1ra-851/2019 — Art. 217 1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10 octombrie 2016, Zvezdiuc Evgheni a fost condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, legată de procurarea, prepararea, prelucrarea, transformarea, păstrarea, expedierea, distribuirea sau alte operațiuni legate de substanțe narcotice pe un termen de 3 ani.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat că, Zvezdiuc Evgheni, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Melnicenco Boris care locuiește în Germania, având ca scop îmbogățirea ilicită în rezultatul comercializării substanțelor 1 narcotice și psihotrope, au organizat o schemă de introducere pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope, în special heroină și buprenorfină. Melnicenco Boris a expediat substanțele narcotice din Germania prin intermediul microbuzului de model Mercedes 313 CDI cu n/î xxxx în mun. Chișinău, pentru a fi recepționate în final de către Zvezdiuc Evgheni. La 22 iunie 2016, aproximativ ora 10.30, inculpatul, aflându-se în mun. xxxx, com. xxxx, str. xxxx, a recepționat coletul ridicat și în cadrul percheziției corporale efectuate asupra acestuia au fost depistate și ridicate din coletul cu fructe 7 ambalaje în formă sferică ce conțineau heroină și o pastilă cu inscripția „subitex”, care sunt recunoscute drept substanțe psihotrope conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26 ianuarie 2006. Conform raportului de expertiză chimică, substanțele cu aspect de pulbere de culoare cafenie din cele 7 ambalaje de formă sferică reprezintă heroină în cantitate de 2,937 2 grame, iar în pastila de formă alungită de culoare albă se conține buprenorfin în cantitate de 0,396 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de mari.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Costin Serghei în numele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpatul Zvezdiuc Evgheni să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limita minimă a sancțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) Cod penal. În motivarea apelului avocatul a invocat următoarele temeiuri: - sentința de condamnare poate fi adoptată numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii este dovedită prin ansamblul de probe cercetate de instanță, în rezultatul unui proces desfășurat legal, cu respectarea cerințelor legii procesual penale, a drepturilor inculpatului, reieșind din principiul prezumției nevinovăției și asigurarea dreptului la apărare; -inculpatul în ședința de judecată a recunoscut vina în partea păstrării și transportării substanțelor narcotice pentru consum propriu, declarând că, este dependent de droguri de mai mulți ani. A urmat și tratament. Drogurile le procura de la diferite persoane, însă de multe ori cumpăra droguri „necalitative”. În anul 2016 Șestacov Nicolai i-a propus să vândă în RM droguri, pe care le va expedia din Germania B. Melnicenco. El, urmărit scopul de a obține pentru sine droguri „calitative”, fără pericol și la un preț mai redus, a acceptat. De două ori a primit în cantități mici droguri de la Melnicenco Oxana cu care sa achitat din banii personali. Drogurile le-a folosit personal; 2 - declarațiile colaboratorilor de poliție, precum că din surse operative, au cunoscut că Zvezdiuc Evgheni putea fi implicat în vinderea drogurilor urmează a fi apreciate critic; - instanța de judecată a dat o apreciere eronată convorbirilor telefonice, dat fiind faptul că, convorbirile nu confirmă înstrăinarea substanțelor narcotice de către Zvezdiuc Evgheni. Discuțiile purtate între B. Melnicenco și inculpat sunt limitate la faptul ca ultimul să primească coletul și să transmită Oxanei Melnicenco.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea fără modificări a sentinței contestate. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, starea de fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost reținută de către instanța de fond, nu au fost stabilite careva omisiuni, erori de drept material sau procesual, or, alte temeiuri de casare a sentinței. Instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului, Zvezdiuc Evgheni, în baza dispozițiilor art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, și anume: circulația ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, adică păstrarea și transportarea ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, săvârșite de două persoane, în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari. Ori, din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că, acestea sunt suficiente pentru a constata că, faptele există, constituie infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, a fost săvârșită de inculpatul Zvezdiuc Evgheni și sunt de natură să permită stabilirea pedepsei. Prin urmare, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma prevederilor art.art.95, 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității și