ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 08.04.2021

1ra-121/21 — art. 42, 276 al. 2, lit. b, 190 al. 5 CP

HOTĂRÂRE
08.04.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 42, 276 al. 2, lit. b, 190 al. 5 CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6 CP
Citează această cauză
1ra-121/21 — art. 42, 276 al. 2, lit. b, 190 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-121/2021

Curtea Supremă de Justiție

09 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Călugăreanu Vitalie, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020,

în cauza penală privindu-l pe

Bîrca Vadim xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

01.08.2019-16.06.2020;

10.08.2020-09.03.2021.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

Vadim în baza art. 42, art. 276 alin. 2, lit. b) și art. 190 alin. 5 Cod Penal a fost achitat

pe motiv că, faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate, cu

reabilitarea deplină a acestuia.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, prin rechizitoriu,

Bîrca Vadim într-o perioadă nestabilită de timp, în loc nestabilit, în cooperare cu alte

persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, acționând cu intenție, în

scopul realizării automobilului de model „BMWX-5”, de culoare gri, a.f. 2001, motor

pe benzină cu capacitatea de 4398 cm3 pe teritoriul Republicii Moldova, a falsificat

numărul de marcaj auto prin înlăturarea suportului amortizatorului cu numărul inițial,

cu montarea ulterioară a unui suport analog cu nr. xxxxx, care conform certificatului

de înmatriculare primar a fost dezmembrat de pe automobilul de model „BMW X5”,

nr. motor: xxxxx, înregistrat de asemenea pe numele lui Bîrca Vadim, și cu montarea

ulterioară pe automobilul de model „BMW X-5”, de culoare gri, a.f. 2001, motor pe

benzină cu rapacitatea de 4398 cm3, la care au fost fixate și plăcuțele cu xxxxx, fapt

confirmat prin raportul de expertiză nr. 4526 din 13.06.2014, numărul de marcaj al

autoturismului de model „BMW X-5” cu xxxxx, a fost supus modificării prin

1

înlăturarea suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a uni

suport analog cu numărul prezent xxxxx” și fixarea lui prin sudare. Din acest motiv,

stabilirea numărului de marcaj inițial, nu este posibilă. Particularități care ar indica la

modificarea numărului de marcaj al caroseriei xxxxx, imprimat pe suportul

amortizatorului autoturismului de model „BMW X-5” cu xxxxx, nu au fost depistate,

numărul caroseriei xxxxx, modificării nu a fost supus și este inițial. Totodată, s-a

stabilit că, pe ușa din partea lateral-stângă a șoferului, este prezent un purtător de

informație care dublează semnificația numărului de marcaj al caroseriei și anume, o

etichetă din material polimeric, pe care sunt prezente semnificațiile numerice xxxxx,

ce prezintă probabil ultimele 7 semne ale numărului inițial al caroseriei automobilului

prezentat. Particularități care ar indica la modificarea codului de producere xxxxx

imprimat pe suportul amortizatorului automobilului de model BMW X 5 cu xxxxx,

supus examinării, nu au fost depistate. Numărul codului de producere xxxxx

modificării nu a fost supus și este inițial.

Această faptă a fost încadrată juridic de către acuzatorul de stat în baza art. art.42,

276 alin.(2), lit. b) Cod Penal, după semnele calificative „complicitate la falsificarea

elementelor de identificare ale autovehiculelor, adică, falsificarea seriei, a numărului

de identificare ale șasiului, caroseriei sau motorului auto prin înlocuire sau

modificare, de două sau mai multe persoane”.

Tot el, Vadim Bîrca, la data de 12 februarie 2014, aflându-se pe xxxxx, cunoscând

cu certitudine despre faptul că, automobilul său de model BMW X 5 xxxxx este gajat,

avariat și faptul că, numărul de marcaj al autoturismului de model BMW X-5 de culoare

gri, a.f. 2001, motor pe benzină cu capacitatea de 4398 cm3, este modificat, prin

înlăturarea suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui

suport analog cu xxxxx, care conform certificatului de înmatriculare primar a fost

dezmembrat de pe automobilul de model BMW X5, nr. motor: xxxxx, cu capacitatea

cilindrică 2995 cm3, xxxxx, care aparținea în proprietate și era înregistrat de asemenea

pe numele său, fapt stabilit prin Raportul de expertiză nr. 4526 din 13.06.2014, conform

căruia, numărul de marcaj al autoturismului de model BMW X-5 cu n/î xxxxx, a fost

supus modificării prin înlăturarea suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu

montarea ulterioară a unui suport analog cu numărul prezent xxxxx și fixarea lui prin

sudare. Particularități care ar indica la modificarea numărului de marcaj al caroseriei

„xxxxx”, imprimat pe suportul amortizatorului autoturismului de marca BMW X-5 cu

xxxxx, nu au fost depistate, numărul caroseriei „xxxxx, modificării nu a fost supus și

este inițial.

Totodată, s-a stabilit pe ușa din partea lateral-stângă a șoferului, este prezent un

purtător de informație care dublează semnificația numărului de marcaj al caroseriei și

anume, o etichetă din material polimeric, pe care sunt prezente semnificațiile numerice

xxxxx ce prezintă probabil ultimele 7 semne ale numărului inițial al caroseriei

automobilului prezentat. Particularități care ar indica la modificarea codului de

producere xxxxx imprimat pe suportul amortizatorului automobilului de model

„xxxxx, supus examinări nu au fost depistate. Numărul codului de producere xxxxxx”

modificării nu a fost supus și este inițial.

