

Nina precum că acestea au primit careva bani este arbitrară și lipsită de temei. Toate

probele administrate arată la faptul lipsei infracțiunii;

- anchetă incompletă - conform art. 252 din Codul de procedură penală, urmărirea

penală are ca obiect colectarea probelor necesare cu privire la existența infracțiunii, la

identificarea făptuitorului, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se transmită

cauza penală în judecată în condițiile legii. În același context, potrivit prevederilor art. 19

alin. (3) și 254 alin. (1) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală este

obligat să i-a toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele,

completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului. În cazul de

față organul de urmărire a derapat de la misiunea și sarcinile sale și a încurajat acțiunile

calomnioase a cet. Pîșcev Andrei;

- tragerea cu bună știință la răspunderea penală a unei persoane nevinovate: în cazul

de față, fiind înaintată învinuirea unei persoane nevinovate, procurorul a admis o gravă

eroare profesională și procedurală, admițând în asemenea mod un viciu fundamental al

drepturilor omului stipulate atât în Codul de procedură penală, cât și Convenția

4

Europeană pentru Drepturile Omului. Or, aceasta este încălcare gravă a scopului

procesului penal consfințit în art. 1 al Codului de Procedură Penală care stipulează în alin.

(2) următoarele: Procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de

infracțiuni, precum și protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor

cu funcție de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor sau săvârșite,

astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale

și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată. De

asemenea, alin. (3) al aceluiași articol stabilește: Organele de urmărire penală și instanțele

judecătorești în cursul procesului sunt obligate să activeze în așa mod încât nici o persoană

să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată și ca nici o persoană să nu fie

supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor procesuale de constrângere;

- este oportun de a menționa o altă gravă încălcare procesuală și anume faptul că

Judecătorul de instrucție a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) în procedura căruia se

afla plângerea penală în ordinea art. 313 CPP, plângerea penală fiind depusă la 08.09.2017,

iar cauza penală a fost expediată în instanța de judecată la 01.09.2017, urma să expedieze

plângerea cu materialele administrate instanței de fond. Totodată, judecătorul de

instrucție a reținut spre examinare plângerea cu materialele administrate, a respins

plângerea și cel mai grav a limitat petiționarul în dreptul de atac făcând mențiunea -

încheierea este irevocabilă la data adoptării;

- cu referire la recunoașterea cet. Pîșcev Andrei în calitate de parte civilă și admiterea

spre examinare a acțiunii civile formulată de acesta, instanța urma să respingă cererea,

dat fiind faptul că în primul rând aceasta nu corespunde condițiilor de formă stipulate în

art. 166 CPC și nu are anexat nici un înscris probatoriu că Pîșcev A. a avut cândva banii

menționați și că acesta a transmis careva sumă cet. Isaev-Casîm Nina. Or, deopotrivă

celelalte probe cum ar fi de exemplu interceptarea denotă că A. Pîșcev i-a transmis cet.

Popova Marina suma de 6 000 Euro. Deci, existența că au fost în realitatea obiectivă suma

de 6 000 Euro se constată doar din spusele lui A. Pîșcev. Acesta nu a putut prezenta

instanței nici un înscris care ar fi probat existența banilor;

- la 03.09.2018 instanța de fond contrar tuturor circumstanțelor cauzei și probelor

administrate neglijând totalmente circumstanțele invocate de apărare a emis sentința de

condamnare în privința cet. Isaev-Casîm Nina;

- cu toate că legislatorul prevede în Codul Penal că legea penală mai blândă are

caracter retroactiv și urmează a fi aplicată legea în vigoare la data comiterii infracțiunii,

instanța pentru fapta presupusă a fi săvârșită în anul 2012 a aplicat legea în vigoare la

moment (2018), care este una esențial de mare și drastică în coraport cu legea penală în

5

vigoare față de legea în vigoare din 2012;

- prin aplicarea legii penale mai drastice și neaplicarea corectă a pedepsei penale față

de Isaev-Casîm Nina nu numai că nu au fost aplicate garanțiile de legalitate a legii penale

și procesual-penale, dar în cel mai grav mod inculpatei i-a fost aduse atingeri securității

și protecției raporturilor juridice, fapt prin ce a fost admisă violarea articolului 6 din

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului - dreptul la un proces echitabil;

- prin faptul că instanța fiind sesizată că Pîșcev Andrei pe parcursul urmării penale