veridicității, raportate la declarațiile date de inculpat în cadrul ședinței de judecată și probele administrate, a stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului, Zvezdiuc Evgheni, încadrarea juridică corectă și anume art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Instanța de apel, a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Zvezdiuc Evgheni și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi declarațiile martorilor Diaconu Sergiu, Răilean Nicolae, Bordeniuc Vitalie, Gîrbu Vasile, precum și:  procesul-verbal privind efectuarea percheziției corporale din 22 iunie 2016;  raportul de expertiză chimică nr.34/12/1-R-3457 din 24 iunie 2016, prin care substanțele cu aspect de pulbere de culoare cafenie, din cele 7 ambalaje de formă 3 sferică (obiectele 1-7 de examinare) ridicate la 22 iunie 2016, în rezultatul efectuării percheziției corporale a cet. Zvezdiuc Evgheni reprezintă heroină, ce se atribuie la substanțele narcotice, în cantitate de 2,937 g (0, 260 g + 0, 257 g + 0,261 g + 0,579 g + 0,540 g + 0,525 g + 0,515 g), iar în pastila de formă alungită de culoare albă, depistată și ridicată, se conține substanța buprenorfină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Masa pastilei ce conține buprenofrin constituie 0,396 gr. Conform datelor din literatura de specialitate și datelor de pe ambalaj, masa substanței psihotrope- buprenorfin ce se conține în pastila dată este de 0,008 gr. (f.d.37-41);  procesul-verbal din 23 iunie 2016 privind examinarea interceptărilor telefonice a discuțiilor purtate între Zvezdiuc Evgheni și Capsa Nicolae la 08 iunie 2016 rezultă că, inculpatul Zvezdiuc Evgheni se plânge lui Capsa Nicolae că, a fost certat la locul de muncă, pentru faptul că, deseori iese în timpul orelor de serviciu. De asemenea, îi comunică că, a doua zi iarăși are fixate 2 întâlniri, începe lucrul la ora 09.00, după care are 2 întâlniri la ora 10.00 și 11.00. Zvezdiuc Evgheni comunică că, îi va transmite lui Melnicenco Oxana 2 400 lei, iar Capsa Nicolae îi spune că mâine la prânz va veni să-și ia cota-parte ce-i revine dânsului. Apoi, în aceiași zi, la ora 18.55 min., între aceleași persoane continue discuția și Zvezdiuc Evgheni confirmă că, i-a transmis Oxanei 2 400 lei, iar după reacția care a avut-o, i s-a creat impresia că mai are ceva. De asemenea, Zvezdiuc Evgheni îi comunică lui Capsa Nicolae că, presupune că Boris a aruncat așa de încercare să vadă cum ei se vor descurca, iar apoi să le expedieze,( f.d.22-24);  procesul-verbal din 07 iulie 2016 de examinare a interceptărilor telefonice purtate la 08 iunie 2016, ora 14:57-14:59, între Capsa Nicolae;  procesul-verbal din 23 iunie 2016 de examinare a interceptărilor telefonice din 21 iunie 2016 ora 18.03 purtate între Melnicenco Boris și Zvezdiuc Evgheni. Instanța de apel, examinând materialul probator prezentat, prin prisma argumentelor apelului, consideră dovedit în afara dubiilor rezonabile faptul că, Zvezdiuc Evgheni, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Melnicenco Boris care locuiește în Germania, având ca scop îmbogățirea ilicită în rezultatul comercializării substanțelor narcotice și psihotrope, au organizat o schemă de introducere pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope, în special heroină și buprenorfină. Melnicenco Boris a expediat substanțele narcotice din Germania prin intermediul microbuzului de model Mercedes 313 CDI cu n/î xxxx în mun. Chișinău, pentru a fi recepționate în final de către Zvezdiuc Evgheni. La 22 iunie 2016, aproximativ ora 10.30, inculpatul, aflându-se în mun. xxxx com. xxxx str. xxxx, a recepționat coletul ridicat și în cadrul percheziției corporale efectuate asupra acestuia au fost depistate și ridicate din coletul cu fructe, 7 ambalaje în formă sferică ce conțineau heroină și o pastilă cu inscripția „subitex”, care sunt recunoscute drept substanțe psihotrope conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care 4 conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26 ianuarie 2006. Conform raportului de expertiză chimică, substanțele cu aspect de pulbere de culoare cafenie din cele 7 ambalaje de formă sferică reprezintă heroină în cantitate de 2,937 grame, iar în pastila de formă alungită de culoare albă se conține buprenorfin în cantitate de 0,396 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Prin acțiunile sale criminale, Zvezdiuc Evgheni a săvârșit circulația ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, adică păstrarea și transportarea ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, săvârșite de două persoane, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, adică a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Important de reținut că, potrivit art.2 al Legii cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, pe teritoriul Republicii Moldova se stabilesc restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și psihotrope