ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.07.2019

1ra-1073/2019 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP

HOTĂRÂRE
19.07.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201-1 alin. 2 lit. c CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1073/2019 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1073/2019

Curtea Supremă de Justiție

25 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir,

judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului și de către inculpatul Vesti

Alexandr, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 27 decembrie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

22 mai 2018, în cauza penală privindu-l pe

Vesti Alexandr Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

Vesti Alexandr, prin aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de 2011 alin.

(2) lit. c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa 2 (doi) ani închisoare cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

29.09.2016, aproximativ la ora 18:00, aflîndu-se la domiciliul din str. Xxxxx, com.

Xxxxx, în urma unui conflict cu concubina sa Mutelico Tatiana, manifestînd un

comportament neadecvat, a numit-o pe ultima cu cuvinte necenzurate și apoi i-a

aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 2956/D din 21.10.2016 în

rezultatul examinării cet. Mutelico Tatiana s-a stabilit fractura complexului

zigomaticoorbital pe dreapta, fractura angulară bilaterală a mandibulei; fractura

coastelor II și IX pe stînga: fractura apofizei transverse a vertebrelor lombare L3-L4

pe dreapta; fractura oaselor nazale; hematom periorbital pe dreapta, hematom jugal

1

pe stînga; traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală.

Aceste leziuni corporale au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice cu obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează

dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare

medie (f. d. 136-136 verso).

Fapta constatată de primă instanță a fost calificată în baza: art. 2011 alin. (2) lit.

c) Cod penal ca violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un

membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare,

care au provocat vătămarea medie a integrității corporale sau a sănătății (f. d. 138).

3.1. avocatul Munteanu A., în numele inculpatului prin care a solicitat admiterea

cererii de apel, casarea sentinței judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din data de 27

decembrie 2017 în partea ce ține de stabilirea pedepsei; rejudecarea cauzei potrivit

modului stabilit pentru prima instanță și aplicarea lui Vesti Alexandr pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2), lit. c) Cod penal a pedepsei

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

3.2. inculpatul prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul

Râșcani) din 27 decembrie 2017, parțial, în partea pedepsei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care să-i fie aplicată

Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova sau să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de

libertate.

În susținerea apelului inculpatul a invocat că, prin acțiunile sale nu a avut intenția

de a-i provoca concubinei sale leziuni corporale medii, a fost iertat de către partea

vătămată, iar conflictul survenit în familie a fost rezultatul comportamentului

negativ al soacrei. Careva substanțe narcotice nu a consumat. Are trei copii minori,

care au nevoie de el.

apelurile declarate de avocatul Munteanu Angela, în numele inculpatului și de

inculpat, au fost respinse, ca fiind nefondate și menținută sentința primei instanțe.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că judecata s-a desfășurat

pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, potrivit articolului 3641 Cod

de procedură penală, astfel legalitatea sentinței atacate este verificată sub aspectele

de drept: dacă există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în

limitele legii.

Cu privire la pedeapsa penală, care, de fapt, este obiectul apelurilor, s-a apreciat

că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 7, 61, 75 Cod

penal, astfel, fiind aplicată în limitele prevăzute de lege.

Cauza a fost judecată în baza probelor administrate în faza urmăririi penale și,

potrivit articolului 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul a beneficiat de

2

reducerea cu 1/3 a limitei de pedeapsă prevăzută de sancțiunea normei penale în baza

căreia a fost condamnat.

În sentință, se cuprind datele privind persoana inculpatului, gravitatea

infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei, fiind luate

în considerație la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă.

Inculpatul anterior a fost condamnat, are antecedente penale stinse, potrivit

referatului presentețial de evaluare psihosocială a personalității, Vesti A. se

caracterizează negativ.

Instanța de apel a menționat că relevante, în sensul concluziei cu privire la

pedeapsa penală, sânt considerentele cuprinse în sentință: „ ... la stabilirea categoriei

și termenului pedepsei lui Alexandr Vesti, instanța de judecată, în conformitate cu

prevederile art. 75 Cod penal ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite că este una

gravă, de persoana vinovatului că se căiește de cele comise, se caracterizează

negativ, conform raportului presentențial de evaluare psihosocială A. Vesti nu are

perspective de reintegrare socială, din considerentul că are un comportament

conflictual, fiind caracterizat negativ, nu este angajat în cîmpul muncii și nu se ocupă

corespunzător de educația copiilor, are un cerc de prieteni cu potențial infracțional,

consumînd frecvent băuturi alcoolice (f.d. 103-107), circumstanțele atenuante ca

recunoașterea vinovăției, lipsa circumstanțelor agravante, or invocarea de către

procuror în calitate de circumstanță agravantă faptul comiterii de către A. Vesti

anterior a unei altei infracțiuni nu se încadrează în prevederile art. 77 Cod penal,

deoarece conform normei menționate în calitate de circumstanțe agravante pot fi

reținute săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată

pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, ceea

ce la caz nu a fost stabilit. La fel instanța de judecată la stabilirea pedepsei lui A.

