1ra-21/2021 — art.177 alin.1, art. 314 alin.1, art. 3521, art. 327 alin.3, art. 327 alin.3, art. 327 alin.1 CP

1ra-21/2021 — art.177 alin.1, art. 314 alin.1, art. 3521, art. 327 alin.3, art. 327 alin.3, art. 327 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-21/2021

1-19112745-01-1ra-19022020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Cobzac Elena,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Stratulat Galina, Bejenaru Iurie,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursurile ordinare

declarate de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele părții vătămate Pleșca Leonid și de

către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04

noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Bîrcă Petru XXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 24.03.2015 – 17.03.2017.

Instanța de apel: 05.05.2017 – 04.11.2019.

Instanța de recurs: 19.02.2020 – 22.02.2022.

A C O N S T A T A T :

învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la articolele 42 alin.(2), 3521 ; 42 alin.(2),

(3), (4), 327 alin (3); 42 alin.(2), (3), (4), 177 alin.(1); 30, 42 alin.(2), (3), (4), 314 alin.(1) și 30,

42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3) din Codul penal a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

în ceea că el, prin participație complexă în calitate de autor, organizator și instigator, în

comiterea infracțiunilor de falsul în declarații, abuz de serviciu, determinarea la depunerea de

declarații mincinoase, amestecul în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală, precum și

încălcarea inviolabilității vieții personale, în următoarele circumstanțe: Sistemul penitenciar al

Republicii Moldova reprezintă totalitatea instituțiilor statului specializate care realizează

ansamblul de măsuri orientate la corectarea și reeducarea persoanelor condamnate și care, potrivit

prevederilor Legii nr. 1036 din 17.12.1996 cu privire la sistemul condamnate și care, potrivit

prevederilor Legii nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la sistemul penitenciar, are drept sarcină

punerea în executare a pedepselor privative de libertate, asigurarea ordinii de drept și legalității

în instituțiile penitenciare, a securității persoanelor deținute în acestea, precum și a acestor

persoane în timpul escortării lor.

Conform prevederilor art.5 al Legii, Departamentul Instituțiilor Penitenciare exercită

conducerea, coordonarea și controlul asupra realizării politicii de stat în domeniul punerii în

executare a pedepselor penale privative de libertate, măsurii arestului preventiv, sancțiunii

arestului contravențional, precum și a măsurilor de siguranță aplicate deținuților, care se află în

custodia statului. Activitatea sistemului penitenciar se desfășoară pe baza principiilor legalității,

1

umanismului, democratismului și respectării drepturilor omului.

Prin sentința Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012 au fost recunoscuți vinovați și

condamnați: - Moscalciuc Vladimir în baza art.284 alin.(1), art.42 alin.(2), (3), 189 alin.(6),

art.26, 42 alin.(3), 145 alin.(2), lit. i), p) Cod Penal; - Chirica Lilian în baza art.42 alin.(2), (4),

(5), 284 alin.(l), art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(6), art.26, 42 alin.(4), 145 alin.(2), lit. i), p) Cod

Penal; - Platon Vitalie în baza art.42 alin.(2), art.284 alin.(l), art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit. a),

c), e) Cod penal; - Telipiz Mihai în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189 alin.(3)

lit. a), c), e) Cod penal; - Nazarenco Iurie în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189

alin.(3) lit. a), c), e) Cod penal; - Melenciuc Serghei în baza art.42 alin.(2), (5), 284 alin.(1),

art.42 alin.(2), (5), 189 alin.(5) Cod penal; - Bologa Oleg în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(1),

art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(5) Cod penal; - Dolghii Igor în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(1),

art.42 alin.(2), 189 alin.(3), lit. a), c), e) Cod penal; - Vatav Serghei în baza art.42 alin.(2), 284

alin.(l), art.42 alin.(2), 189 alin.(3), lit. a), c), e) Cod penal; - Cojan Vitalie, în baza art.42

alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit. a), c), e) Cod penal; - Dodon Aurel, în baza

art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189 alin.(3), lit. a), c), e) 8 Cod penal.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 12.04.2013 au fost respinse

ca inadmisibile recursurile condamnaților, cu menținerea hotărîrii instanței de fond.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, din 16.01.2014 s-a decis

inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de condamnați.

Acționând potrivit unei scheme elaborate în prealabil, în scopul remanierilor ilegale de pe

poziții de interes, ale unor angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare, inclusiv la

posturi cheie-decizionale, cet. Veaceslav Ceban, deținând funcția de Director General Interimar al

Departamentului Instituțiilor Penitenciare în perioada de timp an.2011-11.07.2011, invitând în

biroul de serviciu pe Șeful Direcției Resurse Umane a Departamentului Instituțiilor Penitenciare

(în continuare DIP) Angela Olteanu, profitând de relațiile de subordonare și dependență

ierarhică, a determinat-o la perfectarea actelor, inclusiv cu anumite abateri de la cadrul legal, în

scopul angajării în sistemul penitenciar a mai multor persoane, cât și a vărului său Bîrcă Petru,

cu care anterior activa-se în mai multe subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne. La

indicația și insistența Directorului General Interimar Veaceslav Ceban, deși Bîrcă Petru nu se

încadra cerințelor legale pentru funcția de ofițer al corpului de comandă superior pe motiv de

obezitate ș.a., actele necesare pentru angajare au fost perfectate inclusiv, proiectul ordinului

Ministrului Justiției cu privire la angajarea lui Bîrcă Petru, în calitate de colaborator al DIP, în

funcția de șef al secției securitate a Direcției securitate, regim și supraveghere a Direcției

Generale educativă, securitate, regim, supraveghere și evidență specială a Departamentului

Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

Bîrcă Petru, fiind licențiat în drept, activând anterior angajării în sistemul penitenciar în

cadrul Ministerului Afacerilor Interne și deținând diferite funcții cu statut de persoană publică,

prin urmare cunoscând efectele introducerii integrale a datelor personale obligatorii și relevante

spre completare în formulare la ocuparea anumitor funcții de conducere în raport cu prevederile

legislației în domeniu, intenționat, în scopul producerii inclusiv pentru sine unor consecințe

juridice (angajare la muncă), prin metoda mușamalizării ilegalităților și impedimentelor legale de

imposibilitate a angajării sale în serviciul sistemului penitenciar, anume în Departamentul

Instituțiilor Penitenciare, contrar art.56 din Constituție, care prevede că „Devotamentul față de

țară este sacru” și că „Cetățenii cărora le sânt încredințate funcții publice, precum și militarii,

2

răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în cazurile prevăzute de lege,

depun jurământul cerut de ea”, contrar art.7, lit. b) din Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 cu

privire la conflictul de interese, care prevede că „Persoanele prevăzute la art.3 vor acționa în orice

moment astfel încât să servească drept exemplu pentru alți funcționari publici și vor accepta

responsabilitatea pentru evitarea, identificarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese

în beneficiul interesului public”; contrar art.8 lit. a) din aceiași Lege care prevede că „Conflictul

de interese va fi identificat a) prin declararea inițială și periodică a intereselor personale și

raportarea imediată a apariției conflictului de interese de către candidatul la funcție sau persoana

prevăzută la alin.3”, contrar art.13 din aceiași Lege, care prevede că „Candidatul la numirea în

funcția publică este obligat să identifice și să declare interesele personale relevante.

Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea și

deplinătatea informației, o poartă persoana care depune declarația”, precum și contrar art.6

alin.(1), lit. e) din Legea nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea

corupției, care prevede că „Organizarea activității autorităților publice și a funcționarilor publici

se asigură prin reglementările legislației care prevăd: stabilirea unor exigențe speciale, restricții și

interdicții, criterii de angajare, de numire și de promovare în funcție, necesare excluderii

conflictelor de interese, apărării regimului constituțional, a drepturilor și intereselor legitime ale

persoanelor fizice și juridice”, precum și contrar art.24 alin.(2) din Legea nr.158- XVI din

04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care prevede că

„Funcționarul public este obligat să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese”,

în perioada anului 2011, aproximativ la 28 iunie, aflându-se în incinta sediului DIP pe adresa

mun. Chișinău, str. Titulescu 35, a ascuns informația pe care era obligat s-o declare și a înscris în

fișa personală de evidență a cadrelor în pct. 11, rubrica „cine din rudele apropiate își satisface

serviciul în MJ M.A.I. al Republicii Moldova (gradul, numele, prenumele, patronimicul, funcția,

unitatea)” cuvântul „nimeni”, astfel a ascuns faptul precum că în sistemul penitenciar activează

cineva din rude, denaturând astfel datele oficiale și anume faptul că mama sa Ceban Tamara și

tatăl Directorului General interimar al DIP, Ceban Ștefan sunt frate și soră, ceea ce potrivit

art.45 al Codului familiei reprezintă relații de rudenie, deoarece au un ascendent comun și

respectiv Bîrcă Petru și V. Ceban sunt veri, fapt care contravine prevederilor cadrului normativ

sus indicat, în rezultat Bîrcă Petru fiind numit prin ordinul Ministrului Justiției nr.292 din

30.08.2011 în funcția de șef al secției securitate, a Direcției securitate, regim și supraveghere a

Direcției Generale educativă, securitate, regim, supraveghere și evidență specială a

Departamentului Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției, începând activitatea conform

contractului privind îndeplinirea serviciului în cadrul sistemului penitenciar nr.91 începând din

11.07.2011.

Aceste interese personale relevante, Bîrcă Petru, contrar legislației sus-indicate le-a ascuns

și nu le-a declarat nici în anul 2012, nici în anul 2013, activând în continuu în cadrul DIP în

subordinea vărului său Ceban Veaceslav care exercita funcția de Director General interimar al

DIP.

Astfel, Bîrcă Petru, activa în cadrul sistemului penitenciar de la 11.07.2011 fiind numit în

funcție prin ordinul ministrului justiției nr. 292 din, din 30.08.2011, ulterior numit prin ordinul

ministrului justiției nr.445 din 11.10.2011 în funcția de șef interimar al Direcției securitate,

regim și supraveghere a Direcției Generale educativă, securitate, regim, supraveghere și evidență

specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, ulterior, a fost numit în funcție prin

3

ordinul ministrului justiției nr. 484 din 01.11.2011, iar din 01.11.2011 în funcția de șef adjunct,

concomitent, șef al secției securitate, a Direcției securitate, regim și supraveghere a Direcției

Generale educativă, securitate, regim, supraveghere și evidență specială a Departamentului

Instituțiilor Penitenciare și ulterior, grație consolidării „ordinii de drept” în sistemul penitenciar

prin metode descrise, Bîrcă Petru a fost avansat în funcția de Director adjunct interimar al DIP,

fiind numit în această funcție prin ordinul ministrului nr.495 din 20.11.2013.