și a precursorilor. Activitățile legate de circulația substanțelor stupefiante și psihotrope și a precursorilor, producerea, utilizarea și procurarea de utilaj pentru fabricarea substanțelor stupefiante și psihotrope, cultivarea și utilizarea de plante care conțin astfel de substanțe se află sub controlul statului și sunt dirijate de el prin Comisia Națională Antidrog. Pe teritoriul Republicii Moldova se interzice circulația analogilor substanțelor stupefiante și psihotrope și a produselor etnobotanice în alte scopuri decât cele științifice și/sau de expertiză. În acest sens, a avut loc atentarea la relațiile sociale cu privire la circulația ilegală a substanțelor narcotice sau psihotrope, săvârșită de două persoane și în proporții deosebit de mari, care a reprezentat obiectul juridic special al infracțiunii. Obiectul material al infracțiunii îl constituie: 7 ambalaje de formă sferică care conțin heroină în cantitate de 2,937 gr, care se atribuie la substanțe narcotice și pastila de formă alungită de culoare albă, în care se conține substanța buprenofrin cu masa 0,008 gr, ce se atribuie la substanțe psihotrope, care au fost ridicate la 22 iunie 2016, orele 10.30 min., în cadrul percheziției corporale efectuate la Evgheni Zvezdiuc. Astfel, în speța examinată este cert dovedit prin raportului de expertiză nr.34/12/1- R-3457 din 24 iunie 2016 că, substanța ridicată de la Zvezdiuc Evgheni reprezintă heroină, ce se atribuie la substanțele narcotice, în cantitate de 2,937 g (0, 260 g + 0, 257 g + 0,261 g + 0,579 g + 0,540 g + 0,525 g + 0,515 g), iar în pastila de formă alungită de culoare albă, depistată și ridicată, se conține substanța buprenorfmă, care se atribuie la substanțele psihotrope. Masa pastilei ce conține buprenofrin constituie 0,396 gr. Conform datelor din literatura de specialitate și datelor de pe ambalaj, masa substanței psihotrope-buprenorfin ce se conține în pastila dată este de 0,008 gr. 5 Potrivit art.1341 alin.(1) Cod penal, prin substanță narcotică sau psihotropă se înțelege substanța de origine naturală sau sintetică și preparatul conținând o astfel de substanță, care provoacă dereglări psihice și dependență fizică la consumul lor abuziv. Potrivit poziției 13 din categoria I ,,Plante care conțin substanței narcotice sau psihotrope” din Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, masa de 2,937 gr heroină reprezintă substanțe narcotice în proporții deosebit de mari. Potrivit poziției 44 din categoria II” Substanțe narcotice” din Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, masa de 0,008 grame de buprenofrin reprezintă substanță psihotropă în proporții mari. Latura obiectivă a circulației ilegale a substanțelor narcotice, psihotrope în scop de înstrăinare se realizează prin păstrarea și transportarea ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, săvârșite de două persoane, în scop de înstrăinare în proporții deosebit de mari. Păstrarea substanțelor narcotice, adică deținerea substanțelor narcotice în mod ascuns în sfera de stăpânire a făptuitorului, indiferent dacă posedarea se face pentru făptuitor sau pentru altă persoană, precum și indiferent dacă făptuitorul este posesor primar ori a obținut substanțele menționate de la altă persoană. Transportarea substanțelor narcotice presupune permutarea lor dintr-un loc în altul cu utilizarea oricăror mijloace de transport. Precum a fost menționat, la obiectul material al infracțiunii, fapta de circulație ilegală a substanțelor narcotice a vizat substanțele narcotice și psihotrope în proporții deosebit de mari. Fiind de natură formală, infracțiunea specificată la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, s-a consumat din momentul realizării: păstrării și transportării substanțelor narcotice și psihotrope. Latura subiectivă a infracțiunii deferite spre examinare se caracterizează prin intenție directă, prezentă la caz la inculpat, care a conștientizat caracterul prejudiciabil și ilegal al acțiunilor sale, însă conștient a comis infracțiunea. Infracțiunea a fost comisă în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice. Despre acest fapt mărturisește cantitatea deosebit de mare a substanțelor narcotice și psihotrope depistate și ridicate de la inculpatul Zvezdiuc Evgheni, care depășeau esențial cantitatea necesară consumului obișnuit unui consumator, dar și declarațiile martorului Diaconu Sergiu care a declarat că, Zvezdiuc Evgheni împreună cu o persoană neidentificată din stânga Nistrului, realizau substanțe narcotice primite din Germania în mun. Chișinău, ambalându-le în pachețele cu costul de 350 lei și 600 lei; declarațiile martorului Răilean Nicolae și Gîrbu Vasile, care au dat declarații similare 6 că vindeau în pachețele predominant de 350 lei; din stenogramele interceptărilor telefonice purtate între Melnicenco Boris și Capsa Nicolae rezultă că Melnicdnco Boris întreabă ,,dacă este cerere pe piața?", iar Capsa