1ra-1023/2019 — art. 42, 276 al. 2 lit. b, 190 al. 5 CP

1ra-1023/2019 — art. 42, 276 al. 2 lit. b, 190 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1023/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

02 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Maria Ghervas,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul

Gheorghe Șalari în numele inculpatul și ultimul, prin se care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2019, în cauza penală în

privința lui

Bîrca Vadim XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.05.2015 - 02.03.2018;

instanța de apel: 05.04.2018 - 28.01.2019;

instanța de recurs: 09.04.2019 - 02.07.2019.

a c o n s t a t a t :

Vadim Bîrca a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de

art. 42, art. 276 alin. (2) lit. b) și art. 190 alin. (5) Cod penal, pe motiv că faptele

inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate, cu reabilitarea

deplină a acestuia.

rechizitoriu, Vadim Bîrca într-o perioadă nestabilită de timp, în loc nestabilit, în

cooperare cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, acționând

cu intenție, în scopul înstrăinării automobilului de model ,,BMW X-5", de culoare gri,

a.f. 2001, motor pe benzină cu capacitatea de 4398 cm3 pe teritoriul Republicii

Moldova, a falsificat numărul de marcaj auto prin înlăturarea suportului

amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui suport analog cu

n.r.VIN: XXXXX, care conform certificatului de înmatriculare primar a fost

dezmembrat de pe automobilul de model ,,BMW X-5", nr. motor:XXXXX, a.f. 2002,

capacitatea cilindrică 2995 cm3, WIN: XXXXX, cu n/î XXXXX, înregistrat de asemenea

pe numele lui Vadim Bîrca, și cu montarea ulterioară pe automobilul de model

1

,,BMW X-5", de culoare gri, a.f. 2001, motor pe benzină cu rapacitatea de 4398 cm3,

la care au fost fixate și plăcuțele cu n/î XXXXX, fapt confirmat prin raportul de

expertiză nr. 4526 din 13.06.2014, numărul de marcaj al autoturismului de model

,,BMW X-5" cu n/î XXXXX, a fost supus modificării prin înlăturarea suportului

amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui suport analog cu

numărul prezent „XXXXX" și fixarea lui prin sudare. Din acest motiv, stabilirea

numărului de marcaj inițial, nu este posibilă. Particularități care ar indica la

modificarea numărului de marcaj al caroseriei XXXXX, imprimat pe suportul

amortizatorului autoturismului de model ,,BMW X-5" cu n/î XXXXX, nu au fost

depistate, numărul caroseriei XXXXX, modificării nu a fost supus și este inițial.

Totodată, s-a stabilit că, pe ușa din partea lateral-stângă a șoferului, este prezent

un purtător de informație care dublează semnificația numărului de marcaj al

caroseriei și anume, o etichetă din material polimeric, pe care sunt prezente

semnificațiile numerice XXXXX, ce prezintă probabil ultimele 7 semne ale numărului

inițial al caroseriei automobilului prezentat. Particularități care ar indica la

modificarea codului de producere ,,XXXXX", imprimat pe suportul amortizatorului

automobilului de model ,,BMW X-5" cu n/î XXXXX, supus examinării, nu au fost

depistate.

Numărul codului de producere ,,XXXXX" modificării nu a fost supus și este

inițial.

Această faptă a fost încadrată juridic de către procuror în baza art. 42, 276 alin.

(2) lit. b) Cod penal, după semnele calificative ,,complicitate la falsificarea elementelor de

identificare ale autovehiculelor, adică, falsificarea seriei, a numărului de identificare ale

șasiului, caroseriei sau motorului auto prin înlocuire sau modificare, de două sau mai multe

persoane".

Tot el, Vadim Bîrca la 12 februarie 2014, aflându-se pe str. Calea Ieșilor, 7, mun.