2

Astfel, prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a vândut automobilul menționat lui

Apostol Gheorghe contra sumei de 9000 euro (echivalentul conform cursului oficial al

BNM la data de 12.02.2014 constituia suma de 165562,2 lei), primind în schimb un

automobil de model „Mercedes 140” a.f. 1997 xxxxx autoproclamatei republici

nistrene și suma de 2000 euro (echivalentul conform cursului oficial al BNM la data

de 12.02.2014 constituia suma de 36 791,6 lei), cauzându-i astfel ultimului un

prejudiciu material în proporții deosebit de mari.

Această faptă a fost încadrată juridic de către acuzatorul de stat în baza art. 190

alin. (5) Cod penal, după semnele calificative - „escrocherie, adică dobândirea ilicită

a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții

deosebit de mari”.

a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Bîrca Vadim să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art. 42, 276 alin. (2) lit.

b) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 1500 u.c..

A-l recunoaște vinovat pe Bîrca Vadim de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.190 alin. (5) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen

de 10 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin prisma art. 84 alin.(1) Cod Penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor, a-i stabili lui Bîrca Vadim pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis

și amendă în mărime de 1500 u.c..

2.1 În motivarea apelului procurorul a invocat că, instanței de judecată i-au fost

prezentate suficiente probe în vederea recunoașterii culpabilității inculpatului Bîrca

Vadim în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 42, 276 alin.(2) lit. b) și 190

alin.(5) Cod penal, iar concluziile instanței de judecată precum că, acțiunile ultimului

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate nu au nici un suport

probatoriu, instanța de judecată întemeindu-și concluziile doar în baza declarațiilor

inculpatului și neținând cont de faptul că, acesta nu poartă răspundere penală pentru

declarații false, iar poziția adoptată de către acesta este o modalitate de a nega

evidentul.

În opinia apelantului declarațiile martorilor apărării nu puteau fi puse la baza

sentinței deoarece ele nu sunt în coroborare cu alte probe prezentate în instanță, mai

mult ca atât ele vin în contradicție direct cu probele prezentate de către acuzare.

A menționat faptul că, asupra automobilului vândut părții vătămate s-au efectuat

manipulări din exterior s-a confirmat prin: raportul de expertiză nr. 4526 din 13 iunie

vinovăția inculpatului Bîrca Vadim este pe deplin demonstrată și prin probele materiale

cercetate în cadrul ședinței de judecată și acumulate cu respectarea tuturor rigorilor

legale prevăzute de legislația procesual penală.

Procurorul apelant a mai menționat că, sentința nominalizată a fost pronunțată cu

derogare de la prevederile: art. 314 Cod de procedură penală, art. 394 alin. (3) pct. 2)

3

Cod procedură penală și, contrar prevederilor pct. 13, 19 și a Hotărârii plenului Curții

Supreme de Justiție cu privire la sentința judecătorească nr. 5 din 19.06.2006 întrucât,

instanța de judecată în sentință nu a indicat temeiurile pe care-și întemeiază achitarea.

Tabloul infracțional este detaliat expus prin declarațiile părții vătămate Apostol

Gheorghe or, acesta a menționat că, a procurat de la Bîrca Vadim automobilul de

modelul BMW X5 cu nr/în xxxxx, iar când a mers să-l înregistreze a aflat că, acesta

este gajat.

procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care Bîrca Vadim a fost

recunoscut vinovat și condamnat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42; art.

276 alin.(2) lit. b) Cod penal la 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a desfășura

activități și ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor fixe și financiare pe un

termen de 2 ani și art. 190 alin.(5) Cod penal la 8 ani 6 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a desfășura activități și ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor fixe

și financiare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În temeiul art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumulul

parțial al pedepselor numite a fost stabilit lui Bîrca Vadim pedeapsa definitivă de 8 ani

8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a desfășura activități și ocupa funcții legate

de gestionarea mijloacelor fixe și financiare pe un termen de 5 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

ordinar a declarat avocatul Salari Gheorghe în numele lui Bîrca Vadim.

ordinar al avocatului Salari Gheorghe în numele lui Bîrca Vadim, casată total decizia

Curții de Apel Chișinău din 28.01.2019 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași

instanța de apel, în alt complet de judecată.

fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea hotărârii atacate.

6.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a

ajuns la concluzia privind achitarea lui Bîrca Vadim, de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 42; art. 276 alin.(2) lit. b) și art. 190 alin.(5) Cod penal, pe motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Or, instanța de apel a constatat că, prima

instanță nu a comis careva erori de fapt și de drept care ar impune casarea sentinței de

achitare a lui Bîrca Vadim, cu atât mai mult că prima instanță în sentința corect și

justificat și-a motivat soluția, luând în considerație probele administrate de către

organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală,

cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

4

Analizînd probele administrate cercetându-le prin prisma rigorilor de drept,

instanța de apel a constatat că acestea nu demonstrează vinovăția inculpatului Bîrca

Vadim de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42; art. 276 alin.(2) lit. b) și art. 190

alin.(5) Cod penal, iar în contextul dat instanța de fond a făcut o apreciere corectă a

probatoriului administrat, ajungând în mod legal la concluzia că fapta incriminată lui

Bîrca Vadim, nu întrunește elementele infracțiunii de tentativa de escrocherie.