Tot el, Bîrcă Petru, în continuare se învinuiește, că a fost în exercițiul funcției publice din

cadrul DIP, având statut de ofițer și grad militar special, reprezentând astfel, în conformitate cu

prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze

în numele acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public și reieșind din

prevederile Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, Codului de executare,

Hotărârii Guvernului nr.583 din 26.05.2006 „Cu privire la aprobarea Statutului executării

pedepsei de către condamnați", Hotărârii Guvernului nr.950 din 14.10.1997 „Despre aprobarea

Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și corpul de

comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției", având atribuții funcționale în

vederea desfășurării legale a activității de serviciu în sistemul penitenciar al Republicii Moldova,

sub pretextul redării unui caracter legal și crearea unei aparente realizări a atribuțiilor

funcționale, a intrat în cârdășie cu unii lideri criminali din mediul deținuților, parțial

identificați, printre care este deținutul Moscalciuc Vladimir, alias „Machena”, cu statut în lumea

interlopă de „hoț în lege” - conducător al organizației criminale, căruia se subordonau

majoritatea deținuților din instituțiile penitenciare de pe teritoriul Republicii Moldova, dar și

persoane anterior condamnate aflate la libertate, aproximativ în luna august 2011, aflându-se în

exercitarea atribuțiilor de serviciu în sediul DIP, folosind intenționat situația de serviciu și

urmărind scopul obținerii surselor financiare ilegale personal, în favoarea complicilor săi și a

membrilor grupului criminal „Machena”, cât și în interesul său personal de serviciu, exprimat în

simplificarea și ușurarea exercitării atribuțiilor sale de serviciu în partea ce ține de obligațiunea

asigurării ordinii în mediul deținuților în instituțiile penitenciare, în schimbul și în interesul

organizației criminale „MACHENA" condusă de către condamnatul Moscalciuc Vladimir, fapt

constatat, inclusiv prin sentința Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012, menținută prin

Decizia Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2013, și anume în scopul asigurării posibilității

consolidării și continuării existenței acestei organizații criminale, prin metoda acordării unor

servicii ilegale și anume de deținere împreună și organizarea întâlnirilor între complici, membri

și adepți ai acestei organizații criminale, precum și prin asigurarea în acest sens conducătorului

și membrilor organizației criminale „Machena” conducerea organizației criminale, organizarea

activității ei în continuare, racolarea unor noi membri în organizația criminală și asigurarea

menținerii în penitenciarele de pe teritoriul Republicii Moldova a sentimentului de supremație a

criminalilor cu reputație negativă în lumea interlopă față de alți deținuți, contrar prevederilor

art.1 alin.(1) și art.22 alin.(2) lit. c) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din

17.12.1996, care prevăd că „Sistemul penitenciar își desfășoară activitatea pe baza principiului

legalității” și respectiv „Colaboratorii sistemului penitenciar sânt obligați să întreprindă toate

măsurile posibile pentru prevenirea și curmarea infracțiunilor în instituțiile penitenciare și pe

teritoriile aferente, precum și pentru reținerea persoanelor care au comis infracțiuni”, contrar

pct.46 din Regulamentul cu 10 privire la satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și

corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției, aprobat prin Hotărârea

4

Guvernului nr.950 din 14.10.1997, care prevede că „Colaboratorii sistemului penitenciar sânt

obligați să respecte cu strictețe legislația, cerințele jurământului, statutelor, ordinele șefilor; în

timpul îndeplinirii datoriei de serviciu să suporte cu dârzenie toate greutățile, să țină la

autoritatea de colaborator al sistemului penitenciar și să respecte ordinea de statut, să fie cinstiți

și sinceri, să servească ca exemplu în respectarea ordinii publice, normelor morale și de

comportare exemplară”, precum și contrar atribuțiilor de serviciu, creând aparența unei bune

funcționalități a sistemului penitenciar și a ordinii legale, a organizat o ședință mușamalizată ca

aparent una de serviciu cu colaboratorii din cadrul sistemului penitenciar - Puiu Albert, șef

adjunct al Instituției Penitenciare nr.13, responsabil de activitatea operativă, Ceban Victor și

Cosoi Tudor, ambii specialiști al serviciului securitate al Penitenciarului nr.13 al

Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

cadrul căreia, personal, pe o filă (format A4) a întocmit o schemă prin care a reprezentat planul

criminal de consolidare a pozițiilor organizației criminale „Machena”, distribuirea surselor

bănești provenite din activitatea criminală, înlăturarea funcționarilor neconvenabili, cu utilizarea

ilegală a resurselor administrative ale DIP MJ, a surselor mass-media, compromiterea bunei

imagini a angajaților organelor de drept antrenați în contracararea fenomenului „Machena”.

Totodată, Bîrcă Petru, se învinuiește, că i-a instigat orientându-i pe colaboratorii invitați la

așa numita „ședința de lucru” la următoarele acțiuni: - să implice și ”să-i folosească” pe deținuții

Pleșca Leonid, Roman Gheorghe ș.a., în fabricarea materialelor și dosarelor penale împotriva

colaboratorilor și funcționarilor din sistemul penitenciar ce nu vor accepta planul nominalizat

mai sus; - să implice și să folosească deținuți și jurnaliști în scopul organizării știrilor de

ponegrire și defăimare în mass-media a colaboratorilor antrenați în anihilarea organizației

criminale „Machena”, motivându-i în necesitatea existenței în continuare a organizației

criminale, chipurile în scopuri legale și argumentând prin exemple conformării cerințelor sale a

conduitei colaboratorilor sistemului penitenciar (Bocancea Vitalie - Director adjunct al DIP,

Zabolotnii, Stropșa, Zelenin, Bîtca, Scurtu, Petrachi, Paladi ș.a.). Totodată, întru asigurarea unei

credibilități a acțiunilor sale criminale, Bîrcă Petru, a adus în calitate de argument „forte”, în

viziunea sa, precum că Ceban Veaceslav „noul Director General al DIP”, care este vărul său ar fi

coordonat cu Moscalciuc Vladimir „hoțul în lege „Machena” schema înlocuirii ilegale a unor

angajați ai DIP și protecția fenomenului „Machena”. Tot atunci și tot acolo, Bîrcă Petru i-a

instigat pe A. Puiu, V. Ceban și T. Cosoi la acțiuni de denigrare, prin răspândirea informației

false, inclusiv în mass-media a imaginii angajaților DIP, V. Cojocaru și Bocancea Vitalie,

asigurându-i că măsurile analogice referitor la angajații Ministerului Afacerilor Interne, prin

crearea deficiențelor de imagine ale acestora în activitatea publică - le va executa personal. În

același timp, Bîrcă Petru, i-a avertizat pe subalternii săi A. Puiu, T. Cosoi și V. Ceban, precum

că, în cazul în care vor refuza executarea curselor de ponegrire a lui Bocancea Vitalie și V.

Cojocaru, atunci ca consecință, Puiu Albert va fi retrogradat în funcție și transferat la Instituția

Penitenciară nr. l Taraclia, Cosoi Tudor - la IP nr.3 Leova, iar Ceban Victor - la IP nr.5 Cahul,

cu ulterioară eliberare din serviciu, fixând aceste remanieri în schema scrisă ca strategie a

planului său criminal, oferindu-le prin instigare și șantaj, unica opțiune de a fi executate

indicațiile sale ilegale. Altfel, aducându-le promisiunea condiționată de faptul că în cazul în care,

A. Puiu, T. Cosoi și V. Ceban vor executa ilegalitățile formulate în scopul asigurării protecției

ilegale lui V. Moscalciuc alias „Machena” și evitarea răspunderii penale pentru crimele comise,

V. Moscalciuc oferă o sumă bănească în mărime de 450 000 (patru sute cincizeci mii) dolari

5

SUA, în calitate de remunerare, în decizia sa, adică a lui Bîrcă Petru, urmând a fi distribuită

conform formulei: ”IP nr.13 - 10% din suma totală, adică pentru colaboratorii penitenciarului

13; DIP - 50% din suma totală, adică pentru colaboratorii DIP; DSO - 40% din suma totală,

adică pentru colaboratorii MAI”.

Acțiunile ulterioare ale lui A. Puiu, V. Ceban și T. Cosoi, nu s-au înscris în planul criminal

al lui Bîrcă Petru, deoarece aceștia au decis să respecte normele cadrului legal în activitatea lor.

Ulterior, în rezultatul mai multor acțiuni coordonate, în privința colaboratorilor sistemului

penitenciar - Vadim Cojocaru ex- Director General DIP, Bocancea Vitalie - Director adjunct al

DIP, Puiu Albert - șef adjunct al IP nr.13, Ceban Victor și Cosoi Tudor ofițeri din cadrul IP

nr.13 au fost inițiate hărțuiri psihologice și administrative, intrigi, proceduri disciplinare după

care și concediați din sistemul penitenciar, selectiv, cu inițierea cauzelor penale, inclusiv în

temeiul sesizărilor factorilor de decizie ai DIP, semnate din numele lui V. Ceban - Director

General Interimar DIP, cauze penale ulterior încetate, clasate la faza de urmărire penală, după

efectuarea anumitor investigații, cauzându-le prejudicii morale.

Bîrcă Petru, la finele lunii iulie ale anului 2011, urmărind scopul încălcării inviolabilității

vieții personale și defăimării reputației profesionale a cet. Bocancea Vitalie, acționând conform

planului anterior expus mai sus, pentru obținerea instaurării regulilor ilegale stabilite cu unii

factori de decizie ai DIP referitoare la remanieri de cadre, înlăturarea unor angajați onești ai

sistemului penitenciar, deținând funcția de Șef al serviciului securitate a Direcției securitate,

regim și supraveghere a DIP, acționând cu Șeful secției misiuni speciale a Direcției misiuni

speciale a Ministerului Afacerilor Interne, Mămăligă Sergiu, având acces autorizat la bazele de

date ale I.S. „CRIS Registru” în temeiul contractului nr.184-AW de prestări a serviciilor

informaționale din 25.05.2010 încheiat între Î.S. „CRIS Registru” și Departamentul Instituțiilor

Penitenciare a Ministerului Justiției, aflându-se în preajma stației PECO de pe str. Grădina

Botanică, mun. Chișinău, contrar excepțiilor prevăzute de art.15 alin.(1) a Legii nr.133 din

08.07.2011 „privind protecția datelor cu caracter personal”, intenționat, a cules informații în

privința membrilor familiei lui Bocancea Vitalie și având în posesie ilegală extrasele din bazele de

date a I.S.„ Cadastru” și Î.S.„CRIS Registru”, care conțineau date cu caracter personal ale cet.