Chișinău, cunoscând cu certitudine despre faptul că, automobilul său de model

,,BMW X-5" nr. XXXXX, a.f 2002, cu n/î XXXXX, este gajat, avariat și faptul că,

numărul de marcaj al autoturismului de model ,,BMW X-5" de culoare gri, a.f. 2001,

motor pe benzină cu capacitatea de 4398 cm3, este modificat, prin înlăturarea

suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui suport

analog cu nr.XXXXX, care conform certificatului de înmatriculare primar a fost

dezmembrat de pe automobilul de model ,,BMW X-5”, nr. motor: XXXXX, a.f. 2002,

cu capacitatea cilindrică 2995 cm3, WlN: XXXXX, cu n/î XXXXX, care aparținea în

proprietate și era înregistrat de asemenea pe numele său, fapt stabilit prin Raportul

de expertiză nr. 4526 din 13.06.2014, conform căruia, numărul de marcaj al

autoturismului de model ,,BMW X-5" cu n/î XXXXX, a fost supus modificării prin

înlăturarea suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a

2

unui suport analog cu numărul prezent nr.XXXXX și fixarea lui prin sudare.

Particularități care ar indica la modificarea numărului de marcaj al caroseriei

nr.XXXXX, imprimat pe suportul amortizatorului autoturismului de marca ,,BMW

X-5" cu n/î XXXXX, nu au fost depistate, numărul caroseriei nr.XXXXX, modificării

nu a fost supus și este inițial.

Totodată, s-a stabilit că pe ușa din partea lateral-stângă a șoferului, este

prezent un purtător de informație care dublează semnificația numărului de marcaj

al caroseriei și anume, o etichetă din material polimeric, pe care sunt prezente

semnificațiile numerice „XXXXX", ce prezintă probabil ultimele 7 semne ale

numărului inițial al caroseriei automobilului prezentat. Particularități care ar indica

la modificarea codului de producere „XXXXX",: imprimat pe suportul

amortizatorului automobilului de model ,,BMW X-5" cu n/î XXXXX, supus examinări

nu au fost depistate. Numărul codului de producere „XXXXX" modificării nu a fost

supus și este inițial.

Astfel, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a vândut automobilul menționat

lui Gheorghe Apostol contra sumei de 9 000 euro (echivalentul conform cursului oficial

al BNM la 12.02.2014 constituia suma de 165562,2 lei), primind în schimb un automobil

de model ,,Mercedes 140" a.f. 1997 cu n/î XXXXX autoproclamatei Republici Nistrene

și suma de 2 000 euro (echivalentul conform cursului oficial al BNM la 12.02.2014

constituia suma de 36 791,6 lei), cauzându-i astfel ultimului un prejudiciu material în

proporții deosebit de mari.

Această faptă a fost încadrată juridic de către procuror în baza art. 190 alin. (5)

Cod penal, după semnele calificative - escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor

altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, cu recunoașterea inculpatului Vadim Bîrca vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42, 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 1 500 unități convenționale și art. 190 alin. (5)

Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, a-i stabili lui Vadim Bîrca pedeapsa

definitivă, pentru concurs de infracțiuni prin cumul, sub formă de închisoare pe un

termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și amendă în

mărime de 1 500 unități convenționale.

În susținerea apelului procurorul a invocat că, instanței de judecată au fost

prezentate suficiente probe în vederea recunoașterii culpabilității inculpatului în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42, 276 alin. (2) lit. b) și art. 190 alin. (5)

3

Cod penal, iar concluziile instanței de judecată precum că, acțiunile ultimului nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate nu au nici un suport

probatoriu, instanța de judecată întemeindu-și concluziile doar în baza declarațiilor

inculpatului și neținând cont de faptul că, acesta nu poartă răspundere penală pentru

declarații false, iar poziția adoptată de către acesta este o modalitate de a nega

vinovăția.

Totodată, apelantului a menționat că, declarațiile martorilor apărării nu

puteau fi puse la baza sentinței, deoarece ele nu sunt în coroborare cu alte probe

prezentate în instanță, mai mult ca atât ele vin în contradicție direct cu probele

prezentate de către acuzare.