și în fața instanței de judecată a depus depoziții mincinoase și instanței i-a fost solicitată

emiterea încheierii privind stabilirea unei infracțiuni în audiență, instanța a lăsat cu

vederea acest fapt. Or, prin prisma faptului că nici procurorul nu a reacționat la depozițiile

mincinoase a lui Pîșcev Andrei face apărarea să aibă dubii vizavi de faptul cum a fost

adoptată această sentință. Odată ce procurorul a construit învinuirea sa față de Isaev-

Casîm Nina pe depozițiile exclusive a lui Pîșcev Andrei urma să se autosesizeze asupra

faptului declarațiilor mincinoase, făcute de acesta atât în cadrul urmăririi penale, cât și în

cadrul dezbaterilor judiciare;

- cu referire la suma de 24 000 Euro, nimeni nu a văzut această sumă, nici un martor

nu a văzut această sumă, precum nu a văzut-o nici Isaev-Casîm Nina. În toate

documentele această sumă a fost indicată doar de Pîșecv Andrei. Fiind interogat acesta în

instanța de judecată nu a putut arăta instanței de unde a luat această sumă și nici nu a

putut prezenta vre-un înscris probatoriu cu referire la această sumă. Fapt ce creează mari

îndoieli și dubii că această sumă în genere a existat în realitatea obiectivă. Însăși Pîșcev A.

a indicat că Isaev-Casîm Nina a știut despre faptul transmiterii lui Popova Marina a sumei

de 6 000 Euro. Și dacă este vorba de 6 000 Euro de ce lui Isaev-Casîm Nina i se incriminează

24 000 Euro, care nici nu le-a văzut și nici nu le-a primit;

- o altă gravă încălcare admisă față de Isaev-Casîm Nina de către instanța de judecată

este urmărirea din contul bunurilor sechestrate a sumei de 24 000 Euro cu titlu de

confiscare specială. Unica proprietate a cet. Isaev-Casîm Nina este locuința sechestrată

unde locuiește cu copii și nepoții. Conform acestei soluții familia Isaev-Casîm urmează a

fi aruncată în stradă într-o cauză în care a fost condamnată ilegal și neîntemeiat în baza

unor depoziții mincinoase și probe fabricate.

3.2. Avocatul Serghei Craiu în numele inculpatei Isaev-Casîm Nina, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpata Isaev-Casîm Nina învinuită în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal să fie achitată, pe

motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată.

6

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- Isaev-Casîm Nina nu a susținut niciodată că ar fi avut influență asupra unor

persoane publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău și nici Inspecției în Construcții și că

le-ar fi putut determina ca acestea din urmă să întreprindă măsuri în scopul obținerii în

proprietate de către Pîșcev Andrei a patru terenuri cu suprafața de 6 ari fiecare, din mun.

Chișinău, str. Nuferilor, regiunea Grădinii Zoologice, precum și să schimbe destinația

acestora, din terenuri agricole în terenuri pentru construcții și nici nu a pretins și nici nu

a primit personal de la cet. Pîșcev Andrei, pentru sine sau pentru alte persoane mijloace

financiare în sumă de 24 000 Euro;

- precum a menționat și martorul Pîșcev Andrei, Popova Marina se ocupa exclusiv

de pregătirea documentelor și depunerea dosarelor la primărie și la Inspecția în

Construcție;

- mai mult ca atât, Pîșcev Andrei fiind audiat în calitate de martor în ședința de

judecată singur a menționat că a achitat suma de bani pentru serviciile lui Popova Marina,

iar Isaev-Casîm Nina, nu a cerut de la Pîșcev Andrei nici un leu, precum menționează

personal, Pîșcev Andrei, că nu a achitat nici un bănuț lui Isaev-Casîm Nina. După ce a

dispărut Popova Marina, Andrei Pîșcev s-a adresat către Isaev-Casîm Nina cu pretenții la

ce aceasta i-a propus să meargă împreună la poliție pentru a depune plângere, iar A.