Bocancea Vitalie și ale membrilor acestuia de familie, pe care le-a primit anterior de la Șeful

secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne, Mămăligă

Sergiu, fără un temei legal și fără consimțământul soților Bocancea, contrar prevederilor art.4

alin.(1), lit. a) și b) a Legii nr.133 din 08.07.2011 „privind protecția datelor cu caracter personal”

potrivit căreia „datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie prelucrate în

mod corect și conform prevederilor legii, fiind colectate în scopuri determinate, explicite și

legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri ”, a

răspândit cu bună-știință informațiile ce constituie secret personal și familial ale cet. Bocancea

Vitalie, acțiuni, manifestate prin transmiterea acestora cet. Puiu Albert.

Astfel, Bîrcă Petru, se învinuiește, că a acționat cu intenție directă, urmărind scopul

încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării reputației profesionale a cet. Bocancea

Vitalie, orientate spre destituirea acestuia din funcția de director-adjunct al DIP, aproximativ la

începutul lunii august 2011, s-a întâlnit cu cet. Puiu Albert în apropierea sediului DIP, situat în

mun. Chișinău, str. N. Titulescu 35, căruia i-a transmis extrasele din bazele de date a I.S.

„Cadastru” și I.S.„CRIS Registru”, care conțineau date cu caracter personal ale cet. Vitalie

Bocancea și ale soției acestuia Angela Maier, solicitând de la Puiu Albert acumularea informației

6

compromițătoare în privința lui Bocancea Vitalie și difuzarea acestor informații în mijloacele

mass-media, acțiuni în rezultatul cărora a fost afectat considerabil dreptul constituțional a lui

Bocancea Vitalie și a soției acestuia la ocrotirea vieții familiale și private, prevăzut de art.28 din

Constituția Republicii Moldova și art.8 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului, aducând soților Bocancea prejudicii morale considerabile.

Tot el, Bîrcă Petru, se învinuiește, că fiind în exercițiul funcției publice din cadrul DIP,

având statut de ofițer și grad special militar, reprezentând astfel, în conformitate cu prevederile

art.123 alin.(2) Cod penal, persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze în numele

acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public, la finele lunii iulie ale

anului 2011, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării reputației

profesionale a cet. Bocancea Vitalie, care exercita funcția de director adjuct al DIP, având interese

personale și acționând conform planului anterior expus mai sus, pentru obținerea instaurării

regulilor ilegale stabilite cu unii factori de decizie ai DIP referitoare la remanieri de cadre,

înlătutarea unor angajați onești ai sistemului penitenciar, deținând funcția de Șef al serviciului

securitate a Direcției securitate, regim și supraveghere a DIP, acționând cu Șeful secției misiuni

speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne, Mămăligă Sergiu, având

acces autorizat la bazele de date ale Î.S. „CRIS Registru” în temeiul contractului nr.184-AW de

prestări a serviciilor informaționale din 25.05.2010 încheiat între Î.S.„CRIS Registru” și

Departamentul Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției, aflându-se în preajma stației

PECO de pe str. Grădina Botanică, mun. Chișinău, contrar excepțiilor prevăzute de art.15

alin.(1) a Legii nr.133 din 08.07.2011 „privind protecția datelor cu caracter personal”,

intenționat, a cules informații în privința familiei Bocancea Vitalie și fiind în posesia ilegală a

extraselor din bazele de date a Î.S. „Cadastru” și Î.S. „CRIS Registru”, care conțineau date cu

caracter personal ale cet. Bocancea Vitalie și ale membrilor acestuia de familie, pe care le-a primit

anterior de la Șeful secției misiuni speciale a 12 Direcției misiuni speciale a Ministerului

Afacerilor Interne, Mămăligă Sergiu, fără un temei legal și fără consimțământul soților

Bocancea, contrar prevederilor art.4 alin.(1), lit. a) și b) a Legii nr.133 din 08.07.2011 „privind

protecția datelor cu caracter personal” potrivit căreia „datele cu caracter personal care fac

obiectul prelucrării trebuie să fie prelucrate în mod corect și conform prevederilor legii, fiind

colectate în scopuri determinate, explicite și legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate intr-un mod

incompatibil cu aceste scopuri”, a răspândit cu bună-știință informațiile ce constituie secret

personal și familial ale cet. Bocancea Vitalie, acțiuni, manifestate prin transmiterea acestora cet.

Puiu Albert.

Astfel, Bîrcă Petru, se învinuiește, că a acționat cu intenție directă, urmărind scopul

încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării reputației profesionale a cet. Bocancea

Vitalie, orientate spre destituirea acestuia din funcția de director-adjunct al DIP și în scopul

consolidării poziției criminale a grupului „Machena”, aproximativ la începutul lunii august

2011, s-a întâlnit cu cet. Puiu Albert în apropierea sediului DIP, situat în mun. Chișinău, str. N.

Titulescu 35, căruia ilegal i-a transmis extrasele din bazele de date a Î.S. „Cadastru” și Î.S.„CRIS

Registru”, care conțineau date cu caracter personal ale cet. Vitalie Bocancea și ale soției acestuia

Angela Maier, solicitând de la Puiu Albert acumularea informației compromițătoare în privința

lui Bocancea Vitalie și difuzarea acestor informații în mijloacele mass-media, acțiuni în rezultatul

cărora a fost afectat considerabil dreptul constituțional a lui Bocancea Vitalie la ocrotirea vieții

familiale și private, prevăzut de art.28 din Constituția Republicii Moldova și art.8 al Convenției

7

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, și a prejudiciat considerabil imaginea organelor

sistemului penitenciar, și anume a reputației, onoarei și demnității atât a colaboratorilor

sistemului penitenciar cât și formarea unei neîncrederi opiniei publice față de întregul sistem

penitenciar, manifestată prin atentarea la relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a

activității de serviciu în sectorul public, prin abuzuri și nerespectarea intereselor publice, precum

și prejudicierea imaginii, prestigiului și intereselor legale ale sistemului.

Tot el, Bîrcă Petru, se învinuiește, că fiind în exercițiul funcției publice din cadrul DIP,

prin urmare, în conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, având statut de persoană

publică, autorizată și învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice și să

îndeplinească activități de interes public, iar potrivit prevederilor Legii cu privire la sistemul

penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, Codului de executare al Republicii Moldova, Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova nr.583 din 26.05.2006 „Cu privire la aprobarea Statutului

executării pedepsei de către condamnați", Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.950 din

14.10.1997 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului de către

efectivul de trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției", având

atribuții funcționale în vederea desfășurării legale a activității de serviciu în sistemul penitenciar

al Republicii Moldova, fiind responsabil direct de asigurarea organizării bunei funcționalități a

sistemului penitenciar, aflându-se în exercițiul funcției și folosind intenționat situația de serviciu

contrar prevederilor funcționale în interes personal și de serviciu exprimat în simplificarea și

ușurarea exercitării atribuțiilor sale de serviciu în partea ce ține de obligațiunea asigurării ordinii

legale și a securității în mediul deținuților în penitenciar, în schimbul și în interesul organizației

criminale „Machena " condusă de către condamnatul Moscalciuc Vladimir, de fapt plasând o

parte a atribuțiilor sale funcționale și altor complici de ai săi, în seama organizației criminale

„Machena”, în scopul asigurării posibilității consolidării și continuării existenței acestei

organizații criminale, prin metoda acordării unor servicii ilegale și de deținere împreună,

organizarea întâlnirilor între complici, membri și adepți ai acestei organizații criminale, precum

și prin asigurarea în acest sens conducătorului și membrilor organizației criminale „Machena”

conducerea organizației criminale, organizarea activității ei în continuare, căutarea și angajarea

de membri în organizația criminală și asigurarea menținerii în penitenciarele de pe teritoriul

Republicii Moldova a sentimentului de supremație a criminalilor cu reputație negativă în lumea

1 interlopă față de alți deținuți, a întreprins mai multe măsuri ilegale în acest sens.

Astfel, Bîrcă Petru, având în sarcina competențelor funcționale inclusiv asigurarea

regimului de protecție a persoanelor protejate conform Legii cu privire la protecția martorilor și

altor participanți la procesul penal Nr.105 din 16.05.2008, știind cu certitudine că deținutul

Pleșca Leonid face parte din categoria părților vătămate în cauza „Machena”, inclusiv în anumite

procese penale pe rol la moment, în instanțele de judecată ale Republicii Moldova, cunoscând că

acesta este inclus în programul de protecție al martorilor și altor părți în proces, împreună cu alți

colaboratori ai DIP, în perioada lunii iulie 2011, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar

- Ghenadie Maliovanîi, aflându-se în Penitenciarul nr.9 cu sediul în Pruncul, mun. Chișinău, în

perioada lunii ianuarie 2012 după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Munteanu

Vitalie, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, în

perioada lunii mai 2012 după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Brăducean Alexei,

aflându-se în biroul de serviciu al lui Ochișor Sergiu (ofițer al IP nr.13) în Penitenciarul nr.13

cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, în perioada anului 2011 data exactă nefiind

8

stabilită, dar până în luna noiembrie 2011, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar -

Munteanu Vitalile, aflându-se în biroul de serviciu al lui Munteanu V. din Penitenciarul nr.13

cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, la sfârșitul lunii noiembrie 2011 și la sfârșitul

lunii decembrie 2011, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str.

