2ra-1439/14 — Încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire

prima instanţă: L.Curca dosarul nr. 2ra-1439/14 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, A.Gavriliţa ÎNCHEIERE 07 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ungureanu Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva lui Ungureanu Victor cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Ungureanu Victor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 23 aprilie 2013, c o n s t a t ă La 04 februarie 2013, Ministerul Afacerilor Interne al RM a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ungureanu Victor cu privire la încasarea cheltuielilor suportate pentru instruire.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 30 iulie 2007 Ungureanu Victor a fost încadrat în organele afacerilor interne şi înmatriculat la Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al RM, secţia zi. La aceiaşi dată, a fost încheiat cu pîrîtul contractul individual de muncă nr.032518 şi un acord suplimentar potrivit căruia acesta urma să activeze în cadrul organelor afacerilor interne unde a fost repartizat după absolvirea instituţiei o perioadă nu mai puţin de trei ani. Menţionează că, după absolvirea Academiei „Ştefan cel Mare” Ungureanu Victor a fost numit în funcţia de ofiţer operativ de sector al postului de poliţie Cigîrleni al CPR Ialoveni, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne al RM nr.176 ef din 24 iunie 2010. Însă, la 03 noiembrie 2011 prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr.437ef.

pîrîtul a fost concediat din organele afacerilor interne, în temeiul art.21 pct.7 al Legii nr.416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie pentru comiterea 1 unei singure fapte grave, care a prejudiciat considerabil interesele publice, drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor, activînd doar 16 luni şi 10 zile. Consideră reclamantul că conform pct.4 al hotărîrii Guvernului RM nr.923 din 04 septembrie 2001 cu privire la plasarea în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate de stat, pentru nerespectarea prevederilor contractului individual de muncă, precum şi a condiţiilor suplimentare, absolventul instituţiei de învăţământ este obligat să restituie cheltuielile pentru instruirea sa, care potrivit calculelor prezentate de Academia „Ştefan cel Mare” constituie 40 764,44 lei.

Solicită reclamantul, încasarea de la Ungureanu Victor în beneficiul lui cheltuielile suportate pentru instruire la Academia „Ştefan cel Mare” în mărime de 40 764,44 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 23 aprilie 2013 acţiunea a fost admisă. S-a încasat de la Ungureanu Victor în beneficiul Ministerului Afacerilor Interne al RM cheltuielile suportate pentru instruire în mărime de 40 764,44 lei şi în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 222,93 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Ungureanu Victor a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Ungureanu Victor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 23 aprilie 2013. La 17 februarie 2014 Ungureanu Victor a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În susţinerea recursului s-a indicat că, la examinarea pricinii instanţele judecătoreşti au aplicat şi interpretat eronat normele de drept material. În acest sens susţine că prin ordinul nr.437ef. din 03 octombrie 2011 a fost concediat din cadrul organelor afacerilor interne din iniţiativa conducerii, în temeiul art.21 alin. (7) al Legii cu privire la poliţie, în vigoare pînă la 05 martie 2013, cu restituirea cheltuielilor pentru studii la Academia „Ştefan cel Mare” şi achitarea compensaţiilor băneşti pentru concediul nefolosit. La fel menţionează că după concediere din cadrul organelor afacerilor interne, la 07 noiembrie 2011 a fost angajat în cadrul întreprinderii de stat Servicii pază a Ministerului Afacerilor Interne, în funcţia de gardian public al Detaşamentului de pază nr.3 al DRO şi PF mun.

Chişinău şi respectiv conform pct.41 al hotărîrii Guvernului RM nr.923 din 04 septembrie 2001 prevederile pct. 4 al hotărîrii menţionate nu se aplică în cazul în care tînărul specialist, în decurs de 6 luni, se reangajează o singură dată în instituţia din care s-a eliberat sau se angajează la o altă 2 instituţie publică finanţată de la bugetul de stat sau de la bugetul local, într-o funcţie corespunzătoare specialităţii obţinute. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ungureanu Victor urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ungureanu Victor este 3 declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, a pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ungureanu Victor, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Ungureanu Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4