În speță, instanța de apel a considerat că, prin probele administrate de organul de

urmărire penală nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului Bîrca Vadim, de

comiterea infracțiunilor imputate acestuia.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, contrar prevederilor art. 281 alin.(2)

Cod de procedură penală, procurorul în ordonanța sa de punere sub învinuire a lui Bîrca

Vadim n-a concretizat învinuirea adusă și anume n-a formulat învinuirea cu indicarea

datei, locului, mijloacelor și modul de săvîrșire a infracțiunii și consecințele ei,

caracterul vinei, motivelor și semnelor calificative pentru încadrarea juridică a faptei,

care a fost scopul și acțiunile concrete efectuate de către inculpat în comiterea

complicități la falsificarea elementelor de identificare ale automobilului de model

„BMWX-5”, și a escrocheriei, care prin înșelăciune și abuz de încredere, i-a vândut

automobilul menționat cet. Apostol Gheorghe contra sumei de 9000 euro primind în

schimb un automobil de model „Mercedes 140” și suma de 2000 euro.

Totodată, instanța de apel a constatat că, nu numai că nu s-a menționat care acțiuni

ale celui din urmă au determinat acuzatorul de stat să presupună că de către inculpat a

fost falsificat numărul de identificare a automobilului prin sfaturi, indicații, prestare de

informații, acordare de mijloace sau instrumente, înlăturarea de obstacole, dar și nu a

fost prezentată nici o probă directă, care ar dovedi faptul că inculpatul Bîrca Vadim în

urma schimbului și înstrăinării automobilelor de modelul „BMW X5” cu nr.

românești, moldovenești și „Mercedes 140” cu numere transnistrene cu partea

vătămată Apostol Gheorghe, a avut careva intenții ilegale.

Cu referire la argumentul acuzării precum că, în acțiunile lui Bîrcă Vadim, ce

caracterizează latura obiectivă/subiectivă, vinovăția sub formă de intenție directă

instanța de apel, administrând materialele cauzei, a constatat că, nu a existat un abuz

de încredere propriu-zis, ori între Bîrcă Vadim și Apostol Gheorghe nu au existat

careva relații de prietenie sau alte relații de încredere, care ar fi permis lui Bîrcă Vadim

să le manifeste cu rea-credință.

La fel, instanța de apel a constatat că, nu a existat înșelăciune, sub nici o formă,

deoarece încheind un contract verbal la data de 12.02.2014, Bîrcă Vadim a transmis lui

Apostol Gheorghe, automobilul de model „BMW X5” cu n/î de România xxxxx, actele

de la automobilul de modelul „BMWX5” cu n/xxxxx și comunicat despre faptul că,

este gajat și urmează să achite câteva rate pentru a fi stins integral, când a și fost

verificată în registrul de către Apostol Gheorghe.

Totodată, instanța a constatat, că la data de 16 februarie 2014, Apostol Gheorghe

a ridicat caroseria de la automobilul „BMW X5” cu n/xxxxx fără a înainta careva vicii

inculpatului.

5

Astfel, conform informației primite de la „Credit Rapid” SRL, privind situația

contractului de împrumut al clientului Bîrcă Vadim, la compartimentul „achitat

efectiv”, se confirmă plăți, achitări periodice și anume: la 05 februarie 2014, precum și

după data de 12.02.2014 (după efectuarea schimbului) - 18 martie 2014, 31 martie 2014

și 11 aprilie 2014 (Vol. III, f.d.228-229), fapt confirmat prin Certificatul eliberat de

„Creidt Rapid” SRL, și respectiv radiat gajul, executând cu bună credință obligațiunile

asumate.

La fel, conform informației din Registrul de stat al transporturilor privind

accesarea datelor, se probează că automobilul „BMW X5” cu nxxxxx, a fost verificat

la data de 12.02.2014, ora 09:04:40 și la data de 18:03:2014, 13:33:16. Astfel, Apostol

Gheorghe fiind în posesia actelor, a verificat și cunoștea cu certitudine despre existența

gajului.

De asemenea, Raportul de expertiză nr. 4526 din 13 iunie 2014, nu a fost pus la

bază, pentru a confirma faptul că la data de 12 februarie 2014, până la transmiterea

automobilului de către Bîrcă Vadim, părții vătămate Apostol Gheorghe, acesta avea

numărul de marcaj al autoturismului de model „BMWX5” modificat. Ori, de la data de

12 februarie 2014 până la data când acesta a fost supus examinării, automobilul și

caroseria se aflau în posesia efectivă a părții vătămate, Apostol Gheorghe, iar partea

acuzării nu a stabilit că, anume Bîrcă Vadim se face vinovat de modificarea numărului

de marcaj al caroseriei.

Mai mult ca atât, din conținutul anunțului de vânzare reiese cert, că ultimul vindea

automobilul de model „BMW X5”cu n/î de România xxxxx.