Bernardazzi 3, urmărind scopul de a obține de la Pleșca și Trahtman Roman declarații

mincinoase, în cauza de acuzare a lui Moscalciuc Vladimir ș.a., pentru a-i convinge să refuze de a

menține declarațiile sale de acuzare făcute pe cauzele penale în privința acestei organizații

criminale, de mai multe ori, în repetate rânduri i-a determinat prin șantaj psihologic aferent

condițiilor de detenție inumane și degradante, la depunerea declarațiilor minciunoase în favoarea

grupării criminale „Machena” și a complicilor săi din cadrul DIP, precum că, ei adică Pleșca

Leonid și Trahtman R., chipurile, ar fi făcut declarații neveridice sub influiența ilegală a

procurorilor și ofițerilor de poliție, cauzând astfel prejudicii considerabile persoanelor fizice și

juridice exprimate prin atentarea la relațiile sociale privitoare la activitatea de aflare a adevărului

în procesul înfăptuirii justiției, condițiilor de detenție ale cet. Pleșca Leonid, diminuarea

autorității publice a DIP, etc. În context, drept consecință, în temeiul încheierilor judecătorului

de instrucție, întru evitarea pericolului pentru viața și sănătatea cet. Pleșca Leonid, acest deținut

a fost transferat în alt local de detenție și anume în Izolatorul de Detenție Provizorie a

Inspectorului de Poliție mun. Chișinău a IGP a MAI, în afara custodiei DIP al MJ, unde se

deține până în prezent, deși legislatorul presupune asigurarea unor condiții mai bune pentru

deținuți de către instituțiile specializate ale DIP. Influiența părților vătămate prin amenințări

etc., a continuat practic și pe toată perioada examinării în instanța de judecată a cauzei penale

privind învinuirea lui Moscalciuc Vladimir și a unor membri ai organizației criminale

„Machena”, adică pînă la 27.04.2012, fapt confirmat prin șirul de plângeri adresate diferitor

instanțe, fapt care a impus instanța de judecată, chiar și în faza examinării judiciare, să

întreprindă un șir de măsuri în vederea protecției acestora. Mai mult ca atât, de către Bîrcă Petru

și alte persoane din sistemul penitenciar al Republicii Moldova, responsabili de asigurarea ordinii

de drept în penitenciare, de respectarea drepturilor și libertăților deținuților, inclusiv a celor

plasați sub regim de protecție, a fost favorizată și tolerată: - aplicarea forței fizice în privința

părților vătămate; - cererea de a fi transmiși bani și bunuri pentru formarea așa zisului „obșeac”

(în înțelesul criminologiei - visteria hoțească), destinat pentru susținerea lumii criminale și

propagarea ideii hoțești; - vehicularea și folosirea de către deținuți a statutului său criminal în

cadrul grupării criminale și anume: „hoț în lege”, „polojeneț”, „smotreașcii”, demonstrând o

anumită ierarhie în cadrul acesteia; - amenințarea părților vătămate cu o eventuală imposibilitate

de a avea o viață adecvată în penitenciar; - amenințarea cu violență săvîrșită în grup și cu

amenințarea implicării altor membri al grupului criminal în cazul refuzului de a transmite banii;

- folosirea jargoanelor și cuvintelor necenzurate cu scopul evidențierii apartenenții criminale la

organizația „Machena”; - demonstrarea supremației deținuților, membri ai organizației

criminale, și a controlării situației criminale în penitenciare, prin faptul obligativității achitării

unor taxe lunare pentru așa zisul „obșeac”, precum și prin susținerea poziției că orice problemă

poate fi soluționată doar de către ei; - primirea banilor de către membrii organizației criminale și

persoanele lor de încredere de la libertate.

Tot el, Bîrcă Petru, se învinuiește, că a exercitat funcție publică din cadrul DIP, având

statut de ofițer și grad militar special, prin urmare, în conformitate cu prevederile art.123 alin.(2)

Cod penal, având statut de persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze în numele

9

acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public, iar potrivit prevederilor

Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, Codului de executare al

Republicii Moldova, Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.583 din 26.05.2006 „Cu

privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați", Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova nr.950 din 14.10.1997 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la

satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar

al Ministerului Justiției", având atribuții funcționale în vederea desfășurării legale a activității de

serviciu în sistemul penitenciar al Republicii Moldova, fiind responsabil direct de asigurarea

organizării bunei funcționalități a sistemului penitenciar, aflându-se în exercițiul funcției și

folosind intenționat situația de serviciu contrar prevederilor funcționale în interes personal și de

serviciu exprimat în simplificarea și ușurarea exercitării atribuțiilor sale de serviciu în partea ce

ține de obligațiunea asigurării ordinii în mediul deținuților în penitenciar, în schimbul și în

interesul organizației criminale „Machena" condusă de către condamnatul Moscalciuc Vladimir,

de fapt plasând o parte a atribuțiilor sale funcționale și altor complici de ai săi, în seama

organizației criminale „Machena”, în scopul asigurării posibilității consolidării și continuării

existenței acestei organizații criminale, prin metoda acordării unor servicii ilegale și de deținere

împreună și organizarea întâlnirilor între complici, membri și adepți ai acestei organizații

criminale, precum și prin asigurarea în acest sens conducătorului și membrilor organizației

criminale „Machena” conducerea organizației criminale, organizarea activității ei în continuare,

căutarea și angajarea de membri în organizația criminală și asigurarea menținerii în

penitenciarele de pe teritoriul Republicii Moldova a sentimentului de supremație a criminalilor

cu reputație negativă în lumea interlopă față de alți deținuți, a întreprins mai multe măsuri

ilegale în acest sens.

Astfel, Bîrcă Petru, având în sarcina competențelor funcționale inclusiv asigurarea

regimului de protecție a persoanelor protejate conform Legii cu privire la protecția martorilor și

altor participanți la procesul penal Nr.105 din 16.05.2008, știind cu certitudine că deținutul

Pleșca Leonid face parte din categoria părților vătămate în cauza „Machena”, inclusiv în anumite

procese penale pe rol la moment, în instanțele de judecată ale Republicii Moldova, cunoscând că

acesta este inclus în programul de protecție al martorilor și altor părți în proces, împreună cu alți

colaboratori ai DIP, în perioada lunii iulie 2011, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar

Ghenadie Maliovanîi, aflându-se în Penitenciarul nr.9 cu sediul în Pruncul, mun. Chișinău, în

perioada lunii ianuarie 2012 după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Munteanu

Vitalie, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, în

perioada lunii mai 2012 data exactă nefiind stabilită, dar după 03 mai 2012, după instigarea

ofițerului sistemului penitenciar - Brăducean Alexei, aflându-se în biroul de serviciu al lui

Ochișor Sergiu (ofițer al IP nr.13) în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str.

Bernardazzi 3, în anul 2011, aproximativ până în luna noiembrie 2011, după instigarea

ofițerului sistemului penitenciar Munteanu Vitalile, aflându-se în biroul de serviciu al lui

Munteanu V. din Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, la sfârșitul

lunii noiembrie 2011 și la sfârșitul lunii decembrie 2011, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu

sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, urmărind scopul de a obține de la Pleșca Leonid

declarații mincinoase, în cauza de acuzare a lui Moscalciuc Vladimir ș.a., pentru a-l convinge să

refuze de a menține declarațiile sale de acuzare făcute pe cauzele penale în privința acestei

organizații criminale, de mai multe ori, vizitându-l în Penitenciarul nr.9 cu sediul în Pruncul,

10

mun. Chișinău, în repetate rânduri l-a determinat prin șantaj psihologic aferent condițiilor de

detenție inumane și degradante, la depunerea declarațiilor mincinoase în favoarea grupării

criminale „Machena” și complicilor săi din cadrul DIP, precum că, el adică Pleșca Leonid

chipurile a-r fi făcut declarații neveridice sub influiența ilegală a procurorilor și ofițerilor de

poliție, cauzând prin acțiunile sale daune în proporții considerabile intereselor publice,

manifestate prin încălcarea de către persoana publică a legislației Republicii Moldova și anume

fiind persoană care deține grad special și cu statut de persoană publică, autorizată și învestită de

stat să presteze în numele acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public

de stat, intenționat și cu vinovăție directă, a prestat servicii contrar intereselor publice, dar în

interesele membrilor organizației criminale „Machena” condusă de așa zisul „hoț în lege”

Vladimir Moscalciuc și fără careva temei legal care ar permite de a da credibilității acțiunilor sale,

în același timp diminuând imaginea organelor sistemului penitenciar, și anume a reputației,

onoarei și demnității atât a colaboratorilor sistemului penitenciar cât și formarea unei neîncrederi

a opiniei publice față de întregul sistem penitenciar, manifestată prin atentarea la relațiile sociale

cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sectorul public, prin abuzuri și

nerespectarea intereselor publice, precum și prejudicierea imaginii, prestigiului și intereselor

legale ale sistemului. Influența părților vătămate prin amenințări etc., a continuat practic și pe

toată perioada examinării în instanța de judecată a cauzei penale privind învinuirea lui

Moscalciuc Vladimir și a unor membri ai organizației criminale „Machena”, adică pînă la

27.04.2012, fapt confirmat prin șirul de plângeri adresate diferitor instanțe, fapt care a impus

instanța de judecată, chiar și în faza examinării judiciare, să întreprindă un șir de măsuri în

vederea protecției acestora.

Mai mult ca atât, de către Bîrcă Petru și alte persoane din sistemul penitenciar al Republicii

Moldova, responsabili de asigurarea ordinii de drept în penitenciare, de respectarea drepturilor și

libertăților deținuților, inclusiv a celor plasați sub regim de protecție, a fost favorizată și tolerată:

- aplicarea forței fizice în privința părților vătămate; - cererea de a fi transmiși bani și bunuri

pentru formarea așa zisului „obșeac” (în înțelesul criminologiei - visteria hoțească), destinat

pentru susținerea lumii criminale și propagarea ideii hoțești; - vehicularea și folosirea de către

deținuți a statutului său criminal în cadrul grupării criminale și anume: „hoț în lege”,

„polojeneț”, „smotreașcii”, demonstrând o anumită ierarhie în cadrul acesteia; - amenințarea

părților vătămate cu o eventuală imposibilitate de a avea o viață adecvată în penitenciar; -

amenințarea cu violență săvîrșită în grup și cu amenințarea implicării altor membri al grupului

criminal în cazul refuzului de a transmite banii; - folosirea jargoanelor și cuvintelor necenzurate

cu scopul evidențierii apartenenții criminale la organizația „Machena”; - demonstrarea

supremației deținuților, membri ai organizației criminale, și a controlării situației criminale în

penitenciare, prin faptul obligativității achitării unor taxe lunare pentru așa zisul „obșeac”,

precum și prin susținerea poziției că orice problemă poate fi soluționată doar de către ei; -

primirea banilor de către membrii organizației criminale și persoanele lor de încredere de la

libertate.