2019, a fost admis apelul procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă decizie după cum urmează:

Se recunoaște culpabil și condamnă pe Vadim Bîrca în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42, 276 alin. (2) lit. b) și art. 190 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea

pedepsei după cum urmează:

- în baza art. 42, 276 alin. (2) lit. b) Cod penal - închisoare pe un termen de 6 luni,

cu privarea de dreptul de a desfășura activități și ocupa funcții legate de gestionarea

mijloacelor fixe și financiare pe un termen de 2 ani.

- în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, închisoare pe un termen de 8 ani și 6 luni,

cu privarea de dreptul de a desfășura activități și ocupa funcții legate de gestionarea

mijloacelor fixe și financiare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumulul

parțial al pedepselor numite se stabilește lui Vadim Bîrca pedeapsa definitivă de 8

ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a desfășura activități și ocupa

funcții legate de gestionarea mijloacelor fixe și financiare pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, audiind participanții la

proces, examinând probatorul enunțat, consideră dovedit în afara dubiilor

rezonabile faptul că, Vadim Bîrca într-o perioadă nestabilită de timp, în loc nestabilit,

în cooperare cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală,

acționând cu intenție, în scopul realizării automobilului de model ,,BMW X-5", de

culoare gri, a.f. 2001, motor pe benzină cu capacitatea de 4398 cm3 pe teritoriul

Republicii Moldova, a falsificat numărul de marcaj auto prin înlăturarea suportului

amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui suport analog cu

nr. VIN: XXXXX, care conform certificatului de înmatriculare primar a fost

dezmembrat de pe automobilul de model ,,BMW X-5", nr. motor: XXXXX, a.f. 2002,

4

capacitatea cilindrică 2995 cm3, WIN: XXXXX, cu n/î XXXXX, înregistrat de asemenea

pe numele lui Vadim Bîrca, și cu montarea ulterioară pe automobilul de model

,,BMW X-5", de culoare gri, a.f. 2001, motor pe benzină cu rapacitatea de 4398 cm3,

la care au fost fixate și plăcuțele cu n/î XXXXX, fapt confirmat prin raportul de

expertiză nr. 4526 din 13.06.2014, numărul de marcaj al autoturismului de model

,,BMW X-5" cu n/î XXXXX, a fost supus modificării prin înlăturarea suportului

amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui suport analog cu

numărul prezent „XXXXX" și fixarea lui prin sudare. Din acest motiv, stabilirea

numărului de marcaj inițial, nu este posibilă. Particularități care ar indica la

modificarea numărului de marcaj al caroseriei XXXXX, imprimat pe suportul

amortizatorului autoturismului de model ,,BMW X-5" cu n/î XXXXX, nu au fost

depistate, numărul caroseriei XXXXX, modificării nu a fost supus și este inițial.

Totodată, s-a stabilit că, pe ușa din partea lateral-stângă a șoferului, este

prezent un purtător de informație care dublează semnificația numărului de marcaj

al caroseriei și anume, o etichetă din material polimeric, pe care sunt prezente

semnificațiile numerice XXXXX, ce prezintă probabil ultimele 7 semne ale numărului

inițial al caroseriei automobilului prezentat. Particularități care ar indica la

modificarea codului de producere ,,XXXXX", imprimat pe suportul amortizatorului

automobilului de model ,,BMW X-5" cu n/î XXXXX, supus examinării, nu au fost

depistate.

Numărul codului de producere ,,XXXXX" modificării nu a fost supus și este

inițial.

Această faptă a fost încadrată juridic în baza art. 42, 276 alin. (2) lit. b) Cod

penal, după semnele calificative ,,complicitate la falsificarea elementelor de identificare ale

autovehiculelor, adică, falsificarea seriei, a numărului de identificare ale șasiului, caroseriei

sau motorului auto prin înlocuire sau modificare, de două sau mai multe persoane".

Tot el, Vadim Bîrca la 12 februarie 2014, aflându-se pe str. Calea Ieșilor, 7, mun.