Pîșcev a refuzat și continua cu diverse amenințări, fapt care l-a confirmat și prin

declarațiile date în instanță. Amenințările acestuia au fost percepute și din înregistrările

video prezentate de către partea acuzării. Mai mult ca atât, Pîșcev Andrei menționează că

Isaev-Casîm Nina nu a fost prezentă la semnarea recipisei în sumă de 24 000 Euro;

- toate probele administrate de către organul de urmărire penală și cercetate în

cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, la fel și declarațiile martorilor atât a

acuzării, cât și a apărării au demonstrat pe deplin faptul că niciodată Isaev-Casîm Nina

nu a pretins, nu a acceptat și nici nu a primit de la Pîșcev Andrei careva sume bănești și

nici nu are careva relații în cadrul Primăriei mun. Chișinău sau a Inspecției în Construcții;

- referitor la personalitatea inculpatei, s-a stabilit ca Isaev-Casîm Nina se

caracterizează pozitiv;

- ceea ce ține de interceptările dintre Isaev-Casîm Nina și martorul Pîșcev Andrei,

ultimul a recunoscut în instanța de judecată că a manifestat față de inculpată un comport

agresiv însoțit de diverse amenințări, pentru ca aceasta să își asume vina pentru Popova

Marina, aceasta ne face să concluzionăm că suntem în prezența unei provocări;

- pentru a reține comiterea infracțiunii de care este acuzată inculpata Isaev-Casîm

Nina, acuzarea trebuia să probeze dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că, în

7

contextul discuției purtate între martorul Pîșcev Andrei și inculpată, aceasta din urmă i-a

promis martorului denunțător că va interveni la factorii decizionali pentru soluționarea

favorabilă și cu celeritate a cererii formulate de Pîșcev A. către Primăria mun. Chișinău și

Inspecția în Construcții, în schimbul unei sume de bani și că această sumă de bani ar fi

fost apoi și remisă inculpatei în acest scop. Or, în opinia apărării, pentru cercetarea acestui

aspect s-ar fi impus și administrarea altor mijloace de probă, respectiv, efectuarea altor

procedee investigative, doar depoziția neconstantă a martorului Pîșcev Andrei nefiind

suficientă pentru a demonstra conținutul unor discuții purtate cu inculpata și remiterea

către o terță persoană a unei sume de bani în urmă cu aproximativ 6 ani, în condițiile în

care acest martor avea chiar obligația legală de a da declarații în cauză, sub sancțiunea

tragerii la răspundere penală pentru o activitate infracțională conexă. Singurul mijloc de

probă direct care a permis formularea acuzației și emiterea sentinței de condamnare este

declarația martorului Pîșcev Andrei. Or, dacă din punct de vedere al legalității un

asemenea mijloc de probă poate permite folosirea unor procedee investigative specifice

în cursul urmăririi penale, eventual dispunerea unei măsuri preventive mai puțin

restrictive, în nici un caz doar pe baza declarațiilor date de martorul denunțător, nu este

posibilă pronunțarea unei soluții de condamnare;

- în sentința contestată unica probă pe care își întemeiază poziția instanța de fond

sunt declarațiile martorului Pîșcev Andrei. În rest, toate motivele reținute de instanța de

fond reprezintă o opinie preconcepută asupra vinovăției inculpatei Isaev-Casîm Nina;

- la stabilirea pedepsei instanța de fond făcând referire la art. 10 Cod penal, și anume

efectul retroactiv al legii penale în ceea ce ține de aplicarea pedepsei mai favorabile,

acționează în contradicție cu cele menționate și aplică o pedeapsă mai aspră. Având în

vedere că presupusa infracțiune a fost comisă în luna mai 2012, iar la acea perioadă la art.

326 alin. (3) Cod penal era prevăzută limitele pedepsei cu amendă de la 500 la 1500 unități

convenționale, iar unitatea convențională conform art. 64 Cod penal în luna mai 2012 era

de 20 lei, respectiv, limita maximă a pedepsei cu amendă reprezintă suma de 30000 lei, iar

cea minimă este de 10000 lei;

- instanța de fond face trimitere la art. 106 alin. (2) lit. c) Cod penal - „sunt supuse

confiscării speciale bunurile date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau

pentru a-l răsplăti pe infractor”, dar martorul Pîșcev A. a menționat că suma de bani a fost

transmisă lui Popov Marina, ci nu lui Isaev-Casîm Nina, din acest motiv, sancțiunea

dispusă de instanța de fond și anume, încasarea de la inculpata Isaev-Casîm Nina în

beneficiul statului a sumei este lipsită de orice logică juridică.

8

au fost admise apelurile declarate de către avocații Marcel Burlacu și Serghei Craiu în

numele inculpatei Isaev-Casîm Nina, sentința casată parțial, inclusiv din oficiu, în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță.

Inculpatei Isaev-Casîm Nina recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa cu amendă în

mărime de 4000 (patru mii) unități convenționale, ce constituie 80 000 (optzeci mii) lei.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, examinând

sentința atacată prin prisma motivelor formulate în apeluri, audiind părțile, cercetând

materialele cauzei penale, a considerat necesar de a admite apelurile declarate, cu casarea

parțială a sentinței, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, reieșind

din următoarele considerente.