Tot el, Bîrcă Petru, se învinuiește, că fiind în exercițiul funcției publice din cadrul DIP,

având statut de ofițer și grad militar special, a organizat și l-a instigat pe Musteață Vladislav,

care exercitând funcția de specialist al serviciului securitate al Penitenciarului nr.13, situat pe

str. Bernardazzi 3 din mun. Chișinău, Bîrcă Petru reprezentând astfel, în conformitate cu

prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze

11

în numele acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public și reieșind din

prevederile Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, Codului de executare

al Republicii Moldova, Hotărârii Guvernului nr.583 din 26.05.2006 „Cu privire la aprobarea

Statutului executării pedepsei de către condamnați", Hotărârii Guvernului nr.950 din

14.10.1997 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului de către

efectivul de trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției", având

atribuții funcționale în vederea desfășurării legale a activității de serviciu în sistemul penitenciar

al Republicii Moldova, aflându-se în exercițiul funcției, folosind intenționat situația de serviciu,

în scopul obținerii interesului personal de serviciu exprimat în simplificarea și ușurarea

exercitării atribuțiilor sale de serviciu în partea ce ține de obligațiunea asigurării ordinii în

mediul deținuților în penitenciar, în schimbul și în interesul organizației criminale „Machena"

condusă de către condamnatul Moscalciuc Vladimir, fapt constatat, inclusiv prin sentința Curții

de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012, menținută prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 12

aprilie 2013, și anume, sub pretextul redării unui caracter legal și crearea unei aparente realizări

a atribuțiilor funcționale, în scopul asigurării posibilității consolidării și continuării existenței

acestei organizații criminale, prin metoda acordării unor servicii ilegale și anume de deținere

împreună într-o celulă și organizarea întâlnirilor între complici, membri și adepți ai acestei

organizații criminale, precum și prin asigurarea în acest sens conducătorului și membrilor

organizației criminale „Machena” conducerea organizației criminale, organizarea activității ei în

continuare, căutarea și angajarea de membri în organizația criminală și asigurarea menținerii în

penitenciarele de pe teritoriul Republicii Moldova a sentimentului de supremație a criminalilor

cu reputație negativă în lumea interlopă față de alți deținuți, contrar prevederilor art.1 alin.(1) și

art.22 alin.(2) lit. c) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, care

prevăd că „Sistemul penitenciar își desfășoară activitatea pe baza principiului legalității” și

respectiv „Colaboratorii sistemului penitenciar sânt obligați să întreprindă toate măsurile

posibile pentru prevenirea și curmarea infracțiunilor în instituțiile penitenciare și pe teritoriile

aferente, precum și pentru reținerea persoanelor care au comis infracțiuni'', contrar art.205

alin.(1) lit. f) din Codul de executare, care prevede că „în penitenciare se dețin separat,

condamnații pentru săvârșirea infracțiunii cu participație de ceilalți participanți la aceiași

infracțiune”, contrar art.309 alin.(1), lit. d) din Codul de executare, care prevede că „în locurile

de arest preventiv se dețin separat persoanele bănuite, învinuiții sau inculpații de săvârșirea

infracțiunii - de bănuiții, învinuiții sau inculpații pentru participație la aceiași infracțiune”,

contrar pct.35 și pct.178 din Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr.583 din 26.05.2006, care prevăd că „Decizia privind plasarea, după

eliberarea din carantină, a condamnatului în celula în care se va afla pe perioada regimului inițial

de detenție, iar a prevenitului pe parcursul detenției, este dispusă de șeful penitenciarului, la

Propunerea serviciilor securitate, regim și supraveghere și medical” și respectiv „Deținuții se

dețin în celulele comune ale izolatorului de urmărire penală, cu respectarea cerințelor principale

de regimului de detenție privind izolarea, paza și supravegherea permanentă a deținuților,

precum și a normelor de deținere separată”, contrar pct.46 din Regulamentul cu privire la

satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar

al Ministerului Justiției, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 14.10.1997, care prevede

că „Colaboratorii sistemului penitenciar sânt obligați să respecte cu strictețe legislația, cerințele

jurământului, statutelor, ordinele șefilor; în timpul îndeplinirii datoriei de serviciu să suporte cu

12

dârzenie toate greutățile, să țină la autoritatea de colaborator al sistemului penitenciar și să

respecte ordinea de statut, să fie cinstiți și sinceri, să servească ca exemplu în respectarea ordinii

publice, normelor morale și de comportare exemplară”, la data de 02.09.2011, cunoscând cu

certitudine că în registrul izolației al deținuților din penitenciarul nr.13 Chișinău, precum și în

cartelele de celulă perfectate în privința deținuților, Iuri Nazarenco și Viorel Agachi sunt

specificați cu codul numeric „3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale

examinate în privința organizației criminale „Machena", ilegal și contrar legilor și normelor sus

indicate, l-a plasat pe Iuri Nazarenco în celula nr.62 a blocului de regim nr.2 din Penitenciarul

nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Sergiu Vatav, deținându-i împreună până la data de

30.12.2011; la data de 09.11.2011, cunoscând cu certitudine că în registrul izolației al deținuților

din penitenciarul nr. 13 Chișinău, precum și în cartelele de celulă perfectate în privința

deținuților, Serghei Zafronschi și Andrei Gluhoi sunt specificați cu codul numeric „3571”, ceea

ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale examinate în privința organizației criminale

„Machena", ilegal și contrar prevederilor legale specificate, i-a plasat pe ambii în celula nr.82 a

blocului de regim nr.2 din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Sergiu Vatav,

deținându-i împreună într-o celulă până la data de 05.12.2011; la data de 30.12.2011, cunoscând

cu certitudine că în registrul izolației al deținuților din penitenciarul nr. 13 Chișinău, precum și

în cartelele de celulă perfectate în privința deținuților, Iurie Nazarenco și Andrei Gluhoi sunt

specificați cu codul numeric „3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale

examinate în privința organizației criminale „Machena", ilegal și contrar prevederilor legale

specificate, l-a plasat pe Iuri Nazarenco în celula nr.94 a blocului de regim nr.1 din Penitenciarul

nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Andrei Gluhoi, deținându-i împreună într-o singură celulă

până la data de 06.01.2012; la data de 06.01.2012, cunoscând cu certitudine că în registrul

izolației al deținuților din penitenciarul nr. 13 Chișinău, precum și în cartelele de celulă

perfectate în privința deținuților, Iurie Nazarenco și Viorel Agachi sunt specificați cu codul

numeric „3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale examinate în privința

organizației criminale „Machena", ilegal și contrar prevederilor legale menționate, l-a plasat pe

Iuri Nazarenco în celula nr.62 a blocului de regim nr.2 din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău,

unde se afla Viorel Agachi, deținându-i împreună într-o celulă până în luna martie 2012; la data

de 19.01.2012, cunoscând cu certitudine că în registrul izolației al deținuților din penitenciarul

nr.13 Chișinău, precum și în cartelele de celulă perfectate în privința deținuților, Igor Dolghii și

Sergiu Vatav sunt specificați cu codul numeric „3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe

cauzele penale examinate în privința organizației criminale „Machena", ilegal și contrar

prevederilor legale indicate, l-a plasat pe Igor Dolghii în celula nr.l8 a blocului de regim nr. 1 din

Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Sergiu Vatav, deținându-i împreună într-o

celulă până la 06.03.2012; la data de 17.02.2012, cunoscând cu certitudine că deținutul Vladimir

Moscalciuc este liderul organizației criminale „Machena”, deținutul Said Hasiev este adept al

acestei organizații criminale, iar deținuții Andrei Efremenco și Curbanismail Ismailov sunt

complici a lui Vladimir Moscalciuc în cauzele penale examinate în privința organizației criminale

„Machena”, ilegal și contrar legilor și normelor sus indicate, împreună și potrivit intenției unice

cu unii angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției a

Republicii Moldova, precum și unii factori de decizie ai Penitenciarului nr.13, precum la

indicațiile acestora în privința cărora urmărirea penală continuă, fără a întocmi careva acte,

aproximativ la ora 17.03 min. i-a condus pe deținuții Vladimir Moscalciuc și Said Hasiev din

13

celula nr 80 în celula nr.64, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Andrei

Efremenco, având la ei sacoșe cu conținut neidentificat la moment.

Ulterior, tot el, i-a condus pe Vladimir Moscalciuc și Said Hasiev din celula nr.64 în celula

nr.52, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde era deținut Ismailov Curbanismail,

deținându-i împreună într-o celulă pe o durată de timp, apoi în aceiași zi nominalizații au fost

reîntorși în celula nr.80; la data de 12.02.2012, cunoscând cu certitudine că deținutul Veaceslav

Caracuian este adept al organizației criminale „Machena”, fără a întocmi careva acte, ilegal și

contrar prevederilor legale specificate, conform planului criminal cu unii angajați ai

Departamentului Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției a Republicii Moldova, precum

și unii factori de decizie ai Penitenciarului nr.13, precum și la indicațiile acestora în privința

cărora urmărirea penală continuă, la ora 14.42 min., fără a întocmi careva acte, l-a condus pe

ultimul din celula nr.66 în celula nr.80, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se deținea

Vladimir Moscalciuc, deținându-i împreună într-o celulă pe o durată nedeterminată de timp, apoi

în aceeași zi a reîntors în celula nr.66; la data de 27.02.2012, cunoscând cu certitudine că în

registrul izolației al deținuților din penitenciarul nr. 13 Chișinău, precum și în cartelele de celulă

perfectate în privința deținuților, Vladimir Moscalciuc este liderul organizației criminale

„Machena”, iar deținuții Andrei Efremenco, Sergiu Vatav, Igor Dolghii, Ion Olăraș, Ismailov

Curbanismail sunt complici ai lui Vladimir Moscalciuc și sunt specificați cu codul numeric

„3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale examinate în privința organizației

criminale „Machena", ilegal și contrar legilor și normelor sus indicate, împreună și potrivit

intenției unice cu unii angajați ai IP al MJ, precum și unii factori de decizie ai Penitenciarului

nr.13, precum și la indicațiile acestora în privința cărora urmărirea penală continuă, fără a

întocmi careva acte, aproximativ la ora 11.35 min., fără a întocmi careva acte, a organizat

deplasarea lui Andrei Efremenco din celula nr.64 în celula nr.80, din Penitenciarul nr.13 mun.

Chișinău, unde se deținea Vladimir Moscalciuc.

Ulterior, tot el, în aceeași zi, aproximativ la ora 11.36 min., i-a condus pe deținuții Vladimir

Moscalciuc și Andrei Efremenco din celula nr.80 în celula nr.94 de la postul nr.2, blocul de

regim nr. l, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde i-a lăsat împreună cu alți deținuți

adepți ai organizației criminale „Machena” aproximativ până la ora 13.35 min.

Ulterior, tot el, în aceeași zi, aproximativ la ora 13.36 min, i-a condus pe deținuții Vladimir

Moscalciuc și Andrei Efremenco din celula nr.94 în celula nr.18 de la postul nr.5, blocul de

regim nr.1, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde i-a lăsat împreună cu Ion Olăraș,

Sergiu Vatav, Igor Dolghii și alți deținuți adepți ai organizației criminale „Machena”.