Nicolae răspunde ,,că există cerere”; stenograma privind discuția purtată între Melnicenco Boris și Capsa Nicolae la ora 22:09-22:12 din care rezultă că, ,,Melnicenco Boris întreabă dacă Evgheni a fost la sora lui să-i transmită? La fel întreabă la ce preț e acolo, adică în RM ,,subic”, la 500-600 ? Mai întreabă dacă este cerere pe piața la acesta și câte să expedieze 5 bucăți? Capsa Nicolae confirmă că prețul este 600 și confirmă că este cerere la ,,subic”. De asemenea, Capsa Nicolae îi comunică că, Evgheni a fost la sora lui Melnicenco și i-a transmis odată 2 400 lei, apoi a mai fost odată și i-a mai transmis 600 lei. Melnicenco Boris explică că, se gândea la bani, deoarece pentru ca să expedieze este nevoie de bani ca să cumpere de acolo”. În speța examinată cert s-a dovedit faptul că, în acțiunile lui Zvezdiuc Evgheni, se conțin toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Din materialele cauzei, este cert faptul că, Zvezdiuc Evgheni era participant în realizarea unei scheme de circulație a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, fapt confirmat prin declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată Railean Nicolae, Diaconu Sergiu, Gîrbu Vasile în coroborare cu interceptările telefonice purtate între Zvezdiuc Evgheni și Capsa Nicolae, între Capsa Nicolae și Melnicenco Boris, între Zvezdiuc Evgenii și Melnicenco Boris, care confirmă faptul că, Zvezdiuc Evgheni înstrăina pe teritoriul Republicii Moldova substanțele narcotice pe care le primea din Germania de la Melnicenco Boris. Astfel, declarațiile inculpatului Zvezdiuc Evgheni precum că, el păstra substanțele narcotice pentru consum propriu, urmează a fi respinse ca nefondate, deoarece sunt contrare probelor administrate și verificate atât de către instanța de fond cât și de instanță de apel. Mai mult, în ședința de judecată inculpatul a declarat că, pentru partida transmisă de către Melnicenco Boris și primită de către dânsul la 22 iunie 2016, dânsul urma să achite 4 500 - 5 000 lei, însă, Zvezdiuc Evgheni nu a prezentat probe pertinente și concludente ce ar demonstra că, veniturile îi permiteau să se întreține și suplimentar să-și procure substanțe narcotice în sumă de 5 000 - 6 000 lei. Circumstanțele stabilite mai sus, inclusiv și comportamentul inculpatului Zvezdiuc Evgheni, atestat până la comiterea infracțiunii, în timpul și după comiterea infracțiunii atestă indubitabil prezenta laturii subiective, or, atitudinea psihică, or intenția directă a primului fată de acțiunile comise și consecințele acestora, urmărind scopul de profit din activitatea indicată. Astfel, Zvezdiuc Evgheni s-a manifestat ca, fiind determinat cu intenție directă, îndreptată spre circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin păstrarea, transportarea în scop de înstrăinare ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, în proporții deosebit de mari. 7 Instanța de apel a reținut că, potrivit prevederilor art.16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, săvârșită de către Zvezdiuc Evgheni, se clasifică ca fiind una deosebit de gravă, comisă cu intenție, obiectul căreia îl formează relațiile referitoare la ocrotirea sănătății publice, a cărei asigurare implică circulație în condiții de legalitate a substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, cât și a altora, dar și faptul că inculpatul nu a conștientizat pericolul faptei comise, și consecințele acesteia. Prin urmate, a fost corectă soluția primei instanței cu referire la modul și măsura de pedeapsă aplicată lui Zvezdiuc Evgheni, care a concluzionat că, reeducarea, corectarea și resocializarea lui este posibilă numai prin izolarea de societate aceasta corespunde scopului pedepsei penale, este echitabilă în raport cu fapta comisă este necesară într-o societate democratică. Instanța de apel a remarcat că, la individualizarea pedepsei, instanță de fond a ținut cont de cele trei principii care stau la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpatului, Zvezdiuc Evgheni, fiind legală, echitabilă și individualizată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Zmeu Alexandru în numele inculpatului Zvezdiuc Evgheni, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanță de apel. Recurentul invocă dezacordul cu decizia instanței de apel, motivând că, judecata a avut loc fără participarea apărătorului. Totodată, la 06.02.2017, avocatul Alexandru Zmeu a încheiat contractul de asistenta juridică cu părinții inculpatului Zvezdiuc Alexandru, deoarece ședința a fost numită la 07.02.2017, apărătorul a depus o cerere de amânare a ședințe la data de 06.02.2017, care a fost înregistrată cu nr.3391. Însă, la 07.02.017, instanță de apel a pronunțat dispozitivul deciziei, omițându-se cererea de amânare solicitată de apărător pe contract.