Necătând la faptul că inculpata Isaev-Casîm Nina vina în comiterea infracțiunii

incriminate nu a recunoscut-o, vinovăția acesteia a fost constatată prin următoarele

mijloace de probă administrate, după cum urmează: declarațiile martorilor Pîșcev Andrei

și Tomșa Dorin; procesul-verbal nr. 5 din 21.03.2017 privind consemnarea măsurilor

speciale de investigații-urmărirea vizuală conform căruia la data de 20.03.2017 Isaev-

Casîm Nina a avut o întrevedere cu Pîșcev Andrei; procesul-verbal din 10.05.2017 privind

interceptarea și înregistrarea comunicărilor conform căruia au fost examinate convorbirile

între învinuita Isaev-Casîm Nina și martorul Pîșcev Andrei din data de 20.03.2017;

procesul-verbal din 10.05.2017 privind interceptarea și înregistrarea Comunicărilor între

Isaev-Casîm Nina și martorul Pîșcev Andrei din data de 11.04.2017 din conținutul cărora

se confirmă legătura inculpatei și a Marinei Popova cu factorii de decizie din cadrul

Primăriei mun. Chișinău; procesul-verbal din 08.05.2017 privind interceptarea și

înregistrarea comunicărilor telefonice între Isaev-Casîm Nina și martorul Pîșcev Andrei

din data de 11.04.2017; descifrările convorbirilor telefonice între învinuita Isaev-Casîm

Nina și martorul Pîșcev Andrei înregistrate pe un CD și raportul analizei operaționale ale

discuțiilor.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele

administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței,

utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele

administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

9

inculpatei Isaev-Casîm Nina încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 326 alin.

(3) lit. a) Cod penal, pretinderea și primirea personal de bani pentru sine și pentru alte persoane,

de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să

îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale, acțiuni săvârșite de două persoane, cu primirea

de bunuri în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a reținut sub aspectul stabilirii în acțiunile inculpatei Isaev-Casîm

Nina a elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, declarațiile

martorului Pîșcev Andrei care a declarat că a transmis cet. Popova Marina, în prezența

inculpatei Isaev-Casîm Nina, în automobilul său, în fața blocului unde locuia inculpata,

suma de 18.000 Euro. Totodată, din declarațiile martorului Pîșcev Andrei a rezultat că

ideea de a procura 4 loturi de teren la preț de 6.000 Euro lotul, a parvenit de la inculpata

Isaev-Casîm Nina. Tot inculpata l-a informat că loturile sunt cu destinație agricolă și

destinația lor v-a trebui schimbată în ce-a pentru construcții. Loturile se aflau în regiunea

grădinii zoologice. Propunerea a fost foarte captivantă și dânsul a căzut de acord.

Din declarațiilev martorului Pîșcev Andrei, precum și din declarațiile inculpatei

Isaev-Casîm Nina a rezultat că inculpata i-a făcut cunoștință lui Pîșcev Andrei cu Popova

Marina, prezentând-o drept persoană de încredere care se v-a ocupa de oformarea

documentelor și prezentarea dosarelor în Primărie și alte organe abilitate în construcție.

Ulterior, după transmiterea sumei de 18.000 Euro pentru 3 loturi, în mașina lui

Andrei Pîșcev, în prezența inculpatei Isaev-Casîm Nina, Pîșcev Andrei s-a mai întâlnit o

dată cu Popova Marina și i-a transmis ultima tranșă de bani - 6.000 Euro pentru cel de-al

patrulea lot, conform înțelegerii convenite inițial cu inculpata Isaev-Casîm Nina, după

care Popova Marina a dispărut, fiind anunțată în căutare.

Instanța de apel a apreciat că declarațiile martorului Pîșcev Andrei coroborează cu

înregistrările audio și video efectuate în urma acțiunilor speciale de investigație, și anume:

cu procesul-verbal nr. 5 din 21.03.2017 privind consemnarea măsurilor special de investiții

- urmărirea vizuală, conform căruia la 20.03.2017 Isaev-Casîm Nina a avut o întrevedere

cu Pîșcev Andrei, tot conform măsurii speciale de investigații s-a constatat că Isaev-Casîm