Chișinău, cunoscând cu certitudine despre faptul că, automobilul său de model

,,BMW X-5" nr. XXXXX, a.f 2002, cu n/î XXXXX, este gajat, avariat și faptul că,

numărul de marcaj al autoturismului de model ,,BMW X-5" de culoare gri, a.f. 2001,

motor pe benzină cu capacitatea de 4398 cm3, este modificat, prin înlăturarea

suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui suport

analog cu nr.XXXXX, care conform certificatului de înmatriculare primar a fost

dezmembrat de pe automobilul de model ,,BMW X-5”, nr. motor: XXXXX, a.f. 2002,

cu capacitatea cilindrică 2995 cm3, WlN: XXXXX, cu n/î XXXXX, care aparținea în

proprietate și era înregistrat de asemenea pe numele său, fapt stabilit prin Raportul

de expertiză nr. 4526 din 13.06.2014, conform căruia, numărul de marcaj al

autoturismului de model ,,BMW X-5" cu n/î XXXXX, a fost supus modificării prin

5

înlăturarea suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a

unui suport analog cu numărul prezent nr.XXXXX și fixarea lui prin sudare.

Particularități care ar indica la modificarea numărului de marcaj al caroseriei

nr.XXXXX, imprimat pe suportul amortizatorului autoturismului de marca ,,BMW

X-5" cu n/î XXXXX, nu au fost depistate, numărul caroseriei nr.XXXXX, modificării

nu a fost supus și este inițial.

Totodată, s-a stabilit că, pe ușa din partea lateral-stângă a șoferului, este

prezent un purtător de informație care dublează semnificația numărului de marcaj

al caroseriei și anume, o etichetă din material polimeric, pe care sunt prezente

semnificațiile numerice „XXXXX", ce prezintă probabil ultimele 7 semne ale

numărului inițial al caroseriei automobilului prezentat. Particularități care ar indica

la modificarea codului de producere „XXXXX",: imprimat pe suportul

amortizatorului automobilului de model ,,BMW X-5" cu n/î XXXXX, supus examinări

nu au fost depistate. Numărul codului de producere „XXXXX" modificării nu a fost

supus și este inițial.

Astfel, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a vândut automobilul menționat

lui Gheorghe Apostol contra sumei de 9 000 euro (echivalentul conform cursului oficial

al BNM la 12.02.2014 constituia suma de 165562,2 lei), primind în schimb un automobil

de model ,,Mercedes 140" a.f. 1997 cu n/î XXXXX autoproclamatei Republici Nistrene

și suma de 2 000 euro (echivalentul conform cursului oficial al BNM la 12.02.2014

constituia suma de 36 791,6 lei), cauzându-i astfel ultimului un prejudiciu material în

proporții deosebit de mari.

Această faptă a fost încadrată juridic în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, după

semnele calificative - escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Astfel, instanța de apel a conchis că, instanța de judecată eronat l-a achitat pe

Vadim Bîrca de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 42, 276 alin. (2) lit. b) și art.

190 alin. (5) Cod penal, or, aceste circumstanțe fiind combătute de totalitatea probelor

acuzării prezentate în instanța de judecată.

Pornind de la dispoziția componenței de infracțiune de la art. 42, 276 alin. (2)

lit. b) Cod penal, complicitate la falsificarea elementelor de identificare ale

autovehiculelor, adică, falsificarea seriei, a numărului de identificare ale sașiului,

caroseriei sau motorului auto prin înlocuire sau modificare, de două sau mai multe

persoane.

În speța examinată instanța de apel a reținut latura obiectivă a infracțiunii

determinate în acțiunile inculpatului Vadim Bîrca, care indubitabil s-a manifestat

prin acțiuni directe de falsificare a elementelor de identificare ale automobilului.

6

Pornind de la dispoziția componenței de infracțiune de la art. 190 Cod penal,

infracțiunea de escrocherie constă în dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Astfel, în speța examinată instanța de apel a reținut latura obiectivă a

infracțiunii determinate în acțiunile inculpatului, care indubitabil s-a manifestat prin

anumite procedee psihologice, acțiuni directe utilizate de primul. Așadar, instanța

de apel a menționat că, este evidentă și clară intenția inculpatului, inclusiv scopul

cupidant, din startul derulării stării de fapt, ori aceasta cunoscând cu certitudine

despre faptul că automobilul său este gajat, și că numărul de marcaj al

autoturismului este modificat, l-a vândut.