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 13 februarie 2018, recursul ordinar declarat a fost admis, decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În argumentarea deciziei pronunțate, instanța de recurs a statuat că, nefiind de acord cu sentința primei instanțe, la 17.10.2016, avocatul Serghei Costin în numele inculpatului, a declarat apel. La 13.01.2017, prin telefonogramă, avocatul Serghei Costin a comunicat că inculpatul s-a refuzat de serviciile acestuia. Ulterior, în aceiași zi, instanță de apel a solicitat acordarea asistenței juridice garantate de stat. Ședința de judecată fiind preconizată pentru 17.01.2017 (f.d.228-229 vol. I). Potrivit procesului-verbal din 17.01.2017, examinarea cauzei a fost amânat pentru 07.02.2017. La 06.02.2017, avocatul Zmeu Alexandru a încheiat contractul de asistență juridică din 06.02.2017, cu părinții inculpatului (mandatul f.d.234 vol. I). Tot la 06.02.2017, avocatul Zmeu Alexandru a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău, cu solicitarea amânării examinării cauzei penale pentru altă dată (f.d.235 8 vol. I). La 07.02.2017, instanță de apel a trecut cu vederea cererea avocatului Zmeu Alexandru, a examinat cauza și a pronunțat dispozitivul deciziei. Instanța de recurs a reținut că, instanța de apel a încălcat dreptul la apărare, trecând cu vederea cererea de amânare a apărătorului care a încheiat contractul de asistență juridică, or, inculpatul a fost lipsit de o apărare efectivă, în acest sens Colegiul penal lărgit face trimitere la jurisprudența Curții de la Strasbourg, cauza Daud v. Portugalia (cererea nr. 22600/93) în care a fost constatată încălcarea art.6 § 3, paragraful 42, în situația în care apărătorul sesizează instanța cu privire la lipsa condițiilor pentru a studia suficient de bine dosarul și pentru a pregăti, împreună cu clientul său, apărarea, instanța trebuie să manifeste inițiativă, să nu rămână pasivă și să amâne dezbaterile pentru ca apărarea să poată fi asigurată în condiții optime. Această preocupare pe care trebuie să o aibă instanța pentru realizarea unei apărări efective și eficiente apare în viziunea Curții ca fiind o obligație importantă a judecătorilor impusă, în egală măsură, de prevederile Convenției. Astfel, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel prin faptul că judecând cauza respectivă doar într-o singură ședința judiciară a hotărât vinovăția inculpatului în lipsa apărătorului contractat de către părinții inculpatului, l-a lipsit pe Zvezdiuc Evgheni de dreptul la o apărare efectivă. Circumstanțele expuse denotă în mod lucid că, instanța de apel nu a judecat apelul declarat în condițiile legii, deoarece a judecat cauza fără participarea apărătorului ales, participarea lui fiind obligatorie potrivit legii, a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este unul întemeiat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2018, a fost admis apelul declarat, casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care: Zvezdiuc Evgheni a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate legată de gestionarea substanțelor narcotice sau psihotrope pe un termen de 3 ani. Conform art.901 Cod penal, pedeapsa închisorii pe un termen de 2 ani 6 luni să fie executată în penitenciar de tip semiînchis, cu calcularea termenului din 27.09.2018, cu includerea termenului aflării inculpatului în stare de arest de la data de 22 iunie 2016, până la 27.09.2018, inclusiv. În temeiul art.901 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea restului pedepsei aplicate inculpatului Zvezdiuc Evgheni de 2 ani 6 luni, pe o perioadă de probațiune de 2 ani 6 luni, cu obligarea inculpatului să nu-și schimbe locul de trai sau reședința fără acordul organului competent, și obligarea inculpatului să urmeze tratament antidrog. 9 7.1. Instanța de apel a reținut că prima instanță, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a tine seama de cerințele art.101 Cod de procedură penală, și în așa mod a ajuns la concluzia pripită de a califica acțiunile lui Zvezdiuc Evgheni în baza prevederilor art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Astfel, instanța de apel analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele. Zvezdiuc Evgheni, fiind consumator al substanțelor narcotice și psihotrope, la 22 iunie 2016, aproximativ ora 10:30, aflându-se în mun. xxxx, com. xxxx, str. xxxx, a recepționat coletul expediat de Melnicenco Boris care locuiește în Germania, colet ridicat în cadrul percheziției corporale efectuate și asupra acestuia au fost depistate și ridicate din coletul cu fructe 7 ambalaje în formă sferică ce conțineau heroină și o pastilă cu inscripție „subitex”, care sunt recunoscute drept substanțe psihotrope conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26 ianuarie 2006. Conform raportului de expertiză chimică, substanțele cu aspect de pulbere de culoare cafenie din cele 7 ambalaje de formă sferică reprezintă heroină în cantitate de 2,937 grame, iar în pastila de formă alungită de culoare albă se conține buprenorfin în cantitate