Nina i-a demonstrat lui Pîșcev Andrei un lot de teren cu construcție în mun. Chișinău; cu

procesul-verbal din 10.05.2017 privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor

conform căruia au fost examinate convorbirile între învinuita Isaev-Casîm Nina și

martorul Pîșcev Andrei din 20.03.2017; cu procesul-verbal din 10.05.2017 privind

interceptarea și înregistrarea comunicărilor între Isaev-Casîm Nina și martorul Pîșcev

Andrei din 11.04.2017, din conținutul cărora se confirmă legătura inculpatei și a Marinei

Popova cu factorii de decizie din cadrul Primăriei mun. Chișinău; cu procesul-verbal din

10

08.05.2017 privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice între Isaev-

Casîm Nina și martorul Pîșcev Andrei din 11.04.2017, potrivit cărora în cadrul discuțiilor

telefonice Isaev-Casîm Nina declară cui i-au fost transmise mijloacele financiare și

persoana care urmează să fie numită în funcție și, respectiv, care să clarifice întrebarea lui

Pîșcev Andrei.

Din rezultatele măsurilor speciale de investigație, instanța de apel a constatat că

inculpata Isaev-Casîm Nina pentru aplanarea situației create îi propunea lui Pîșcev

Andrei alte bunuri imobile în diferite locații din mun. Chișinău, la unele obiecte inculpata

s-a deplasat chiar personal cu martorul Pîșcev Andrei pentru a camufla de fapt situația

creată.

Tot în rezultatul măsurilor speciale de investigație și anume urmărirea vizuală s-a

stabilit că inculpata s-a deplasat la unitățile de stat și anume Inspecția în Construcții.

În ceea de privește argumentele părții apărării care au susținut că declarațiile

martorului Pîșcev Andrei sunt mincinoase, fiind stabilite de către partea apărăii

divergențe în declarațiile acestuia, instanța de apel a respins alegațiile apărării, în acest

sens, urmând a se indica că în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond au fost date

citirii declarațiilor martorului Pîșcev Andrei date la faza urmăririi penale în condițiile

stabilite de Codul de procedură penală, mai mult ca atât participanții la proces au avut

posibilități efective de a formula întrebări pentru a stabili aspectele care se consideră a fi

divergente.

Cu referire la declarațiile inculpatei Isaev-Casîm Nina precum că ea nu are nici-o

atribuție la infracțiunea comisă, fiind și ea o victimă a Marinei Popova căreia la fel i-a

transmis sume de bani în Euro, pe care Popova Marina nu i-a restituit până în prezent,

instanța de apel le-a apreciat critic versiunea de apărare a inculpatei, deoarece este

combătută totalmente prin probele administrate la materialele dosarului de partea

acuzării, iar în acest sens, instanța de fond a statuat că inculpata Isaev-Casîm Nina dacă

nu avea careva interes direct, nu avea să asiste la transmiterea banilor în mașina

martorului, nu avea interes să facă astfel de propuneri captivante martorului, privind

terenurile, să-i facă cunoștință cu o persoană (Marina Popova) pe care, după cum susține

inculpata, puțin o cunoaște și nu s-a așteptat la astfel de acțiuni din partea ei.

Totodată, instanța de apel a reținut comportamentul inculpatei Isaev-Casîm Nina

după transmiterea banilor, care denotă implicarea ei în schema criminală, așa cum

inculpata, deși, după cum susține, a fost amenințată în repetate rânduri de către Pîșcev

Andrei în vederea restituirii banilor, nu s-a adresat la organele de drept pentru protecție,

ba mai mult ca atât, i-a propus martorului alt lot de pământ.

11

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că anterior inculpata Isaev-

Casîm Nina a activat în calitate de agent imobiliar și s-a ocupat cu tranzacții imobiliare,

fapt care a fost confirmat și de fiica acesteia, martorul Casîm Liuba, deci, era conștientă că

4 loturi de teren cu destinație agricolă, în sumă de 6.000 Euro lotul, în regiunea Grădinii

Zoologice, cu promisiunea de schimbare a destinației din agricolă în ce-a de construcții,

nu putea nicidecum fi realizată pe cale legală.

Instanța de apel a apreciat critic și versiunea apărării precum că, inculpata Isaev-

Casîm Nina, în mod altruist, fără a avea vreun interes material, i-a făcut această propunere

martorului Pîșcev Andrei, apoi i-a făcut cunoștință cu Popova Marina, prezentând-o drept

persoană de încredere care se v-a ocupa de perfectarea documentelor, iar apoi personal a

asistat la transmiterea banilor, or, faptul că banii au fost transmiși în mână nu inculpatei

personal, dar Marinei Popova în prezenta inculpatei, nu exclude vinovăția inculpatei și

înțelegerea prealabilă a acesteia cu Marina Popova, având în vederea circumstanțele

comiterii infracțiunii relatate atât de partea acuzării, cât și partea apărării.