În contextul probării elementului obligatoriu al laturii subiective, și anume că

Bîrcă Vadim a urmărit un scop de cupiditate, instanța de apel nu a pus la baza învinuirii

inculpatului, atât declarațiile părții vătămate Apostol Gheorghe, care nemijlocit în urma

încheierii tranzacției de schimb, a transmis benevol automobilul de modelul „Mercedes

140” lui Bîrca Vadim, primind automobilul de model „BMW X5” cu n/î de România

xxxxx, precum și a materialului probator, care întră în contradicție cu învinuirea

înaintată lui Bărca Vadim, or, inculpatul nu a realizat latura obiectivă/latura subiectivă

a infracțiunii, întrucât fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunilor

incriminate, neavând intenție directă, nu a falsificat elementele de identitate ale

automobilului și nu a urmărit scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, în ședința de judecată nu a fost

prezentată nici o probă, care ar indica direct asupra faptului că, Bîrca Vadim a fost în

calitate de complice și coautor (art.42 Cod penal), implicat în acțiunile de dobândire

ilicită a sumei de bani - 9000 euro în schimbul, înstrăinării ilegale a automobilelor.

Cu referire la declarațiile părții vătămate Apostol Gheorghe, instanța de apel le-a

apreciat critic, deoarece vin în contradicție cu cumulul de probe acumulate în cadrul

cauzei penale și cercetate în ședința de judecată, nu pot fi puse în exclusivitate la baza

emiterii unei decizii de condamnare. Versiunea acestuia ne fiind probată cu alte probe

concludente, atât la OUP, cât și în instanța de judecată.

Astfel, nici partea vătămată și nici martorii acuzării audiați, atât la OUP, cât și în

ședința de judecată n-au putut confirma cu certitudine, că inculpatul Bîrca Vadim prin

6

acțiunile sale a comis - falsificarea elementelor de identitate ale automobilului și

escrocherie, adică a dobândit ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

În acest context, instanța de apel a constatat că, faptele incriminate inculpatului

Bîrca Vadim nu întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de art.art.42,276 alin.(2)

lit. b) și 190 alin.(5) Cod penal - latura obiectivă și subiectivă.

stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Călugăreanu Vitalie, care

indicând temeiul art. 427 alin.(1) pct.6) Cod procedură penală, a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel

în alt complet de judecători.

7.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că:

- instanța de judecată eronat l-a achitat pe Bîrca Vădim de comiterea infracțiunilor

prevăzute la art. 42, art. 276 alin. 2 lit. b) și art. 190 alin.(5) Codul penal, or aceste

circumstanțe fiind combătute de totalitatea probelor acuzării prezentate în instanța de

judecată;

- cu privire la calificativul înaintat al componenței de infracțiune prevăzute la art.

42. 276 alin.(2) lit. b Cod penal, acuzarea reține că, a fost demonstrată latura obiectivă

a infracțiunii determinate în acțiunile inculpatului Bîrca Vădim, care indubitabil este și

s-a manifestat prin acțiuni directe de falsificare a elementelor de identificare ale

automobilului;

- cu privire la calificativul înaintat al componenței de infracțiune de la art. 190

Cod penal acuzarea reține că, analizând ansamblul probatoriu, acuzarea consideră vina

inculpatului Bîrca Vădim, dovedită integral, fiind prezentă în acțiunile inculpatului

latura obiectivă a escrocheriei, exprimată prin înșelăciune și abuz de încredere,

deoarece prin probele administrate s-a constatat că, făptuitorul Bîrca Vădim a obținut

cu rea-credință pentru sine banii și un automobil de model „Mercedes” de la partea

vătămată Apostol Gheorghe în posesie transmiși voit de către aceasta, prin

dezinformarea ultimului și inducerea în eroare și anume perfectarea procurii, neavând

scopul de a-și realiza angajamentul asumat-vinderea automobilului de model BMWX5,

care era avea vicii grave;

- acțiunile inculpatului Bîrca Vădim corect urmează a fi calificate drept

escrocherie, dat fiind faptul că, făptuitorul încă la momentul intrării în stăpânire asupra

banilor și a automobilului de model „Mercedes”, urmărea scopul de a-i însuși și nu

avea intenția să-și onoreze angajamentul asumat;

- din circumstanțele expuse, este stabilit faptul că, inculpatul Bîrca Vadim a

acționat cu intenție determinată întru însușirea averii proprietarului și trecerea în sfera

personală patrimonială foloase în proporții deosebit de mari, ultimul își dădea seama

de caracter prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările lor prejudiciabile, a dorit

în mod conștient survenirea acestor urmări;

- instanța de fond la emiterea unei sentințe de achitare nu a dat o apreciere corectă

declarațiilor părții vătămate Apostol Gheorghe, declarații ce coroborează cu

7

declarațiile martorului Grosu Elisei, Ștefaneț Dumitri și cu raportul de expertiză nr.