de 0,396 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Astfel, instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale prejudiciabile, Zvezdiuc Evgheni a comis infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, adică procurarea și păstrarea substanțelor narcotice și psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a reținut că, nu poate fi reținută constatarea faptei și ulterior calificativul acuzării, preluat de instanța de judecată, precum că Zvezdiuc Evgheni, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Melnicenco Boris care locuiește în Germania, având ca scop îmbogățirea ilicită în rezultatul comercializării substanțelor narcotice și psihotrope, au organizat o schemă de introducere pe teritoriul Republicii Moldova a substanțelor narcotice și psihotrope, în special heroină și buprenorfină. Melnicenco Boris a expediat substanțele narcotice din Germania prin intermediul microbuzului de model Mercedes 313 X cu n/î xxxx cu n/î xxxx, în mun. Chișinău, pentru a fi recepționate în final de către Zvezdiuc Evgheni. La 22 iunie 2016, aproximativ ora 10.30, inculpatul, aflându-se în mun. xxxx, com. xxxx, str. xxxx, a recepționat coletul ridicat și în cadrul percheziției corporale efectuate asupra acestuia au fost depistate și ridicate din coletul cu fânețe 7 ambalaje în formă sferică ce conțineau heroină și o pastilă cu inscripție „subitex”, care sunt recunoscute drept 10 substanței psihotrope conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, privind Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanței, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cu modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.43 din 26 ianuarie 2006. Conform raportului de expertiză chimică, substanțele cu aspect de pulbere de culoare cafenie din cele 7 ambalaje de formă sferică reprezintă heroină în cantitate de 2,937 grame, iar în pastila de formă alungită de culoare albă se conține buprenorfin în cantitate de 0,396 grame, ceea ce constituie proporții deosebit de mari și că prin aceste acțiuni inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, adică circulația ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, - păstrarea și transportarea ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, săvârșite de două persoane, în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, or, din materialele cauzei nu s-a stabilit, iar din probele prezentate de acuzare nu s-a constat că inculpatul Zvezdiuc Evgheni a desfășurat o activitate infracțională, împreună cu o altă persoană, și că inculpatul urmărea scopul de înstrăinarea a substanțelor narcotice și psihotrope, prin urmare, instanța de apel a reținut că lipsa acestor indici calificativi și stabilește cu certitudine că Zvezdiuc Evgheni, prin acțiunile sale prejudiciabile, a comis infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, adică procurarea și păstrarea substanțelor narcotice și psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari. Prin urmare, instanța de apel analizând probe apreciindu-le, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, a indicat că instanța de fond neîntemeiat a conchis că acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, or din materialele cauzei rezultă cu certitudine că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a constatat că, faptul procurării și păstrării a substanțelor narcotice și psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari, se atestă prin declarațiile martorilor V. Bordeniuc și V. Gîrbu, cât și prin procesul-verbal privind efectuarea percheziției corporale din 22 iunie 2016; raportul de expertiză chimică nr.34/12/1-R-3457 din 24 iunie 2016, prin care s-a constatat că substanța ridicată la 22 iunie 2016, în rezultatul efectuării percheziției corporale a cet. Zvezdiuc Evgheni reprezintă heroină, ce se atribuie la substanțele narcotice, în cantitate de 2,937 g (0, 260 g + 0, 257 g + 0,261 g + 0,579 g + 0,540 g + 0,525 g + 0,515 g), iar în pastila de formă alungită de culoare albă, depistată și ridicată, se conține substanța buprenorfină, care se atribuie la substanțele psihotrope. Masa pastilei ce conține buprenofrin constitui 0,396 gr. Conform datelor din literatura de specialitate și datelor de pe ambalaj, masa substanței psihotrope - buprenorfin ce se conține în pastila dată este 0,008 gr.; procesul-verbal din 07 iulie 2016 de examinare a interceptărilor telefonice purtate la 08 iunie 2016, ora 14:57-14:59, între Capsa Nicolae; procesul-verbal din 23 11 iunie 2016 de examinare a interceptărilor telefonice din 21 iunie 2016 ora 18.03 purtate între Melnicenco Boris și Zvezdiuc Evgheni. Instanța de apel a stabilit că certitudine că Zvezdiuc Evgheni cumpăra, primea substanțe narcotice de la Melnicenco Boris, totodată instanța a notat că procesele verbale de interceptare a convorbirilor dintre Melnicenco Boris, Capsa Nicolae și Zvezdiuc Evgheni, nu indică direct că