De asemenea, instanța de apel a stabilit indubitabil din cumulul probator

examinat, intenția inculpatului, care încă la momentul intrării în stăpânire asupra

automobilului de modelul ,,BMW X5" și a mijloacelor bănești, acesta urmărea scopul

de a le sustrage și nu intenționa onorarea angajamentului asumat - vinderea

automobilului de model ,,BMW X5" cu numere românești în baza procurii perfectate.

Instanța de apel a reținut că, în acțiunile inculpatului se conține latura

obiectivă a escrocheriei, exprimată prin înșelăciune și abuz de încredere, deoarece

prin probele administrate s-a constatat că, inculpatul Vadim Bîrca a obținut cu rea-

credință pentru sine banii și un automobil de model Mercedes de la partea vătămată

Gheorghe Apostol în posesie transmiși binevol de către aceasta, prin dezinformarea

ultimului și inducerea în eroare și anume perfectarea procurii, neavând scopul de a-

și realiza angajamentul asumat - vinderea automobilului de model BMW X5, care era

avea vicii.

Mai mult ca atât, din circumstanțele expuse, instanța de apel a stabilit faptul

că, inculpatul a acționat cu intenție determinată întru însușirea averii proprietarului

și trecerea în sfera personală patrimonială foloase în proporții deosebit de mari,

ultimul își dădea seama de caracter prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut

urmările lor prejudiciabile, a dorit în mod conștient survenirea acestor urmări.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului și le-a calificat drept

o metodă de apărare aleasă de către inculpat în scop de a se eschiva de la răspunderea

penală pentru faptele comise și această versiune nu coroborează cu celelalte probe.

De asemenea, instanța de apel a stabilit că, instanța de fond la emiterea unei

sentințe de achitare nu a dat o apreciere corectă declarațiilor părții vătămate care

coroborează cu declarațiile martorului Elisei Grosu, care a confirmat faptul că l-a

văzut pe Gheorghe Apostol cu automobilul de model ,,BMW X5", și anume acesta a

explicat că în luna februarie anul 2014, a discutat cu ultimul care i-a comunicat că a

găsit să facă schimb automobilul său de model ,,Mercedes 140" cu numere

transnistrene, cu un alt automobil de model ,,BMW X5" cu numere moldovenești, cu

7

adaos de bani din partea lui. (…) I-a spus că avea la el doar o procură generală pe

acest automobil și că persoana care i-a vândut-o, urma să-i transmită ulterior și

pașaportul tehnic și polița de asigurare a acestuia, la ce el i-a menționat că nu a făcut

corect astfel și că trebuia să plece la un Birou de înmatriculare Auto și mai întâi să

verifice automobilul sub toate aspectele (...) la sfârșitul lunii februarie 2014,

discutând cu Gheorghe Apostol, acesta i-a menționat că la momentul procurării

fusese înșelat și dus în eroare de inculpat, deoarece acest automobil era gajat în

temeiul unui contract de împrumut, fapt care l-a aflat în momentul în care a dorit să-

l înregistreze pe numele său.

Declarațiile martorului Ghenadie Ștefăneț, prin care a declarat că l-a văzut pe

colegul său de serviciu Gheorghe Apostol cu un automobil de model ,,BMW X5" de

culoare sură, a explicat că discutând cu el, a găsit să procure un automobil de model

,,BMW X5", cu care urma să facă schimb cu automobilul său personal de model

,,Mercedes 140" de culoare neagră, cu numere transnistrene, pe care o avea de mai

mult timp, de aproximativ 4 ani, în ziua în cauză, acesta de dimineață, după ce au

discutat la serviciu, a plecat să procure automobilul. Astfel, după masă, aproximativ

ora 14:00, Gheorghe Apostol a venit cu noul automobil cu care făcuse din câte deja

înțelesese schimb cu adaos de bani din partea lui și l-a parcat chiar în ograda Secției

Anatomia Patologică, intrarea de pe str. Vîrnav. Aproximativ 1,5 luni de zile, acesta

venea cu acest automobil la serviciu, astfel nu era posibil ca să nu memorizeze

numerele de înmatriculare ale acestuia.