Ulterior, tot el, în aceeași zi, aproximativ la ora 15.07 min., a organizat, deplasarea lui

Vladimir Moscalciuc și Andrei Efremenco din celula nr.18 în celula nr.52, din Penitenciarul

nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Ismailov Curbanismail, lăsându-i pe o durată nedeterminată

de timp, după aceasta, tot el a organizat reîntoarcerea lui Andrei Efremenco în celula nr.64, iar a

lui Vladimir Moscalciuc în celula nr.80 unde trebuiau să fie deținuți conform actelor existente,

consolidând pozițiile organizației criminale „Machena”, astfel cauzând prin acțiunile sale daune

în proporții considerabile intereselor publice, manifestate prin încălcarea de către persoana

publică a legislației Republicii Moldova și anume fiind persoană care deține grad special și cu

statut de persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii

publice și să îndeplinească activități de interes public de stat, intenționat și cu vinovăție directă, a

prestat servicii contrar intereselor publice, dar în interesele membrilor organizației criminale

14

denumită „Machena” condusă de așa numitul „hoț în lege” Vladimir Moscalciuc și fără careva

temei legal care ar permite de a da credibilității acțiunilor sale, în același timp diminuând

imaginea organelor sistemului penitenciar, și anume a reputației, onoarei și demnității atât a

colaboratorilor sistemului penitenciar cât și formarea unei neîncrederi a opiniei publice față de

întregul sistem penitenciar, manifestată prin atentarea la relațiile sociale cu privire la buna

desfășurare a activității de serviciu în sectorul public, prin abuzuri și nerespectarea intereselor

publice, precum Și prejudicierea imaginii, prestigiului și intereselor legale ale sistemului.

Influența părților vătămate prin amenințări etc., a continuat practic și pe toată perioada

examinării în instanța de judecată a cauzei penale privind învinuirea lui Moscalciuc Vladimir și

a unor membri ai organizației criminale „Machena”, adică pînă la 27.04.2012, fapt confirmat

prin șirul de plângeri adresate diferitor instanțe, fapt care a impus instanța de judecată, chiar și

în faza examinării judiciare, să întreprindă un șir de măsuri în vederea protecției acestora.

Mai mult ca atât, de către Bîrcă Petru și alte persoane din sistemul penitenciar al Republicii

Moldova, responsabili de asigurarea ordinii de drept în penitenciare, de respectarea drepturilor și

libertăților deținuților, inclusiv a celor plasați sub regim de protecție, a fost favorizată și tolerată:

- aplicarea forței fizice în privința părților vătămate; - cererea de a fi transmiși bani și bunuri

pentru formarea așa zisului „obșeac” (în înțelesul criminologiei - visteria hoțească), destinat

pentru susținerea lumii criminale și propagarea ideii hoțești; - vehicularea și folosirea de către

deținuți a statutului său criminal în cadrul grupării criminale și anume: „hoț în lege”,

„polojeneț”, „smotreașcii”, demonstrând o anumită ierarhie în cadrul acesteia; - amenințarea

părților vătămate cu o eventuală imposibilitate de a avea o viață adecvată în penitenciar; -

amenințarea cu violență săvîrșită în grup și cu amenințarea implicării altor membri al grupului

criminal în cazul refuzului de a transmite banii; - folosirea jargoanelor și cuvintelor necenzurate

cu scopul evidențierii apartenenții criminale la organizația „Machena”; - demonstrarea

supremației deținuților, membri ai organizației criminale, și a controlării situației criminale în

penitenciare, prin faptul obligativității achitării unor taxe lunare pentru așa zisul „obșeac”,

precum și prin susținerea poziției că orice problemă poate fi soluționată doar de către ei; -

primirea banilor de către membrii organizației criminale și persoanele lor de încredere de la

libertate.

- procuror;

- partea vătămată Pleșca Leonid;

- avocatul Coda Victor în numele părților vătămate Bocancea Vitalie și Maier

Angela.

3.1 Prin apelul depus, procurorul Vasiliu Sergiu a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

a-l recunoaște vinovat pe Bîrcă Petru vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art.42 alin.(2), art.3521 ; art.42 alin.(2), (3), (4), art.177 alin.(1); art.42 alin.(2), (3), (4),

art.327 alin (3); art.30, art.42 alin.(2), (3), (4), art.314 alin.(1) și art.30, art.42 alin.(2), (3),

(4), 327 alin.(3) Cod penal și în baza acestor norme, a-i stabili lui Bîrcă Petru pedeapsa

după cum urmează:

- în baza art.30, art.42 alin.(2), (3), (4), art.314 alin.(1) Cod penal - un an închisoare;

- în baza art.42 alin.(2), (3), (4), art.327 alin (3) Cod penal - 3 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani;

15

- în baza art.30, art.42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3) Cod penal - 3 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani;

În conformitate cu alin.(1) art. 84 Cod penal, a-i stabili lui Bîrcă Petru pedeapsa

definitivă prin cumulul parțial al pedepselor - 3 ani 6 luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen

de 5 ani, iar pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 3521; art. 42

alin. (2), (3), (4), art. 177 alin. (1) Cod penala a-l libera de pedeapsă penală pe inculpatul

Bîrcă Petru.

În motivarea apelului procurorul a invocat că:

- la judecarea cauzei penale, au fost grav încălcate prevederile art.33 - 35 Cod de

procedură penală;

- judecarea cauzei penale a avut loc fără participarea părților vătămate Bocancea

Vitalie, Pleșca Leonid, care prin încheierea instanței au fost înlăturate din sala de ședință

pînă la finele examinării cauzei, iar partea vătămată Maier A. deși a fost prezentă în

câteva ședințe de judecată nu a fost audiată. Nici partea vătămată Bocancea Vitalie nu a

fost audiat în ședința de judecată, or, odată fiind începută audierea acestuia, așa și nu a

fost finisată, din cauza eliminării acestuia din sala de ședință, ceea ce în opinia părții

acuzării, aceste încălcări au afectat grav procesul de înfăptuire a justiției, în consecință

au generat pronunțarea unei hotărâri neîntemeiate, or, cel puțin 3 capete de acuzare se

referă la părțile vătămate Bocancea Vitalie și A. Maier, iar alte două capete de acuzare se

referă la Pleșca Leonid;

- partea acuzării a întreprins acțiuni și a asigurat prezența în sala de ședință a părții

vătămate Maier A. și a apărătorului acestea, instanța de judecată eronat indicând în

sentință că acuzatorul de stat nu a întreprins măsuri în vederea stabiliri locului aflării

acesteia. În materialele dosarului penal existând datele de contact ale părții vătămate,

datele de contact ale apărătorului;

- prima instanță, pentru a pronunța sentința a mai reținut că partea acuzării nu a

indicat concret în actul de învinuire care au fost acțiunile lui Bîrcă Petru în vederea

determinării părților vătămate de a-și schimba declarațiile și consolidarea pozițiilor

organizației criminale Machena;

- consideră că pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei, au fost administrate

probe suficiente, concludente, pertinente utile și veridice, care în ansamblul lor dovedesc

vinovăția inculpatului in comiterea infracțiunilor incriminate.

3.2 Prin apelul depus de partea vătămată Pleșca Leonid, s-a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

cu condamnarea inculpatului Bîrcă Petru pentru infracțiunile săvârșite, prevăzute de art.

art. 42 alin.(2), 3521; 42 alin.(2), (3), (4), 177 alin.(1); 42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3); 30, 42

alin.(2), (3), (4), 314 alin.(1) și 30, 42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3) Codul penal.

În motivarea apelului declarat, partea vătămată Pleșca Leonid a invocat că:

- în cadrul procesului de judecată, instanța, în mod eronat a apreciat critic probele

acuzării și a admis în exclusivitate probele apărării care nici într-un caz nu

demonstrează nevinovăția lui Bîrcă Petru;

- prima instanță nu a dat apreciere la toate probele care demonstrează vinovăția lui

Bîrcă Petru și nici nu s-a expus pe aceste probe, ci superficial, bazându-se, și dând

16

credibilitate declarațiilor lui Bîrcă, care are drept scop eschivarea de la răspunderea

penală pentru crimele comise, a respins toate probele acuzării, probe care sunt

pertinente, concludente, utile si incontestabile;

- în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate mai multe probe care

demonstrează în mod incontestabil vinovăția lui Bîrcă Petru;

- prima instanță a dat credibilitate declarațiilor lui Bîrcă descrise pe fila nr. 20 a

sentinței în care Bîrcă Petru, intenționând să se eschiveze de la răspundere a comunicat

instanței precum că „Puiu, Ceban și Cosoi pe perioada de timp decembrie 2011 -

februarie 2012 nu erau colaboratori, ei fiind eliberați, dînsul fizic nu putea să execute

astfel de ședință de aceea cele invocate de procuratură este o aberație.” Această afirmație

este combătută prin declarațiile martorilor Puiu, Ceban și Cosoi precum și ordinele de

suspendare sau concediere din sistemul penitenciar a ultimelor, Puiu a activat pînă în

luna august 2012, Ceban și Cosoi pînă în luna aprilie 2012. Respectiv se demonstrează că

Bîrcă Petru a mințit iarăși.

3.3 Prin apelul depus de către avocatul Coda Victor în numele părților vătămate

Bocancea Vitalie și Maier Angela s-a solicitat repunerea în termen apelul declarat, în

conformitate cu art. 403 Cod de procedură penală, casarea integrală a sentinței, cu

dispunerea rejudecării cauzei, cu adoptarea hotărîrii legale și pronunțarea unei decizie

interlocutorii în privința judecătorului S. Ciobanu, care a comis încălcarea a legislației și

a drepturilor și a principiilor fundamentale ale Omului.

În motivarea apelului declarat, avocatul Coda Victor a invocat următoarele:

- este greșită concluzia primei instanțe referitor la achitarea lui Bîrcă Petru pe

capetele de învinuire aduse lui or, declarațiile martorilor Mămăligă S. și ale lui A. Puiu

menționați au declarat că cunoșteau despre acțiunile lui Bîrcă Petru împotriva lui

Bocancea Vitalie și Maier A. și că acesta căuta orice posibilitate de a obține careva

informații compromițătoare împotriva ultimilor;

- declarațiile lui S. Mămăligă și ale lui A. Puiu sunt declarații de bază pentru acest

capăt de acuzare, ele însă fiind demonstrate prin declarațiile celorlalți martori, însă

dezmințirea acestora se face doar prin declarațiile lui Bîrcă Petru;

- partea vătămată Maier Angela în cadrul ședinței de judecată nu a fost audiată, iar

partea vătămată, Bocancea Vitalie, nu a fost audiat pînă la sfârșit în cadrul ședințelor de

judecată, ceea ce împiedică semnificativ aflarea adevărului pe acest caz;

- din cauza multiplelor încălcări de procedură admise și inclusiv comise de

Președintele ședinței de judecată, sentința nu a putut fi una deplină și legală;

- instanța de judecată nu a dat o calificare corectă normei penale prevăzută de art.