Vesti ține cont și de recidiva periculoasă. Astfel, instanța de judecată consideră că

corectarea lui Alexandr Vesti poate avea loc numai cu stabilirea unei pedepse cu

închisoare cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală” (f. d. 138).

Astfel, prima instanță motivat a stabilit categoria de pedeapsă, relevând în

cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei, persoana inculpatului, influența pedepsei

asupra corectării și reeducării inculpatului și, în așa mod, corect a concluzionat că

atingerea scopului pedepsei se v-a asigura prin aplicarea închisorii.

În atare situație, nu există temeiuri legale pentru aplicarea față de inculpat a

pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității sau pentru suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoare.

În afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, examinând

aspectele de fapt și de drept ale cauzei conform cerințelor din art. 409 alin.(2) Cod

de procedură penală, instanța a apreciat, că nu există temeiuri de a interveni în

sentință.

Urmărirea penală și judecata în primă instanță s-au desfășurat cu respectarea

3

procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu s-au constatat încălcări care atrag

nulitatea actelor procedurale efectuate.

Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul, prin cerere scrisă, a declarat

că recunoaște săvârșirea faptei indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei

pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de

art. 3641 Cod de procedură penală (f. d. 92).

Instanța de judecată, prin încheierea protocolară, a admis cererea inculpatului,

astfel judecata s-a desfășurat, pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală (f. d. 127).

Instanța de apel a menționat că starea de fapt și de drept constatată de prima

instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în

cuprinsul sentinței.

Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art. 394 alin.

(1) și (2) Cod de procedură penală, precum și cele prevăzute la art. 3641 alin. (7) Cod

de procedură penală.

Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței sânt admisibile,

conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente,

utile și veridice.

În context, instanța de apel a reținut că este corectă calificarea infracțiunii, prin

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune în baza

art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal: violența în familie, adică acțiunea intenționată

comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată

prin maltratare, care au provocat vătămarea medie a integrității corporale sau a

sănătății.

5.1. avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului, indicînd temeiul

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

hotărîrilor atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care lui

Vesti Alexandr să-i fie aplicată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (2) lit. c) Cod penal, pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- la aplicarea pedepsei inculpatului Vesti Alexandr instanța de fond și instanța

de apel real nu au ținut cont de prevederile legale;

- instanțele judecătorești inferioare nu au aplicat și prevederile art. 76 Cod penal,

care obligă de a lua în considerare la aplicarea pedepsei circumstanțele atenuante;

- aplicarea unei pedepse minime lui Vesti Alexandr se încadrează perfect în

prevederile art. 61, 64, 75, 76, Cod penal ce țin de individualizarea pedepsei;

- recurentul menționează că suntem în prezența circumstanțelor atenuante după

4

cum urmează: contribuirea activă a inculpatului Vesti Alexandr la descoperirea

infracțiunii; căința sinceră în comiterea infracțiunii; are la întreținere trei copii

minori; personalitatea inculpatului; se caracterizează pozitiv;

- în această ordine de idei, relevant este că pedeapsa aplicată lui Vesti Alexandr

de către instanțele judecătorești, este de fapt o pedeapsă aplicată prea aspră;

- recurentul accentuează, că la pronunțarea sentinței contestate instanța de fond

nu a ținut real cont de faptul că inculpatul a acceptat examinarea cauzei în procedură

simplificată, conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală;

- la pronunțarea sentinței și deciziei contestate instanțele judecătorești nu au ținut

cont de faptul că partea vătămată l-a iertat pe inculpat și nu dorește să fie pedepsit;

- inculpatul Vesti Alexandr are și obligația de a participa la creșterea și educația

celor trei copii minori, care de altfel, sînt la o vîrstă fragedă.