Totodată, notarul fiind audiat în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești a confirmat eliberarea procurii pe automobil BMW X5, menționând că,

la biroul notarial, s-a prezentat cet. Vadim Bîrca care a solicitat eliberarea și

autentificarea unei procure generale pe numele cet. Gheorghe Apostol.

Instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpatului în cele imputate a fost

confirmată și prin raportul de expertiză nr.4526 din 13.06.2014, conform căruia,

numărul de marcaj al autoturismului de model „BMW X5" cu n/î XXXXX, fost supus

modificării prin înlăturarea suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu

montarea ulterioară a unui suport analog cu numărul prezent XXXXX și fixarea lui

prin sudare, numărul caroseriei „XXXXX", modificării nu a fost supus și este inițial.

Totodată, s-a stabilit că, pe ușa din partea lateral-stângă a șoferului, este

prezent un purtător de informație care dublează semnificația numărului de marcaj

al caroseriei și anume, o etichetă din material polimeric, pe care sunt prezente

semnificațiile numerice „XXXXX", ce prezintă probabil ultimele 7 semne ale

numărului inițial al caroseriei automobilului prezentat. Particularități care ar indica

la modificarea codului de producere „XXXXX", imprimat pe suportul

amortizatorului automobilului de model „BMW X5" cu n/î XXXXX, supus examinării

8

nu au fost depistate. Numărul codului de producere „XXXXX" modificării nu a fost

supus și este inițial.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, comiterea înșelăciunii de către

inculpat este probată prin faptul că, i-a vândut automobilul său de model „BMW X5"

nr. XXXXX, a.f 2002, cu n/î XXXXX, care era gajat, avariat, cu numărul de marcaj al

autoturismului de model „BMW X5" cu n/î XXXXX, modificat prin înlăturarea

suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui suport

analog cu numărul prezent XXXXX și fixarea lui prin sudare, lui Gheorghe Apostol

contra sumei de 9 000 euro, primind în schimb un automobil de model „Mercedes

140" a.f. 1997 cu n/î XXXXX autoproclamatei Republici Nistrene și suma de 2 000

euro, cauzându-i astfel ultimului un prejudiciu material în proporții deosebit de

mari.

Toate aceste acțiuni întreprinse de către inculpat denotă intenția directă a

acestuia de a dobândi ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, fiind conștient de faptul dat și de producerea prejudiciului victimei.

De asemenea, instanța de apel a precizat că, în acțiunile inculpatului este

prezenta atât înșelăciunea cât și abuzul de încredere. Inculpatul prin faptul că, a

vândut lui Gheorghe Apostol, automobilul său, cunoscând cu certitudine despre

faptul că este gajat, că numărul de marcaj modificat, perfectând la notar procura pe

automobil, deși cunoștea despre faptul că, acest automobil de facto nu există, există

doar o caroserie depozitată pe str. Lunca Bîcului, mun. Chișinău, or, în cazul în care

inculpatul i-ar fi vândut părții vătămate automobilul BMW X5 cu numere românești,

urma a fi perfectată procură pe acest automobil.

Astfel, Gheorghe Apostol verificând automobilul și constatând că acesta este

gajat la Credit Rapid, imediat l-a telefonat pe inculpat, întrebându-l ce se întâmplă la

ce ultimul i-a declarat că până la finele lunii februarie 2014 el va achita creditul și el

va putea înregistra automobilul dat după sine, totodată l-a întrebat din ce cauză a

ascuns faptul dat, la ce acesta i-a zis că în acest caz el nu avea să-i procure

automobilul.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că, partea vătămată era ferm convinsă

că, inculpatul va achita creditul, încă potrivit materialelor cauzei la începutul lunii

martie 2014 Gheorghe Apostol verificând din nou automobilul pentru a-l putea

înregistra după sine, a constatat că interdicția mai era de la Credit Rapid, astfel din

nou l-a telefonat pe inculpat, la ce el i-a garantat că până la 20.03.2014, va închide

creditul.