4526 din 13.06.2014,

- comiterea înșelăciunii de către inculpat este probată prin faptul că, i-a vândut

automobilul său de model „BMW X 5” care era gajat, avariat, cu numărul de marcaj

modificat prin înlăturarea suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea

ulterioară a unui suport analog cu numărul prezent și fixarea lui prin sudare, lui Apostol

Gheorghe contra sumei de 9000 euro, primind în schimb un automobil de model

„Mercedes 140” și suma de 2000 euro, cauzându-i astfel ultimului un prejudiciu

material în proporții deosebit de mari;

- toate aceste acțiuni întreprinse de către inculpat denotă intenția directă a acestuia

de a dobândi ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, fiind

conștient de faptul dat și de producerea prejudiciului victimei;

- în acțiunile inculpatului este prezenta atât înșelăciunea cât și abuzul de încredere.

Inculpatul prin faptul că, a vândut lui Apostol Gheorghe, automobilul său de model

„BMW X5” cu n/î xxxxx a.f. 2002, cunoscând cu certitudine despre faptul că este gajat,

că numărul de marcaj al autoturismului de model „BMW X5” este modificat,

perfectând la notar procura pe automobilul de model „BMWX5” cu n.î. xxxxx, deși

cunoștea despre faptul că, acest automobil de facto nu există, există doar o caroserie

depozitată pe str. Lunca Bâcului, mun. Chișinău, or în cazul în care inculpatul i-ar fi

vândut părții vătămate automobile BMW cu numere românești, urma a fi perfectată

procură pe acest automobil;

- inculpatul Bîrca Vădim a abuzat de încrederea acordată de către partea vătămată

Apostol Gheorghe, care manifesta față de acesta un prin comportamentul tolerant și

credul;

- sentința instanței de fond nu putea fi menținută deoarece ultima a susținut o

poziție contradictorie - îl achită pe inculpat de sub învinuirile înaintată pe motiv că

faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii încriminate, însă în motivare își

susține poziția precum că învinuirea înaintată este una neclară.

Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând

soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

8

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Recurentul în recursul declarat, indică temeiul de casare a hotărârii instanței de

apel, prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală potrivit căruia

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției cotrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat

soluția instanței.

De fapt, din textul recursului Colegiul penal atestă, că autorul critică soluția

instanței de apel de achitare a lui Bîrcă Vadim de sub învinuirea adusă în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 42, art. 276 alin. 2 lit. b) și art. 190 alin.(5) Codul penal,

făcând referire la probele administrate de organul de urmărire penală și cercetate în

cadrul ședințelor de judecată, indicând că, fapta prejudiciabilă comisă de către Bîrcă

Vadim este confirmată pe deplin de întregul sistem de probe pertinente administrate la

cauza penală, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele.

Din materialele cauzei se reține că, Bîrcă Vadim de către organul de urmărire

penală a fost învinuit, de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42, art. 276 alin. 2

lit. b) Cod Penal - complicitate la falsificarea elementelor de identificare ale

autovehiculelor și art. 190 alin.(5) Cod penal - escrocherie, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții

deosebit de mari.

Prima instanță l-a achitat pe Bîrcă Vadim de învinuirea în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 42, art. 276 alin. 2 lit. b) și art. 190 alin.(5) Codul penal, pe motiv că

faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor încriminate.

Hotărârea primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Bîrcă

Vadim să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42, art. 276 alin. 2 lit. b) și

art. 190 alin.(5) Codul penal.

Astfel, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. c)

Cod de procedură penală, corect a respins apelul procurorului, cu menținerea sentinței

atacate, decizia instanței de apel cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția,

precum că fapta lui Bîrcă Vadim nu întrunește elementele infracțiunilor încriminate,

iar argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei,

echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate de procuror și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată, astfel

respectând prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală.

9

Totodată, din cuprinsul recursului, în viziunea recurentului probele administrate

confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42, art. 276 alin.

2 lit. b) și art. 190 alin.(5) Codul penal, menționând conținutul declarațiilor părții

vătămate Apostol Gheorghe, a martorilor Ștefăneț Ghenadie, Grosu Elisei, Danu Inga,

Vacarciuc Ion, Badiu Eugeniu, Cravcenco Ivan, cît și celelalte probe materiale

administrate, însă aceste alegații, nu pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece

din cuprinsul hotărârilor atacate se constată, că probele indicate au fost cercetate și

asupra cărora instanța de apel s-a expus întemeiat prin argumente fundamentate în fapt

și în drept, și care au fost redate în pct. 5 al prezentei decizii, iar în motivarea soluției

sale just a statuat, că: „nici partea vătămată și nici martorii acuzării audiați, atât la

OUP, cât și în ședința de judecată n-au putut confirma cu certitudine, că inculpatul

Bîrca V. prin acțiunile sale a comis - falsificarea elementelor de identitate ale

automobilului și escrocherie, adică a dobândit ilicit bunurile altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari. În acest

context, instanța de apel denotă că faptele incriminate inculpatului Bîrca Vadim nu

întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de art.art.42,276 alin.2, lit. b și 190

alin.5 CP - latura obiectivă și subiectivă”.

Totodată, Colegiul penal menționează că, chestiunea privind întrunirea

elementelor infracțiunilor specificate în acțiunile inculpatului, Bîrcă Vadim, prin

prisma cumulului de probe administrat la caz, au format obiect de discuție la judecarea

cauzei în prima instanță și în ordine de apel și cărora aceste instanțe le-au dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărârile adoptate, soluție de la care

instanța de recurs nu se va îndepărta, și a cărei reluare nu se mai impune, învederând

considerentele Curții Europene și anume, în situația în care instanța de fond și-a

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă

o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de

apel/recurs eventual, o curte de casație poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției ale instanței de fond. (Garcia Ruis c. Spaniei, Heile c. Finlandei).