5.2. inculpatul Vesti Alexandr, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor atacate, cu

aplicarea unei pedepse mai blînde, din motiv că se căiește sincer și își recunoaște

vinovăția în cele comise.

declarate, pledează pentru declararea inadmisibilității acestora, ca fiind vădit

neîntemeiate, deoarece consideră că pedeapsa stabilită inculpatului este în

dependență de circumstanțele atenuate la art. 76 Cod penal, precum și efectele

acestora prescrise în art. 78 Cod penal, 3641 Cod de procedură penală.

motivele invocate, Colegiul conchide că acestea urmează a fi admise, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea parțială a

hotărârii atacate și cu pronunțarea unei noi hotărâri, în cazul în care nu se agravează

situația condamnatului.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

5

În recursurile declarate de avocat și inculpat, se invocă temeiul stipulat în pct.

10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și apel, „în cazul aplicării pedepselor individualizate contrar prevederilor

legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că acest temei de recurs invocat de recurenți nu s-a confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, deoarece instanța de apel în decizie s-a expus

suficient de detaliat și argumentat asupra acestor chestiuni ce țin de pedeapsa

stabilită inculpatului specificate și în apelurile inculpatului și a avocatului

Munteanu Angela, fără a omite careva erori în acest sens, ținând cont de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, coraportându-le la circumstanțele speței și

la personalitatea inculpatului Vesti Alexandr, iar instanța de recurs ordinar nu

identifică nici un temei de a interveni în decizia instanței de apel sub aceste aspecte,

acceptând și însușind motivarea acesteia.

Totodată, Colegiul penal lărgit analizând materialele cauzei, atestă că în speță

este incident temeiul de recurs neinvocat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 13) Cod de procedură penală, în sensul că a intervenit o lege mai favorabilă

condamnatului, acest temei găsindu-și confirmarea în prezenta speță.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit indică că prin sentința primei

instanțe, menținută de către instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 72 alin.

(4) Cod penal, în vigoare la momentul judecării cauzei în prima instanță și instanța

de apel, la stabilirea tipului penitenciarului de tip închis în care urmează să-și

execute pedeapsa, a fost luată în considerare starea de recidivă în care se afla

inculpatul.

În acest sens, Colegiul penal lărgit notează că prin Legea nr. 163 din 20 iulie

2017, în vigoare din 20 decembrie 2017, au intrat în vigoare modificările în Codul

penal și anume în art. 72 Cod penal.

Astfel, potrivit noilor prevederi a art. 72 alin. (4) Cod penal – „În penitenciare

de tip închis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru

infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave”, fiind exclusă sintagma –

„precum și persoanelor care au săvârșit infracțiuni ce constituie recidivă”.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit constată că urmează a fi casată

decizia instanței de apel și sentința în partea stabilirii tipului penitenciarului, ținând

cont de dispozițiile din art. 10 alin. (1) Cod penal care prevede că „Legea penală

care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod,

ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se

extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în

vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au

executat pedeapsa, dar au antecedente penale.”

6

Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit, luând în considerare că a intervenit

o lege mai favorabilă condamnatului, consideră necesar de a schimba tipul

penitenciarului în care își executa pedeapsa inculpatul din penitenciar de tip închis

în temeiul art. 72 alin. (3) Cod penal, în penitenciar de tip semiînchis, pe motiv că

infracțiunea săvârșită cu intenție de inculpatul Vesti Alexandr, prevăzută de art.

2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform art. 16 Cod penal face parte din categoria

infracțiunilor grave.

penală, Colegiul penal lărgit

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Munteanu Angela în

numele inculpatului și de către inculpatul Vesti Alexandr, casează parțial, în partea

stabilirii tipului de penitenciar sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27

decembrie 2017 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 mai

2018, în cauza penală privindu-l pe Vesti Alexandr Xxxxx, rejudecă cauza în

această parte, pronunțând următoarea hotărâre:

Se stabilește executarea pedepsei cu închisoare lui Vesti Alexandr Xxxxx în

penitenciar de tip semiînchis.

În rest se mențin prevederile hotărârilor atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 19 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-11-28
0,96
1ra-1473/2019 — art. 186 alin. 5 CP
Dosarul nr.1ra-1473/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 29 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda
CSJ 2019-02-21
0,96
1ra-114/2019 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-114/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 ianuarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, judecători – Toma Nadejda, Boico
CSJ 2019-11-13
0,95
1ra-1990/19 — art. 151 al. 1 CP
Dosarul nr.1ra-1990/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie examinâ
CSJ 2019-10-15
0,95
1ra-1151/2019 — art. 217-1 al. 3 lit. b, f CP
Dosarul nr. 1ra-1151/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 septembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Bejena
CSJ 2018-11-07
0,95
1ra-1628/2018 — art. 42, 46, 217-1 alin. 4 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1628/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Elena Covalenco, Judecători – Ion Guzun şi Iurie Diaconu, examinând
Sursă