Nefiind soluționată problema partea vătămată la mijlocul lunii martie, s-a

întâlnit cu inculpatul, care i-a restituit actele pe automobilul de model ,,Mercedes

140", solicitându-i să-i facă procură pe persoana căreia acesta i-a vândut automobilul

9

în cauză. Ulterior la 18-19.03.2014, din nou l-a telefonat pe inculpat și l-a întrebat când

intenționează să rezolve problema cu gajul, la ce inculpatul i-a declarat deja că în

luna mai, totodată cerându-i să-i dea procura pe persoana căreia el îi vându-se

automobilul său de model ,,Mercedes 140", la ce el i-a refuzat să-i facă acestuia

procură făcându-și pe numele său, cerându-i să-i restituie automobilul de model

,,Mercedes 140” și banii, și el să-i restituie automobilul de model ,,BMW X5", la ce-

Vadim Bîrca a început a-1 amenința și numi cu cuvinte necenzurate.

Instanța de apel a luat în calcul declarațiile părții vătămate, or, acestea se

confirmă și prin declarațiile martorului Elisei Grosu, Ghenadie Ștefăneț.

Astfel, instanța de apel a conchis că, suportul probator examinat mai sus

determină prezenta în acțiunile inculpatului a semnelor componenței de infracțiune

prevăzută la art. 190 alin. (5) Cod penal, după elementele escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșite în proporții

deosebit de mari.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul nu echivalează cu achitarea sa

de vreme ce acuzarea a administrat suficiente probe care cu certitudine dovedesc că,

Vadim Bîrca se face vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate. Mai mult ca atât,

aceasta este un drept al inculpatului de a nu se auto incrimina, or, persoana care pe

parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărită

penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată a ținut cont

de prevederile art. 75, 61 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel având în vedere că, inculpatul se face vinovat în săvârșirea infracțiunilor

imputate, instanța de apel a conchis că scopul educativ și preventiv al pedepsei

aplicate în cauza penală în privința ultimului nu poate fi atins decât prin stabilirea

pedepsei în limita prevăzută de sancțiunile art. 42, 276 alin. (2) lit. b), art. 190 alin. (5)

Cod penal, sub formă de închisoare.

avocatul Gheorghe Șalari în numele inculpatului și ultimul, prin care solicită casarea

deciziei cu menținerea sentinței prin care inculpatul a fost achitat de sub învinuirea

înaintată.

În motivarea cerințelor invocate, apărătorul susține că, instanța de apel urma să

ia în calcul faptul că învinuirea înaintată inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42, 276 alin. (2) lit. b) Cod penal este una incertă și care încalcă

prevederile art. 281 Cod de procedură penală.

10

De asemenea, avocatul menționează că, instanța de apel și-a depășit vădit

limitele învinuirii imputându-i inculpatului că a vândut un alt automobil decât cel

care a fost menționat în actul de învinuire.

Mai mult, recurentul remarcă că, situația financiară a acestuia este una bună,

astfel ultimului nu-i puteau fi imputate comiterea actelor ilegale prin prisma

neprielnică a situației financiare.

În rest, avocatul susține dezacordul cu aprecierea probelor, menționând că

instanța de apel eronat a interpretat unilateral cumulul de probe administrat în

respectiva cauză penală.

expusă în referință de către procuror, prin care a solicitat inadmisibilitatea recursului

ca fiind nefondat, Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial.

Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel și

anume, decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuia

să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței,

fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Astfel, deși prin sentință, prima instanța a menționat că, procurorul în

ordonanța sa de punere sub învinuire a lui Vadim Bîrca n-a concretizat învinuirea

11

adusă și anume n-a indicat data, locul, mijloacele și modul de săvârșire a infracțiunii

și consecințele ei, caracterul vinei, motivelor și semnelor calificative pentru

încadrarea juridică a faptei, care a fost scopul și acțiunile concrete efectuate de către

inculpat în comiterea complicității la falsificarea elementelor de identificare ale

automobilului de model „BMW X-5”, instanța de apel recunoscându-l vinovat pe

inculpat de cele imputate conform rechizitoriului, evită să se expună asupra acestui

fapt. Or, potrivit dispoziției art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală - judecarea

cauzei în prima instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire

și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, care trebuie să corespundă

cu strictețe dispoziției alin. (2) al art. 281 Cod de procedură penală - ordonanța de

punere spre învinuire trebuie să cuprindă: data și locul întocmirii; de către cine a fost

întocmită; numele, prenumele, ziua luna, anul și locul nașterii persoanei puse sub

învinuire, precum și alte date despre persoană care au importanță juridică în cauză;

formularea învinuirii cu indicarea datei, locului, mijloacelor și modului de săvârșire

a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei, motivelor și semnelor calificative

pentru încadrarea juridică a faptei.

De asemenea, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că, instanța

de apel contrar celor menționate mai sus, în motivarea deciziei pronunțate subliniază

că vinovăția inculpatului a fost demonstrată din cumul de probe administrat în

respectiva cauză penală, fără a da o apreciere clară tuturor probelor din puncte de

vedere al coroborării acestora.

În acest context, Colegiul penal lărgit menționând prevederile art. 100 alin. (4)

și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică

națională, remarcă faptul că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind

constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le

conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor

administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a

probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor

probatorii prevăzute de Codul de procedură penală și se efectuează la toate fazele

procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă

din care au fost obținute.

Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de

prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va

fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie

12

să se bazeze pe prevederile legale. Intima convingere se întemeiază pe examinarea

tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei

de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate și sub aspectul

încălcării principiului prezumției nevinovăției.

Or, instanța de apel omite să se expună asupra declarațiilor martorului

Alexandru Pisică, care susține poziția apărării, sub aspectul că ,,(…) pe Gheorghe

Apostol l-a cunoscut în fața casei situată pe str. Columna, care la acel moment schimba

numărul de înmatriculare a automobilului” (f.d. 158-159, vol. IV), declarații date în

ședința instanței de fond, susținute și în ședința instanței de apel din 28 ianuarie 2019.

Concluzionând, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a pus la

baza deciziei de condamnare probe contradictorii, fără a-și motiva clar poziția, or,

obligația de motivare a hotărârilor judecătorești face parte din setul de garanții

stabilit pentru existența unui proces echitabil.

Astfel, Colegiul penal lărgit susține că, instanța de apel a pronunțat o decizie

nemotivată și contradictorie, contrară prevederilor art. 6 al Convenției europene a

drepturilor omului, or, jurisprudența CtEDO indică faptul că, „… rolul unei decizii

motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult, o decizie motivată oferă

părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o

instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public

al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de

a prezenta argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a

arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse.”(cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06).

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că, temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și-a găsit confirmarea în cauza dată.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, nemotivarea clară și concisă a

soluției pronunțate de către instanța de apel reprezintă prin sine neexaminarea

fondului apelului de către instanța de apel, ce se consideră eroare de drept și este

temei pentru recurs.

De asemenea, Colegiul penal lărgit constată că nu poate fi menținută sentința

primei instanțe, or, aceasta susține o poziție contradictorie, deoarece îl achită pe

inculpat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 42, 276 alin.

(2) lit. b) și 190 alin. (5) Cod penal din motiv că faptele acestuia nu întrunesc

13

elementele infracțiunilor imputate, însă în motivare își susține poziția precum că

învinuirea adusă inculpatului prin rechizitoriu este una neclară.

Colegiul penal lărgit indică că eroarea comisă de către instanța de apel nu

poate fi corectată în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este

abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității hotărârii,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor legale.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursul ordinar declarat de către avocatul Gheorghe Șalari în numele

inculpatul și ultimul, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 ianuarie 2019, în cauza penală în privința inculpatului Bîrca Vadim

XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Bîrca Vadim XXXXX se eliberează imediat din penitenciar, dacă nu are de

executat arest preventiv sau pedeapsa închisorii în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 19 iulie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

14