Nu poate fi reținut ca fiind pertinent argumentul părții apărării precum că, însăși

inculpata a căzut victima acțiunilor lui Marina Popova, căreia i-a împrumutat suma de

96.000 Euro și care a dispărut cu banii, deoarece veridicitatea recipisei nu a fost supusă

vreunei expertize, inculpata nu a confirmat în mod plauzibil sursa banilor, relatând că i-

au fost împrumutați de careva persoane, inculpata nu s-a adresat în justiție nici în ordine

civilă, nici penală, în vederea recuperării banilor.

Or, în caz dacă recipisa este una veritabilă, inculpata iarăși și-a asumat rolul de

intermediar, între așa-zișii donatori în scopuri caritabile, care i-au transmis inculpatei

96.000 Euro, pentru ca ea să-i transmită Marinei Popova, iar ultima să deschidă o pensiune

de caritate, însă, nimeni, nici inculpata, nici donatorii nu au apelat la organele de drept,

în legătura cu faptul că Popov Marina a dispărut cu suma de 96.000 Euro.

Cu referire la declarațiile martorului Casîm Liuba, care este fiica inculpatei și

declarațiile martorului Cocetcova Irina, care este cunoștința inculpatei, instanța de apel a

apreciat critic declarațiile acestor martori, deoarece martorii în cauză sunt persoane

interesate în vederea evitării survenirii răspunderii penale a inculpatei, mai mult ca atât,

declarațiile acestor martori sunt combătute prin probele administrate de partea acuzării.

Totodată, s-a reținut în acest sens că martorii nu au fost prezenți la momentul comiterii

infracțiunii, iar declarațiile acestora nu confirmă nevinovăția inculpatei.

Instanța de apel a respins argumentele părții apărării privind provocarea inculpatei

Isaev-Casîm Nina la comiterea infracțiunii, or, în acord cu prima instanță, instanța de apel

a constatat că în speța dată lipsește „provocarea la comiterea infracțiunii”, or, infracțiunea

12

a fost comisă în mai 2012, iar din probele cercetate în ședința de judecată nu se constată

faptul provocării.

Totodată, instanța de apel a constatat din materialele acumulate în urma măsurilor

speciale de investigație care au fost realizate după comiterea infracțiunii în mai 2012 că

dialogul dintre martorul Pîșcev Andrei și inculpata Isaev-Casîm Nina se derula în

manieră calmă, nu au fost atestate careva acțiuni de amenințare, mai mult ca atât,

inculpata Isaev-Casîm Nina atât în ședința de judecată în instanța de fond, cât și în apel a

declarat că nu a depus careva plângere.

La fel, în urma măsurilor speciale de investigație s-a stabilit că inițiatoare pentru

întâlniri și la diferite deplasări la obiecte de construcții este anume inculpata Isaev-Casîm

Nina, pe înregistrări fiind menționate câteva persoane publice de la primărie.

Instanța de apel a reținut în acest sens și declarațiile martorului Dorin Tomșa care a

indicat că activează în cadrul Direcției SPIA al MAI, rolul său a fost efectuarea măsurilor

speciale care au fost autorizate de către judecătorul de instrucție la demersul procurorului.

Necesitatea și temeiurile inițierii măsurilor speciale au constat în confirmarea sau

infirmarea declarațiilor părții vătămate.

Cu referire la solicitarea părții apărării privind emiterea unei încheieri interlocutorie

cu referire la abuzurile organului de urmărire penală manifestate în fabricarea dovezilor

de învinuire și provocare, aplicarea măsurilor de rele tratamente față de inculpată,

inclusiv prin neacordarea hranei și medicamentelor în perioada în care era escortată către

Procuratura mun. Chișinău și izolatorul din DP Chișinău, necercetarea circumstanțelor în

care inculpa a fost supusă agresiunii fizice pe care a calificat-o drept tentativă de omor,

instanța de apel a găsit-o nefondată și pasibilă respingerii, or, din materialele cauzei

penale s-a atestat că inculpata Isaev-Casîm Nina în cadrul urmăririi penale nu a depus

careva plângeri în acest sens pentru a fi examinate în corespundere cu legislația în vigoare,

a fi supusă la timp examinării medicale și nici în instanța de fond și nici în apel nu a

prezentat careva probe în confirmarea afirmațiilor sale, din care motiv acestea s-au

apreciat ca declarative și lipsite de suport probatoriu, reținând ca întemeiate concluziile

expuse în ordonanța Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Principal din 04.10.17 prin care

a fost refuzată pornirea urmăririi penale.