Astfel, nu poate fi reținută critica recurentului, precum că, - instanța de judecată

eronat l-a achitat pe Bîrca Vădim de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 42, art.

276 alin. 2 lit. b) și art. 190 alin.(5) Codul penal, or aceste circumstanțe fiind

combătute de totalitatea probelor acuzării prezentate în instanța de judecată.

La acest aspect, Colegiul penal reține că, instanța de apel a menționat că, în urma

cercetării probatoriului administrat nu s-a constatat că, în acțiunile inculpatului sunt

prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 42; art. 276 alin.(2) lit. b) și art. 190

alin.(5) Cod penal, pentru ce ultimul, justificat și legal a fost achitat, iar acuzatorul de

stat nu a prezentat careva probe ce ar servi temei de condamnare a inculpatului.

Cu referire la argumentul recurentului privind „prezența laturii obiective a

infracțiunii prevăzute la art. 42. 276 alin.(2) lit. b Cod penal în acțiunile inculpatului,

care indubitabil este și s-a manifestat prin acțiuni directe de falsificare a elementelor

de identificare ale automobilului” Colegiul ține să menționeze că, instanța de apel

corect a statuat asupra faptului că, acuzatorul de stat nu a indicat care anume acțiuni a

inculpatului au dus în complicitate la falsificarea elementelor de identificare ale

10

automobilului cât și nu a fost prezentată nici o probă directă, care ar dovedi faptul că

inculpatul în urma schimbului și înstrăinării automobilelor de modelul „BMW X5” cu

nr. românești, moldovenești și „Mercedes 140” cu numere transnistrene cu partea

vătămată, a avut careva intenții ilegale.

Mai mult ca atât, instanța de recurs remarcă că, instanța de apel corect a reținut

lipsa intenției din partea inculpatului în în falsificarea elementelor de identificarea ale

automobilului. Or, în cazul falsificării vin codul, prezentat de către inculpat, urma să

fie instalat la automobilul „BMW X5” cu xxxxx, înstrăinat lui Apostol Gheorghe.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului privind prezența laturii obiective

în acțiunile inculpatului Bîrca Vădim a infracțiunii de escrocherie, care s-a manifestat

prin anumite procedee psihologice, acțiuni directe utilizate de primul fiind evidentă și

clară intenția inculpatului Bîrca Vădim, inclusiv scopul cupidant, din startul derulării

stării de fapt.

La acest aspect, Colegiul penal reține că, instanța de apel a menționat că, latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 190 Cod penal se caracterizează prin acțiunea

de dobândire ilicită a bunurilor altei persoane prin în înșelăciune sau abuz de încredere.

Prin intermediul înșelăciunii sau al abuzului de încredere făptuitorul exercită o

influențare psihică asupra conștiinței și voinței victimei care, ca și cum cedând bunurile

sale făptuitorului, presupune în mod eronat că ultimul este îndrituit a le lua. În astfel

de situații nu se pune la îndoială că se lezează libertatea manifestării de voință,

concretizată în facultatea persoanei de a adopta, în mod nestingherit, decizii privind

dispunerea de bunurile care se află în posesia sa. Deși, în aparență, victima își transmite

bunurile benevol către făptuitor, aceasta nu este decât o „prezentare scenică” făcută cu

scopul de a demonstra celor din jur (deseori, inclusiv „martorilor oculari” care fac parte

din același grup infracțional) caracterul „legitim” al tranzacției efectuate.

În cazul dat, instanța de recurs remarcă, că instanțele de fond în motivarea soluției,

just au reținut, că potrivit materialelor cauzei nu a existat un abuz de încredere propriu-

zis, ori între Bîrcă Vadim și Apostol Gheorghe nu au existat careva relații de prietenie

sau alte relații de încredere, care ar fi permis lui Bîrcă Vadim să le manifeste cu rea-

credință. La fel, nu a existat înșelăciune, sub nici o formă, deoarece încheind un

contract verbal la data de 12.02.2014, Bîrcă Vadim a transmis lui Apostol Gheorghe,

automobilul de model „BMW X5” cu n/î xxxxx, actele de la automobilul de modelul

„BMW X5” cu n/xxxxx și a comunicat despre faptul că, este gajat și urmează să achite

câteva rate pentru a fi stins integral, când a și fost verificată în registru de către Apostol

Gheorghe.

La fel, nu poate fi reținut argumentul procurorului precum că, inculpatul a

dobândit prin înșelăciune și abuz de încredere banii și un automobil de model

„Mercedes 140” a.f. 1997 cu xxxxx de la Apostol Gheorghe, urmărind scopul de

cupiditate. În acest sens, instanța de recurs reține, că instanța de apel veridic a constatat

că, potrivit materialelor cauzei, nu a fost probat și stabilit scopul de cupiditate ca

element obligatoriu al laturii subiective, fiind realizat un schimb de bunuri materiale.