inculpatul avea scopul și comercializa substanțele narcotice și psihotrope, or, din interceptări rezultă că inculpatul primea coletele de la Melnicenco Boris, transmitea banii pentru substanțele primite prin intermediul lui Melnicenco Oxana, Mai mult, aceste declarații nu indică la faptul că inculpatul Zvezdiuc Evgheni, după primirea substanțelor narcotice, le-ar fi vândut cuiva, nu se indică la careva persoane, nu se indică nici că Zvezdiuc Evgheni ar fi primit careva sume de bani de la un eventual cumpărător. Prin urmare, dialogurile sus enunțate relevă clar circumstanțe ce se referă la faptul că Melnicenco Boris, expedia în Republica Moldova substanțele narcotice și psihotrope prin intermediul unor pachete cu diferită marfă, care erau ridicate de Melnicenco Oxana, relevant fiind faptul că aceasta înstrăina substanțele interzise lui Zvezdiuc Evgheni contra plată și de către inculpat unor alte persoane. Ultimul colet a fost recepționat de către Zvezdiuc Evgheni personal, pentru că rutiera urma să ajungă în țară noaptea, iar ulterior urma să transmită pachetul tot lui Melnicenco Oxana, respectiv, probele indicate, nu indică la prezența scopului de înstrăinare în acțiunile lui Zvezdiuc Evgheni, nu indică la careva acțiuni prin intermediul cărora Zvezdiuc Evgheni și-ar fi realizat acest scop. Instanța de apel a remarcat faptul că învinuirea adusă lui Zvezdiuc Evgheni în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, nu poate fi reținută ca fiind bazată pe probe pertinente, concludente și utile, care ar corobora între ele. Totodată, instanța de apel a remarcat faptul că în cadrul cercetării judecătorești nu au fost prezentate probe pertinente și concludente ce ar confirma că inculpatul a comis infracțiunea în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice sau psihotrope, în lipsa acestui scop, cele săvârșite se califică în baza art.217 Cod penal. În contextul celor relatate, instanța a remarcat că starea de fapt reținută și de drept apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel. Pe această linie de concluzie, instanța de apel a considerat că în cazul de față, urmează a se da o nouă apreciere juridică a acțiunilor inculpatului sub aspectul admiterii de către instanța de fond a unei erori de drept, pronunțând actul judecătoresc de condamnare, pripit a reținut semnul calificativ de înstrăinarea a substanțelor narcotice și psihotrope, în contextul, în care acesta nu s-a adeverit și cu atât mai mult, instanța de fond a identificat acest semn calificativ în lipsa unor probe. Considerentele expuse, în viziunea instanței de apel sunt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul, că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor narcotice și psihotrope, 12 prin procurarea și păstrarea substanțelor narcotice și psihotrope, săvârșită în proporții deosebit de mari, este dovedită în cadrul procesului penal, astfel fapta acestuia, întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal. În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a atestat că în corespundere cu prevederile art.7 alin.(1) Cod penal, la aplicarea legii penale se tine cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Astfel, la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, că a fost comisă o infracțiune gravă, de persoana inculpatului, dar și de faptul că inculpatul se află în arest o perioadă de peste 2 ani și a aplicat inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare cu aplicarea prevederilor art.901 Cod penal. Careva circumstanțe atenuante din rândul celor prevăzute la art.76 Cod penal, nefiind de asemenea identificat și careva circumstanțe agravante din categoria celor enumerate la art.77 Cod penal. Așa fiind, apreciind totalitatea împrejurărilor de ordin obiectiv și subiectiv, instanța de apel a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală în privința inculpatului poate fi atinsă prin aplicarea unei pedepse sub formă de privative de libertate, cu aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, or, o astfel de pedeapsă va fi echitabilă și proporțională faptelor comise de către inculpat.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, procurorul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea totală a acesteia cu menținerea sentinței. Recurentul face trimitere la temeiurile de casare stipulate în art.427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală și susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Procurorul susține că, hotărârea instanței de apel este neîntemeiată în partea recalificării acțiunilor inculpatului de la prevederile art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal la o infracțiune mai ușoară prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal. Consideră acuzarea că au fost acumulate suficiente probe ce demonstrează vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal. Recurentul susține că instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare, nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate de organul de urmărire penală. Instanța de apel a emis hotărârea fără cercetarea întemeiată, obiectivă și mult aspectuală a tuturor probelor și circumstanțelor comiterii infracțiunii.