Cu referire la solicitarea părții apărării privind stabilirea infracțiunii de audiență în

ceea ce privește depozițiile calomnioase și mincinoase date de martorul Pîșcev Andrei,

instanța de apel a găsit-o nefondată și pasibilă respingerii, or, prin ordonanța Procuraturii

mun. Chișinău, Oficiul Principal din 06.10.2017 a fost refuzată pornirea urmăririi penale

în privința lui Pîșcev Andrei, cu clasarea procesului penal.

13

Cu privire la argumentele părții apărării precum că sancțiunea dispusă de instanța

de fond și anume, încasarea de la inculpata Isaev-Casîm Nina în beneficiul statului a

sumei de 24000 Euro este lipsită de orice logică juridică, instanța de apel le-a respins pe

motiv de netemeinicie, or, în conformitate cu art. 106 alin. (2) lit. c) Cod penal, sunt supuse

confiscării speciale bunurile (inclusive valorile valutare): date pentru a determina

săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor.

În speță, s-a stabilit că suma de 24000 Euro a fost dată inculpatei pentru a determina

săvârșirea unei infracțiuni și pentru a-l răsplăti pe infractor, motiv pentru care în temeiul

art. 106 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de fond a dispus încasarea de la inculpata Isaev-

Casîm Nina în beneficiul statului a sumei de 24000 Euro, echivalentul a 365.546,4 lei.

Instanța de apel a atestat că, acțiunile inculpatei Isaev-Casîm Nina cuprind

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, care

în conformitate cu art. 16 Cod penal, se califică ca infracțiune „gravă”, comisă cu intenție.

În conformitate cu art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa

pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Instanța de apel a atestat că, legea penală în vigoare la data comiterii infracțiunii

(mai 2012) reglementa pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani cu amendă în

mărime de la 500 la 1500 unități convenționale (Legea nr. 245 din 02.12.2011, în vigoare

din 03.02.2012).

Totodată, la data comiterii infracțiunii legea penală, prevederile art. 64 alin. (2) Cod

penal, reglementau că „amenda se stabilește în unități convenționale. Unitatea

convențională de amendă este egală cu 20 de lei”.

Prin Legea nr. 326 din 23.12.2013, în vigoare din 25.02.2014 legea penală prevăzută

de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal reglementează pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de la 4000 la 6000 unități convenționale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani.

Totodată, prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016 s-au operat

modificări la prevederile art. 64 alin. (2) Cod penal, astfel, textul „20 de lei” s-a substituit

cu textul „50 de lei”.

În acest context, instanța de apel a atestat că, prima instanță a stability faptul că

actuala pedeapsa prevăzută la art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal este mai favorabilă

inculpatei, decât pedeapsa prevăzută la momentul comiterii infracțiunii, iar în temeiul art.

10 alin. (1) Cod penal, urmează a fi stabilită pedeapsa conform modificărilor operate prin

Legea nr. 326 din 23.12.2013, în vigoare din 25.02.2014. însă, instanța de apel a atestat că,

instanța de fond nu a ținut cont de faptul că la data comiterii infracțiunii, legea penală

reglementa cuantumul unei unități convenționale în mărime de 20 lei.

14

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, la individualizarea pedepsei penale în

privința inculpatei Isaev-Casîm Nina urmează a fi aplicate prevederile art. 64 alin. (2) Cod

penal în vigoare la momentul săvârșirii faptei și, respectiv, prevederile art. 326 alin. (3) lit.

a) Cod penal în vigoare la momentul judecării cauzei, ceea ce nu va duce la agravarea

situației inculpatei.

Așadar, lui Isaev-Casîm Nina recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa cu amendă în mărime

de 4000 (patru mii) unități convenționale, ce constituie 80 000 (optzeci mii) lei.

5.1. Avocatul inculpatei, Burlacu Marcel, prin care, indicând temeiul prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor contestate, cu

emiterea unei hotărâri de achitare a cet. Isaev-Casîm Nina, pe motiv că fapta inculpatei

nu întrunește elementele infracțiunii incriminate, invocând argumente identice celor

invocate în cererea de apel (f.d. 215-222, vol. III).

