2ra-2628/14 — incasarea sumei pentru instruire

Prima instanță, Jud. Strășeni: T. Culava dosarul nr. 2ra-2628/14

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău;

jud. A. Panov, T. Pelin, S. Arnaut

Î N C H E I E R E

29 octombrie 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecător: Ala Cobăneanu

Judecători: Dumitru Mardari

Vera Macinskaia

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dragoman Oleg, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ministerului Afacerilor Interne al RM

împotriva lui Dragoman Oleg cu privire la încasarea sumei pentru instruire, împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat

de Dragoman Oleg și menținută hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 27 februarie 2013,

c o n s t a t ă

La 10 iulie 2012, Ministerul Afacerilor Interne al RM a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva lui Dragoman Oleg cu privire la încasarea sumei pentru instruire.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 04 august 2008, pîrîtul Dragoman

Oleg a fost încadrat în organele afacerilor interne, înmatriculat la Academia „Ștefan cel

Mare” a MAI, secția zi. Tot la aceiași dată între Ministerul Afacerilor Interne al RM și

pîrîtul Dragoman Oleg a fost încheiat un contract individual de muncă nr. 032804 și un

acord asupra condițiilor suplimentare la contractul individual de muncă potrivit căruia după

absolvire, pîrîtul era obligat să activeze în cadrul organelor afacerilor interne nu mai puțin

de 3 ani.

Invocă reclamantul că după absolvirea Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, prin

ordinul MAI nr. 230 ef. din 17 iunie 2011, Dragoman Oleg a fost numit în funcția de ofițer

operativ de sector (șef de post, ofițer operativ superior de sector) al postului de poliție

Gălești al sectorului de poliție nr. 2 „Bucovăț” al CP Strășeni.

Menționează reclamantul că prin ordinul MAI nr. 601 ef. din 23 decembrie 2011,

pîrîtul Dragoman Oleg a fost concediat din organele afacerilor interne în temeiul art. 21 pct.

14 din Legea cu privire la poliție nr. 416 din 18 decembrie 1990, la cererea personală,

activînd doar 6 luni și 3 zile,

Declară reclamantul că potrivit pct. 4 din Hotărîrea Guvernului RM nr. 923 din 04

septembrie 2001, pentru nerespectarea prevederilor contractului individual de muncă,

precum și a condițiilor suplimentare, absolventul instituției de învățământ este obligat să

restituie cheltuielile pentru instruirea sa.

Afirmă reclamantul că conform calculelor efectuate de Academia „Ștefan cel Mare” a

MAI, pentru instruirea pîrîtului Dragoman Oleg au fost suportate cheltuieli în sumă totală

de 73 649,94 lei.

1

Consideră reclamantul că nerespectarea de către pîrît a contractului individual de

muncă a prejudiciat Ministerul Afacerilor Interne al RM în sumă de 61 170, 37 lei.

Cere Ministerul Afacerilor Interne al RM să fie încasat din contul lui Dragoman Oleg

în beneficiul său suma de 61 170,37 lei pentru instruirea la Academia „Ștefan cel Mare” a

MAI.

Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 27 februarie 2013, acțiunea a fost integral

admisă. A fost încasat din contul lui Dragoman Oleg în beneficiul Ministerului Afacerilor

Interne al RM suma pentru instruire la Academia „Ștefan cel Mare” a MAI în mărime de

61 170,37 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2013, a fost respins apelul declarat de

Dragoman Oleg și menținută hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 27 februarie 2013.

La 16 iunie 2014, Dragoman Oleg a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, cerînd admiterea recursului, casarea atît a deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iunie

2013, cît și a hotărîrii Judecătoriei Strășeni din 27 februarie 2013 cu remiterea pricinii spre

rejudecare în instanțe de apel.

În motivarea recursului Dragoman Oleg a invocat că de către instanța de apel nu au

fost elucidate pe deplin toate circumstanțele pricinii, precum și, au fost încălcate și eronat

aplicate atît normele de drept material, cît și normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) și alin. (2) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Din actele pricini rezultă că copia deciziei contestate a fost expediată lui Dragoman

Oleg la 02 iulie 2013, fapt ce se confirmă prin scrisoarea instanței de apel nr. 5503, însă nu

sunt date că aceasta a fost recepționată de către recurent (f.d. 62).

Este de menționat faptul că recurentul Dragoman Oleg nu a participat în cadrul

ședinței instanței de apel din 19 iunie 2013, cînd a fost pronunțat dispozitivul deciziei

recurate.

Mai mult decît atît, la 15 aprilie 2014, Dragoman Oleg a depus o cerere la Judecătoria

Strășeni prin care a solicitat să facă cunoștință cu materialele cauzei. Recurentul a invocat

în cererea de recurs că, dat fiind faptul că zilele de 14 iunie -15 iunie 2014 au căzut în zile

de odihnă (sâmbăta - duminica), a depus recursul în următoare zi lucrătoare la 16 iunie 2014

(f.d. 68).

Astfel, instanța de recurs presupune că Dragoman Oleg s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul în termen (f.d. 70).

Potrivit art. 431 alin. (2) CPC, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3

judecători.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1), alin. (2), alin. (3), alin. (4) și alin. (5)

CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicare eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile

prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

Conform art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul declarat de Dragoman Oleg nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar

indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de

apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Reieșind din prevederile art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,

asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar și

nu temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell c. Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd recursul declarat de către Dragoman

Oleg, asemenea aspecte nu se regăsesc. Precum și, prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta

Comisie a arătat că „… art.6 §1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei

deciziei prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge

recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes” (cauza Rebai și alții c. Franței, Comisiei Europene a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995 nr. 26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că atît prima instanță,

cît și instanța de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat

3

corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a considera recursul declarat de către Dragoman Oleg, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 434, art. 440, art.

art. 269-270 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de către Dragoman Oleg, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Vera Macinskaia

4