Or, potrivit declarațiilor părții vătămate Apostol Gheorghe, instanța de apel corect a

reținut că, acesta a aflat despre vânzarea automobilului de model „BMW X5” cu n/î de

11

xxxxx, pe pagina web www.999.md. Ulterior telefonîndu-l pe Bîrcă Vadim s-a deplasat

la domiciliu acestuia, a văzut automobilul, l-a testat după care a venit cu propunerea de

a face schimb.

Nefondat este și argumentul recurentului precum că, comiterea înșelăciunii de

către inculpat este probată prin faptul că, i-a vândut automobilul său de model „BMW

X 5” care era gajat, avariat, cu numărul de marcaj modificat prin înlăturarea

suportului amortizatorului cu numărul inițial, cu montarea ulterioară a unui suport

analog cu numărul prezent și fixarea lui prin sudare, lui Apostol Gheorghe contra

sumei de 9000 euro, primind în schimb un automobil de model „Mercedes 140” și

suma de 2000 euro, cauzându-i astfel ultimului un prejudiciu material în proporții

deosebit de mari.

În acest sens, instanța de recurs reține că, instanța de apel corect a constatat că,

potrivit răspunsului nr. 101 din 27 mai 2015, primit de la „SIMPALS” S.R.L., de către

Bîrcă Vadim, la data de 06 octombrie 2013, a fost plasat pe pagina web www.999.md

anunț de vânzare a Automobilului de model „BMW X5” cu xxxxx, și care a fost

actualizat la data de 12 februarie 2014 (în aceiași zi, când Apostol Gheorghe a primit

mașina). La fel, fiind plasate în anunț și 7 fotografii ale automobilului „BMW X5”, pe

timp de iarnă, având numere xxxxx. La momentul părții vătămate, automobilul cu n/î

xxxxx, actele de la automobilul de modelul cu xxxxx și a comunicat despre faptul că,

este gajat fapt verificat și cunoscut de către partea vătămată la accesarea datelor din

Registrul de stat al transporturilor.

Referitor la invocările părții acuzării, precum că, acțiuni întreprinse de către

inculpat denotă intenția directă a acestuia de a dobândi ilicit bunurile altei persoane

prin înșelăciune și abuz de încredere, fiind conștient de faptul dat și de producerea

prejudiciului victimei, Colegiul penal menționează că instanțele de fond corect au

constatat că, în urma încheierii tranzacției de schimb, partea vătămată a transmis

benevol automobilul de modelul „Mercedes 140” inculpatului, primind în schimb

automobilul de model „BMW X5” cu xxxxx, astfel neavând intenție directă, nu a

falsificat elementele de identitate ale automobilului și nu a urmărit scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane.

Totodată, instanța de recurs reține, că instanța de apel veridic a constatat că, prima

instanță a stabilit corect situația de fapt, constatând necesitatea achitării inculpatului

Bîrcă Vadim, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, art. 276 alin. 2

lit. b) și art. 190 alin.(5) Codul penal, pe motiv că faptele acestuia nu întrunesc

elementele infracțiunilor încriminate.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs respinge argumentele procurorului,

precum că atât instanțele de fond nu au luat în considerație declarațiile părții vătămate,

a martorilor, cât și probele prezentate de acuzare, adoptând o hotărâre reieșind în mod

parțial doar din declarațiile inculpatului.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a expus asupra tuturor probelor,

elucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date,

pătrunzând în esența problemei de fapt și de drept, cercetând amănunțit aspectele

învinuirii înaintate și a apreciat probele conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

12

penală. Astfel, Colegiul penal statuează că, soluțiile instanțelor de fond privitor la

achitarea lui Bîrcă Vadim este corectă, deoarece fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunilor imputate.

În aceste condiții, instanța de recurs, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei contestate fapt, ce impune respingerea ca inadmisibil

a recursului ordinar declarat.

penală, Colegiul penal lărgit,

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Călugăreanu Vitalie, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020, în cauza penală

privindu-l pe Bîrca Vadim xxxxx cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 08 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

13

09 martie 2021 Dosarul nr. 1ra-121/2021

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Cobzac Elena

Conform art.339 alin.(7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală

în cauza penală privindu-l pe Bîrca Vadim xxxxx.

2021, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Călugăreanu Vitalie, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020, în cauza penală

privindu-l pe Bîrca Vadim xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursul

ordinar declarat de către acuzatorul de stat, urma a fi admis cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În speța dată se constată, că instanța de apel menținând sentința de achitare a lui

Bîrcă Vadim nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror în

apel, de unde reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce echivalează

conform prevederilor art.435 Cod de procedură penală cu nerezolvarea fondului

apelului, din care considerente decizia urma a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei

în apel.

Astfel că, motivarea instanței de apel întru menținerea sentinței instanței de fond

cu privire la achitarea Bîrca Vadim de sub învinuirea de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. art.42, 276 alin.(2) lit.b) și art.190 alin.(5) Cod penal, din motiv că

acțiunile ultimului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate,

este una contradictorie, deoarece instanța de apel, la fel ca și prima instanță, a dat o

apreciere selectivă a probelor, în derogare de la prevederile art.101 Cod de procedură

penală, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpatului, depuse în cadrul

ședinței de judecată potrivit cărora a respins învinuirea adusă, motivând că, prin probe

administrate de organul de urmărire penală nu a fost demonstrată vinovăția

inculpatului Bîrca Vadim, de comiterea infracțiunilor imputate acestuia, în

complicitate la falsificarea elementelor de identificare ale autovehiculelor și

escrocherie - de aceea declarațiile acestuia urmează să fie apreciate ca veridice.