5.2. Avocatul inculpatei, Craiu Serghei, prin care solicită casarea hotărârilor

contestate, cu emiterea unei hotărâri de achitare a cet. Isaev-Casîm Nina, pe motiv că fapta

nu a fost săvârșită de către inculpată, invocând argumente identice celor invocate în

cererea de apel (f.d. 6-9, vol. IV).

5.3. Inculpata Isaev-Casîm N., prin care solicită casarea hotărârilor contestate, cu

emiterea unei hotărâri de achitare în privința sa.

În motivarea recursului invocă următoarele argumente:

- prin declarațiile martorilor Casîm Liuba și Cocetcova Irina este demonstrată

nevinovăția mea (a se vedea procesul-verbal al ședinței judiciare de audiere a martorilor

Casîm Liuba și Cocetcova Irina), însă, instanța prin sentința adoptată a dat o aprecierea

critică declarațiilor martorilor menționați fără a le supune analizei judiciare;

- toate probele administrate în ședința judiciară, au demonstart că eu nici odată nu

am pretins și nu am primit de la Pîșcev A. sume enorme de bani și mai mult ca atât nu am

nici o relație cu cineva din cadrul Primăriei mun. Chișinău sau Inspecție în constructii.

Aici ține de menționat că însăși Pîșcev A. a sustinut că a avut față de mine un

comportament agresiv pentru a mă determina la asumarea vinei în locul cet. Popova M.,

instanța de judecată însă nu a apreciat situația dată ca o provocare la comiterea unei

infracțiuni;

- cât privește declarațiile martorului Pîșcev A., acestea sunt rupte din context în

conținutul deciziei adoptate de către Colegiul Penal al Curții de Apel, or ele diferă mult

de cele înscrise în procesul-verbal al ședințelor judiciare (a se vedea procesul-verbal de

15

audiere al lui Pîșcev A.).

și Craiu S., în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură

penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile

declarate, motivând prin faptul că instanța de apel a constatat just circumstanțele de drept

și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile inculpatei.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

recursurilor declarate din următoarele considerente.

În drept, soluția de inadmisibilitate a recursurilor declarate în prezenta cauză, își are

sediul juridic în dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, unde este

stipulat că, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, poate să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt

vădit neîntemeiate.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că titularii au

invocat ca temeiuri pentru recurs art. 427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Astfel, analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursurile

declarate, Colegiul penal constată că nici unul dintre acestea nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursurilor, autorii acestora nu sunt de acord cu

condamnarea inculpatei Isaev-Casîm Nina în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal,

considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția inculpatei în săvârșirea

infracțiunii imputate, solicitând să fie achitată pe motiv că în acțiunile acesteia lipsesc

elementele constitutive ale infracțiunii.

În acest sens, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurenții contestă modalitatea de

apreciere a probelor de către instanța de apel, însă la acest capitol se subliniază că

procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată

de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de

recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci

când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja

constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se

16

desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile

enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept.

Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul

unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei

hotărâri de condamnare sau de achitare.

Verificând probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de

recurenți, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatei de

săvârșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și că,

la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea

cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei alte soluții.

Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile de

drept la care fac referință recurenții și, deci, nu persistă temeiurile de casare a soluției

adoptate, iar pedeapsa aplicată inculpatei este echitabilă faptelor comise.

Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de către recurenți, au

format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând prevederile

art. 414 alin. (3) și 417 alin. (1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-a

dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care

este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme

de Justiție, reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că la această etapă instanța de recurs verifică erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma

respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză.

Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia probele

administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont de cele

menționate, Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei corespunde prevederilor

legale menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate în apeluri.

Prin urmare, Colegiul penal susține că, toate probele prezentate au primit o

apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele de

fapt stabilite în prezenta cauză penală.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de

instanța de apel. În cazul în care acesta și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret

17

la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să

utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe.

Astfel, Colegiul penal susține pe deplin concluzia instanței de apel precum că,

inculpata Isaev-Casîm Nina, a comis infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod

penal.

Generalizând cele menționate anterior, Colegiul penal conchide, că concluziile la

care a ajuns instanța de apel privitor la condamnarea inculpatei Isaev-Casîm Nina, sunt

corecte și corespund materialului probator, nefiind identificată prezența erorilor judiciare

prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, impunându-se în

consecință respingerea recursurilor declarate ca fiind vădit neîntemeiate.

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpată și avocații

acesteia, Craiu Serghei și Burlacu Marcel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 24 octombrie 2018, în cauza penală privind-o pe Isaev-Casîm Nina

Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 17 aprilie 2019.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

18