Referință pe marginea recursului ordinar declarat, a depus avocatul Zmeu Alexandru în numele inculpatului Zvezdiuc Evgheni, exprimându-și dezacordul cu 13 cererea de recurs înaintată și solicitând ca acesta să fie respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală hotărârile instanție de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din conținutul recursului, Colegiul penal reține că, ca eroare de drept potrivit căreia hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului ordinar autorul a indicat pct. 12) și 6) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs precizează că procurorul referindu-se la pct.6) din norma menționată susține că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, însă fără a-și argumenta motivul invocat, ceea ce duce și la respingerea acestui argument. Or, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la casarea sentinței instanție de fond cu pronunțarea unei noi soluții, cea contestată de către acuzatorul de stat, în fapt, decizia instanție de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Referitor la criticile recurentului invocate sub aspectul pct.12), precum că faptei săvârșite de către inculpat i s-a dat o încadrare juridică greșită, deoarece instanța de apel nu a apreciat la justa valoare probele administrate în cauza deferită judecății, ajungând neîntemeiat la concluzia privind recalificarea acțiunilor inculpatului Zvezdiuc Evgheni de la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal la art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal. Verificând materialele dosarului în raport cu criticile recurentului, Colegiul penal conchide că la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluții corectă privind casarea soluției instanței de fond, care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speță. 14 În acest sens, făcând o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal constată că alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la calificarea juridică a acțiunilor inculpatului este vădit nefondată, iar instanța de apel, de altfel, corect și-a motivat soluția de recalificare a faptelor incriminate prin rechizitoriu. Or, din toate probele examinate și cercetate de către instanță de apel s-a constatat indubitabil că inculpatul Zvezdiuc Evgheni a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal. Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât cele ale apărării, cât și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Zvezdiuc Evgheni, de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, să fie una legală și întemeiată. Conform învinuirii înaintată inculpatului acțiunile acestuia a fost încadrate în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, reținându-se semnul calificativ ,, înstrăinarea a substanțelor narcotice și psihotrope”, însă, Colegiul penal reține că, acest semn calificativ nu se regăsește în circumstanțele cauzei descrise și celor constatate în ședința de judecată a instanței de apel, stabilindu-se cu certitudine scopul principal al infracțiunii date, și anume – păstrarea substanțelor narcotice pentru propriul consum în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare. Colegiul penal mai reține că, instanța de apel a menționat că, probatoriul administrat în cauză în raport cu circumstanțele stabilite, conduc la concluzia certă că în cauză nu s-a stabilit la inculpat scopul de a înstrăina substanțele narcotice depistate, în lipsa acestui scop, cele săvârșite se califică în baza art.217 Cod penal. Or, în cauză nu s-au stabilit acțiuni în urma cărora posesor al substanțelor aflate la inculpat a devenit o altă persoană, acțiuni care pot urmări atât un scop pecuniar, cât și gratuit. Astfel, în opinia Colegiului penal, criticele recurentului referitor la stabilirea eronată a circumstanțelor de fapt privind aprecierea greșită a probelor care de fapt dovedesc vinovăția inculpatului Zvezdiuc Evgheni în cele incriminate prin actul de sesizare a instanței, nu este incident în cazul supus judecării, din motivul că instanța de apel a făcut o analiză completă a tuturor probelor administrate, în toate fazele procesului penal. În concluzie, Colegiul penal reține că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurent prevăzute la art.427 alin.(1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel, erori de drept în speța examinată nu s-au comis și prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. 15

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Zvezdiuc Evgheni xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 25 iulie 2019. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Victor Boico 16