Se reține, că instanța de apel nu a respectat prevederile art.414 Cod de procedură

penală și nu a apreciat totalitatea probelor prezentate de acuzare întru confirmarea

vinovăției inculpatului Bîrca Vadim, nemotivat a respins probele prezentate de către

acuzarea de stat, fără a fi constatată încălcarea normelor procesuale invocate, a apreciat

în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate.

Instanța de apel, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penală, nu și-a

motivat eficient soluția, dând prioritate declarațiilor inculpatului fără a le corobora cu

14

declarațiile părții vătămate, a martorilor și probelor materiale, care demonstrează că, în

acțiunile inculpatului Bîrca Vădim este prezentă latura obiectivă a infracțiunii

manifestată prin acțiuni directe de falsificare a elementelor de identificare ale

automobilului cât și latura obiectivă a escrocheriei, exprimată prin înșelăciune și abuz

de încredere, deoarece prin probele administrate s-a constatat că, făptuitorul Bîrca

Vădim a obținut cu rea-credință pentru sine banii și un automobil de model „Mercedes”

de la partea vătămată Apostol Gheorghe în posesie transmiși voit de către aceasta, prin

dezinformarea ultimului și inducerea în eroare și anume perfectarea procurii, neavând

scopul de a-și realiza angajamentul asumat-vinderea automobilului de model BMWX5,

care era avea vicii grave.

Or, instanța de apel nu și-a argumentat soluția, nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, și nu a dat apreciere tuturor probelor administrate pe

parcursul judecării cauzei în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură

penală, sub toate aspectele, complet și obiectiv și anume: - declarațiilor părții vătămate

care în coroborare cu cele ale martorului Grosu Elisei, Ștefăneț Ghenadie, raportul de

expertiză nr.4526 din 13.06.2014 care confirmă intenția directă a inculpatului de a

dobândi ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, fiind

conștient de faptul dat și de producerea prejudiciului victime.

La fel, declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați în ședința instanței de

fond, verificate suplimentar în ședința instanței de apel, dovedesc prezența în acțiunile

inculpatului atât înșelăciunea cât și abuzul de încredere, prin faptul că, a vândut lui

Apostol Gheorghe, automobilul său de model „BMW X5” cu xxxxx, a.f. 2002,

cunoscând cu certitudine despre faptul că este gajat, că numărul de marcaj al

autoturismului de model „BMW X5” este modificat, perfectând la notar procura pe

automobilul de model „BMWX5” cu n.îxxxxx, deși cunoștea despre faptul că, acest

automobil de facto nu există, există doar o caroserie depozitată pe str.Lunca Bâcului,

mun. Chișinău, or în cazul în care inculpatul i-ar fi vândut părții vătămate automobile

BMW cu numere românești, urma a fi perfectată procură pe acest automobil.

Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului, Colegiul penal

atestă că, inculpatul Bîrca Vădim a abuzat de încrederea acordată de către partea

vătămată Apostol Gheorghe, care manifesta față de acesta un comportament tolerant și

credul.

Mai mult ca atât, la adoptarea soluției de casare a deciziei Curții de apel cu

dispunerea rejudecării cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în

decizia adoptată la 02.07.2019 a indicat explicit că, „nu poate fi menținută sentința

primei instanțe, or, aceasta susține o poziție contradictorie, deoarece îl achită pe

inculpat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art.42, 276 alin.(2)

lit.b) și 190 alin.(5) Cod penal din motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele

infracțiunilor imputate, însă în motivare își susține poziția precum că învinuirea adusă

inculpatului prin rechizitoriu este una neclară”.

Consider că la caz sunt prezente temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) Cod

procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

15

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

fiind admisă o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursului ordinar

declarat de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău

– Călugăreanu Vitalie, cu casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 16 iunie 2020 cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

Judecător Cobzac Elena

16

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-02-21
0,95
1ra-1023/21 — art.art.189 al.1, 311, al.2 lit. b, 312 al. 2 lit. b, 352 al.3 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1023/2021 1-16228151-01-1ra-24022021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 februarie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Ţurcan
CSJ 2022-04-21
0,95
1ra-21/2021 — art.177 alin.1, art. 314 alin.1, art. 3521, art. 327 alin.3, art. 327 alin.3, art. 327 alin.1 CP
Dosarul nr. 1ra-21/2021 1-19112745-01-1ra-19022020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 22 februarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Preşedinte – Cobzac Elena, Jud
CSJ 2021-03-11
0,95
1ra-133/21 — art. 168 al. 2, lit. c; 179 al. 1; 287 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-133/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 ianuarie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurca
CSJ 2019-07-19
0,95
1ra-1023/2019 — art. 42, 276 al. 2 lit. b, 190 al. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-1023/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 02 iulie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, judec
CSJ 2021-01-28
0,95
1ra-1857/20 — art. 264 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1857/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 decembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Ana
Sursă