177 Cod penal, fapt ce solicită o reapreciere atât a probatoriului penal, cât și o

reîncadrare juridică a faptei;

- părții vătămate Bocancea Vitalie nu i s-a permis să depună declarații, a fost

întrerupt și dintr-un motiv derizoriu sancționat procedural (între timp, procedura de

audiere se presupune a fi întreruptă), după care acestuia să i se interzică accesul în sala

de judecată, iar în procesul-verbal al ședinței de judecată, în data de 27 noiembrie 2016

să fie deja indicat că acesta a fost îndepărtat din sala de judecată. La fel și avocatul părții

vătămate Bocancea Vitalie, Țaulean Vitalie a fost îndepărtat din sala de judecată,

încălcându-li-se dreptul de acces la justiție și la judecarea cauzei sale într-un termen

17

rezonabil, în mod imparțial și echitabil;

- instanța de judecată nu a respectat prevederile art. 365 Cod de procedură penală și

nu a solicitat prezentare listei probelor, dar nimeni nu a venit cu propunerea de

modificare a acesteia în cazul în care aceasta a fost anunțată verbal, audierile se

petreceau haotic, lipsind consecutivitatea audierilor, iar părțile nu aveau posibilitatea

normală de a-și realiza drepturile sale procesuale;

- la etapa de urmărire penală a fost efectuată o expertiză grafoscopică, asupra

înscrisurilor prezentate de către Bîrcă Petru lui A. Puiu, însă din motive neclare acest

raport de expertiză nu a fost prezentat în ședința de judecată, nu i s-a oferit posibilitate

părții vătămate Bocancea Vitalie să-l solicite în fața instanței (art. 376 Cod de procedură

penală), ceea ce dă încă un temei în plus de a fi casată sentința din 17 marte 2017 și de a

purcede la o rejudecare a cauzei, or erorile comise nu poate fi reparate de către instanța

de apel, atâta timp cât probele ce se cer administrate nu au fost administrate de către

prima instanță;

- pe acest capăt de acuzare instanța de judecată a eșuat în a face o justiție corectă și

echitabilă, a admis mai multe încălcări de procedură ceea ce a împiedicat aflarea

adevărului, dar și realizarea drepturilor procesuale ale participanților la proces, nu a dat

o apreciere corectă și echidistantă a probelor deja administrate, a dat o apreciere greșită

a normei de drept aplicată și nu a încadrat corect acțiunile criminale ale lui Bîrcă Petru.

fost admis, în același rând și din oficiu, conform prevederilor art. 409 alin.(2) Cod de

procedură penală, apelurile procurorului, a părții vătămate Pleșca Leonid și a avocatului

Coda Mihail în numele părților vătămate Bocancea Vitalie și Maier Angela, casată

sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

după cum urmează:

A fost recunoscut vinovat Bîrcă Petru de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

177 alin.(1), art. 314 alin.(1) și art.3521 Cod penal și conform art. 389 alin.(4), p. 3 Cod de

procedură penală, Bîrcă Petru a fost liberat de pedepsele penale pentru aceste infracțiuni

pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală.

A fost achitat Bîrcă Petru pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI

din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a poziției organizației criminale

Machena, pe motivul că fapta nu este prevăzută de legea penală.

A fost achitat Bîrcă Petru pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI

din 18 decembrie 2008), pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R.

Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a

regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena, pe motivul că fapta

nu este prevăzută de legea penală.

A fost recunoscut vinovat Bîrcă Petru pe art. 327 alin.(1) Cod penal (redacția Legii

nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de abuz de serviciu în privința lui V.

Bocancea, și a fost liberat de pedeapsa penală pentru această infracțiune pe motivul

expirării termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală.

A fost soluționată soarta copurilor delicte.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, la

pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101

18

Cod Procedură Penală, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a-l achita pe Bîrcă

Petru pe capetele de acuzare prevăzute de art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1) și art. 3521

Cod penal din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Instanța de apel a considerat că declarațiile părții vătămate Bocancea Vitalie date

atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată primei instanțe, sunt utile,

veridice, consecvente, unde dânsul foarte detaliat și consecutiv a descris toate

circumstanțele faptei și a declarat cu certitudine că anume Bîrcă Petru, acționând cu

intenție directă, a urmărit scopul încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării

reputației profesionale a cet. Bocancea Vitalie, orientate spre destituirea acestuia din

funcția de director-adjunct al DIP și întâlnindu-se cu cet. Puiu Albert în apropierea

sediului DIP, situat în mun. Chișinău, str. N. Titulescu 35, căruia i-a transmis extrasele

din bazele de date a I.S. „Cadastru” și I.S. „CRIS Registru”, care conțineau date cu

caracter personal ale cet. Vitalie Bocancea și ale soției acestuia Angela Maier, solicitând

de la Puiu Albert acumularea informației compromițătoare în privința lui Bocancea

Vitalie și difuzarea acestor informații în mijloacele mass-media, acțiuni în rezultatul

cărora a fost afectat considerabil dreptul constituțional a lui Bocancea Vitalie și a soției

acestuia la ocrotirea vieții familiale și private, prevăzut de art.28 din Constituția

Republicii Moldova și art.8 al Convenției Europe ne pentru Apărarea Drepturilor

Omului, aducând soților Bocancea prejudicii morale considerabile, săvârșind astfel

infracțiunea prevăzută de art.177 alin.(1) Cod penal.

A mai constatat instanța de apel că, anume Bîrcă Petru, a acționat cu intenție

directă, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării reputației

profesionale a cet. Bocancea Vitalie, orientate spre destituirea acestuia din funcția de

director-adjunct al DIP, aproximativ la începutul lunii august 2011, s-a întâlnit cu cet.

Puiu Albert în apropierea sediului DIP, situat în mun. Chișinău, str. N. Titulescu 35,

căruia ilegal i-a transmis extrasele din bazele de date a Î.S. „Cadastru” și Î.S.„CRIS

Registru”, care conțineau date cu caracter personal ale cet. Vitalie Bocancea și ale soției

acestuia Angela Maier, solicitând de la Puiu Albert acumularea informației

compromițătoare în privința lui Bocancea Vitalie și difuzarea acestor informații în

mijloacele mass-media, acțiuni în rezultatul cărora a fost afectat considerabil dreptul

constituțional a lui Bocancea Vitalie la ocrotirea vieții familiale și private, prevăzut de

art.28 din Constituția Republicii Moldova și art.8 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului, și a prejudiciat considerabil imaginea organelor

sistemului penitenciar, și anume a reputației, onoarei și demnității atât a colaboratorilor

sistemului penitenciar cât și formarea unei neîncrederi opiniei publice față de întregul

sistem penitenciar, manifestată prin atentarea la relațiile sociale cu privire la buna

desfășurare a activității de serviciu în sectorul public, prin abuzuri și nerespectarea

intereselor publice, precum și prejudicierea imaginii, prestigiului și intereselor legale ale

sistemului, săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art.327 alin.(1) Codul penal.

Instanța de apel a mai considerat că declarațiile părții vătămate Maier Angela date

atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată primei instanțe, sunt utile,

veridice, consecvente, unde dânsa foarte detaliat și consecutiv a descris toate

circumstanțele, care i-au devenit cunoscute de la soțul său Bocancea Vitalie și care în

cumul cu declarațiile ultimului și celelalte probe pe care lea analizat în continuare

19

demonstrează pe deplin vinovăția lui Bîrcă Petru în săvârșirea infracțiunilor încriminate,

prevăzute de art.177 alin.(1) și 327 alin.(1) Cod penal or, chiar martorul Mămăliga

Sergiu, în prima instanță a recunoscut că a procesat datele cu caracter personal ale

părților vătămate V. Bocancea și A. Maier, menționând că ar fi efectuat aceste acțiuni în

cadrul unor activități speciale de investigație, care așa și nu au fost prezentate instanței

de judecată.

Totodată, instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor Mămăliga Sergiu și

Puiu Albert, date atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată primei

instanțe, sunt utile, veridice și coroborează cu declarațiile părții vătămate părților

vătămate Bocancea Vitalie și Maier Angela și celelalte probe care au fost analizat în

instanța de apel și, care coroborează între ele și combat argumentele inculpatului Bîrcă

Petru și confirmă faptul că anume Bîrcă Petru a comis infracțiunile încriminate,

prevăzute de art.177 alin.(1) și 327 alin.(1) Cod penal, anume dânsul, s-a folosit

intenționat de situația de serviciu, în interese personale și a încălcat inviolabilitatea vieții

personale manifestate prin culegerea ilegală și răspândirea cu bună știință a

informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală ce constituie secret personal și

familial al altei persoane fără consimțământul ei.

Instanța de apel a considerat că declarațiile părților vătămate Pleșca Leonid,

Trahtman Roman și Cebotari Andrei, date atât în cadrul urmăririi penale cât și în

ședința de judecată primei instanțe, sunt utile, veridice, consecvente, unde dânșii foarte

detaliat și consecutiv au descris toate circumstanțele faptei și au declarat cu certitudine

că anume Bîrcă Petru, i-a determinat prin promisiune la depunerea de declarații

mincinoase, săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art.314 alin.(1) Codul penal.

Instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor Mocanu Mihail și Nicorici

Ruslan, sunt utile, veridice și coroborează cu declarațiile părții vătămate părților

vătămate Pleșca Leonid, Trahtman Roman și Cebotari Andrei și celelalte probe pe care

au fost analizate și, care coroborează între ele și combat argumentele inculpatului Bîrcă

Petru și confirmă faptul că anume Bîrcă Petru, i-a determinat prin promisiune la

depunerea de declarații mincinoase, săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art.314

alin.(1) Codul penal.

Instanța de apel a conchis că declarațiile martorilor Munteanu Vitalie, Ochișor

Sergiu, Musteață Vladislav, Lupu Ion și Vacari Sergiu, nu pot servi drept temei de

achitare a inculpatului Bîrcă Petru pe art. art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1) și art. 3521 Cod

penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, deoarece ele nu

corespund adevărului, sunt date cu scopul de a-l exonera pe ultimul de la răspunderea

penală și se combat de întreaga sistemă de probe analizată mai sus și apreciată de

Colegiul penal prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care

demonstrează cu certitudine vina inculpatului Bîrcă Petru în comiterea infracțiunilor

imputate lui, prevăzute la art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1) și art. 3521 Cod penal.

Instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor Otean Angela, Burduja

Adrian, Marandici Ludmila și Petrache Victor sunt utile, veridice și coroborează cu

celelalte probe care au fost analizate și, care coroborează între ele și combat argumentele

inculpatului Bîrcă Petru precum că dânsul n-a comis falsul în declarații or, candidatul la

numirea în funcția publică este obligat să identifice și să declare interesele personale

20

relevante.

Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru

veridicitatea și deplinătatea informației, o poartă persoana care depune declarația”,

precum și contrar art.6 alin.(1), lit. e) din Legea nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la

prevenirea și combaterea corupției, care prevede că „Organizarea activității autorităților

publice și a funcționarilor publici se asigură prin reglementările legislației care prevăd:

stabilirea unor exigențe speciale, restricții și interdicții, criterii de angajare, de numire și

de promovare în funcție, necesare excluderii conflictelor de interese, apărării regimului

constituțional, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice”,

precum și contrar art.24 alin.(2) din Legea nr.158- XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, care prevede că „Funcționarul public este

obligat să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese”, anume Bîrcă

Petru, în perioada anului 2011, aproximativ la 28 iunie, aflându-se în incinta sediului

DIP pe adresa mun. Chișinău, str. Titulescu 35, a ascuns informația pe care era obligat s-

o declare și a înscris în fișa personală de evidență a cadrelor în pct. 11, rubrica „cine din

rudele apropiate își satisface serviciul în MJ M.A.I. al Republicii Moldova (gradul,

numele, prenumele, patronimicul, funcția, unitatea)” cuvântul „nimeni”, astfel a ascuns

faptul precum că în sistemul penitenciar activează cineva din rude, denaturând astfel

datele oficiale și anume faptul că mama sa Ceban Tamara Petru și tatăl Directorului

General interimar al DIP, Ceban Ștefan Petru sunt frate și soră, ceea ce potrivit art.45 al

Codului familiei reprezintă relații de rudenie, deoarece au un ascendent comun și

respectiv Bîrcă Petru și V. Ceban sunt veri, fapt care contravine prevederilor cadrului

normativ sus indicat, prin ce a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.3521 Cod penal. 59.

Mai mult ca atât, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina inculpatului

Bîrcă Petru privitor la săvârșirea infracțiunii încriminate, prevăzute la art. 314 alin.(1)

Cod penal, se mai dovedește integral și prin probele scrise administrate și cercetate în

cadrul instanței de apel.

Instanța de apel a considerat că, probele scrise și documentele examinate,

coroborează cu declarațiile părților vătămate Pleșca Leonid, Trahtman Roman, Cebotari

Andrei, a martorilor Mocanu Mihail și Nicorici Ruslan, cât și cu întreaga sistemă de

probe analizată și apreciată prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

care indică la Bîrcă Petru ca la persoana care, având în sarcina competențelor funcționale

inclusiv asigurarea regimului de protecție a persoanelor protejate conform Legii cu

privire la protecția martorilor și altor participanți la procesul penal Nr.105 din

16.05.2008, știind cu certitudine că deținutul Pleșca Leonid face parte din categoria

părților vătămate în cauza „Machena”, inclusiv în anumite procese penale pe rol la

moment, în instanțele de judecată ale Republicii Moldova, cunoscând că acesta este

inclus în programul de protecție al martorilor și altor părți în proces, împreună cu alți

colaboratori ai DIP, în perioada lunii iulie 2011, după instigarea ofițerului sistemului

penitenciar - Ghenadie Maliovanîi, aflându-se în Penitenciarul nr.9 cu sediul în Pruncul,

mun. Chișinău, în perioada lunii ianuarie 2012 după instigarea ofițerului sistemului

penitenciar - Munteanu Vitalie, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun.

Chișinău, str. Bernardazzi 3, în perioada lunii mai 2012 după instigarea ofițerului

sistemului penitenciar - Brăducean Alexei, aflându-se în biroul de serviciu al lui Ochișor

21

Sergiu (ofițer al IP nr.13) în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str.

Bernardazzi 3, în perioada anului 2011 data exactă nefiind stabilită, dar până în luna

noiembrie 2011, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Munteanu Vitalie,

aflându-se în biroul de serviciu al lui V. Munteanu din Penitenciarul nr.13 cu sediul în

mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, la sfârșitul lunii noiembrie 2011 și la sfârșitul lunii

decembrie 2011, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str.

Bernardazzi 3, urmărind scopul de a obține de la Pleșca Leonid și Trahtman Roman

declarații mincinoase, în cauza de acuzare a lui Moscalciuc Vladimir ș.a., pentru a-i

convinge să refuze de a menține declarațiile sale de acuzare făcute pe cauzele penale în

privința acestei organizații criminale, de mai multe ori, în repetate rânduri i-a

determinat prin șantaj psihologic aferent condițiilor de detenție inumane și degradante,

la depunerea declarațiilor mincinoase în favoarea grupării criminale „Machena” și a

complicilor săi din cadrul DIP, precum că, ei adică Pleșca Leonid și R. Trahtman,

chipurile, ar fi făcut declarații neveridice sub influiența ilegală a procurorilor și ofițerilor

de poliție, cauzând astfel prejudicii considerabile persoanelor fizice și juridice exprimate

prin atentarea la relațiile sociale privitoare la activitatea de aflare a adevărului în

procesul înfăptuirii justiției, condițiilor de detenție ale cet. Pleșca Leonid, diminuarea

autorității publice a DIP, etc.

Instanța de apel a conchis că, declarațiile depuse de către inculpatul Bîrcă Petru,

prin care nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunilor comise de el, prevăzute la art.

177 alin.(1), art. 314 alin.(1), 327 alin.(1) și art. 3521 Cod penal sunt declarații ce nu

corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală, și

se combat de întreaga sistemă de probe analizată și apreciată prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, întrucât nu sunt susținute prin careva probe și nu

coroborează cu ansamblu de probe examinate.

Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul

Bîrcă Petru, în săvârșirea infracțiunilor încriminate, prevăzute la art. 177 alin.(1), art. 314

alin.(1), 327 alin.(1) și art. 3521 Cod penal și a calificat-o ca o metodă de apărare, or

persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit

sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false,

decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, iar nerecunoașterea vinei

de către Bîrcă Petru pe întreg procesul penal se apreciază ca un drept al acestuia și ca o

metodă de apărare.

Referitor la al capătul de învinuire pe art. art. 3521 Cod penal (în redacția de pînă la

survenirea modificărilor și completărilor intervenite în articolul respectiv prin Legea nr.

134 din 17.06.2016), potrivit căruia Bîrcă Petru, în perioada anului 2011, aproximativ la

28 iunie, aflându-se în incinta sediului DIP pe adresa mun. Chișinău, str. Titulescu 35, a

ascuns informația pe care era obligat s-o declare și a înscris în fișa personală de evidență

a cadrelor în pct. 11, rubrica „cine din rudele apropiate își satisface serviciul în MJ M.A.I.

al Republicii Moldova (gradul, numele, prenumele, patronimicul, funcția, unitatea)”

cuvântul „nimeni”, astfel a ascuns faptul precum că în sistemul penitenciar activează

cineva din rude, denaturând astfel datele oficiale și anume faptul că mama sa Ceban

Tamara și tatăl Directorului General interimar al DIP, Ceban Ștefan sunt frate și soră,

ceea ce potrivit art.45 al Codului familiei reprezintă relații de rudenie, deoarece au un

22

ascendent comun și respectiv Bîrcă Petru și V. Ceban sunt veri, fapt care contravine

prevederilor cadrului normativ, în rezultat Bîrcă Petru fiind numit prin ordinul

Ministrului Justiției nr.292 din 30.08.2011 în funcția de șef al secției securitate, a Direcției

securitate, regim și supraveghere a Direcției Generale educativă, securitate, regim,

supraveghere și evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare a

Ministerului Justiției, începând activitatea conform contractului privind îndeplinirea

serviciului în cadrul sistemului penitenciar nr.91 începând din 11.07.2011, instanța de

apel, analizând probele administrate la dosar, cercetându-le prin prisma rigorilor de

drept, a constatat că acestea din urmă demonstrează vinovăția inculpatului Bîrcă Petru

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 Cod penal, care prevede răspundere

penală pentru „declarația necorespunzătoare a adevărului, făcută unui organ competent în

vederea producerii unor consecințe juridice, pentru sine sau pentru o terță persoană, atunci cînd

potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru producerea acestor consecințe”.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță neîntemeiat a dispus achitarea lui

Bîrcă Petru pe art. art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1) și art. 3521 Cod penal pe motiv că nu s-

a constatat existența faptei infracțiunii, or instanța de apel a constatat cu certitudine, că

în volum deplin dovedesc vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor imputate

lui.

Reieșind din întreaga sistemă de probe cercetate și apreciate de către instanța de

apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și

demonstrează, incontestabil, faptul comiterii de către Bîrcă Petru a infracțiunii prevăzute

de art. 3521 Cod penal, a falsului în declarații, adică, a declarației necorespunzătoare

adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice

pentru sine, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru

producerea acestor consecințe, a infracțiunii prevăzute de art. 177 alin.(1) Cod penal, a

încălcării inviolabilității vieții personale manifestate prin culegerea ilegală și răspândirea

cu bună știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală ce constituie

secret personal și familial al altei persoane fără consimțământul ei, a infracțiunii

prevăzute de art.314 alin.(1) Cod penal, a determinării prin promisiune a părții vătămate

la depunerea de declarații mincinoase, precum și a infracțiunii prevăzute de art.327

alin.(1) Cod penal, a abuzului de serviciu, adică, a folosirii intenționate de către o

persoană publică a situației de serviciu, în interese personale, cu cauzarea de daune a

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice or, pe parcursul cercetării

judecătorești au fost prezentate instanței suficiente probe ce confirma cu certitudine

săvârșirea de către Bîrcă Petru pe aceste capete de acuzare.

A mai reținut instanța de apel a că, procurorul în calitate de apelant și acuzator de

stat, în instanța de apel argumentează învinuirea lui Bîrcă Petru pe art. 327 alin.(3) Cod

penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a

poziției organizației criminale Machena și pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii

nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008) și pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L.

Pleșca și R. Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de

încălcare a regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena și prin

următoarele: Declarațiile martorului Ceban Victor; Declarațiile martorului David Ion;

Declarațiile martorului Platon Serghei; Declarațiile martorului Chicu Evghenii;

23

Declarațiile martorului Crețu Andrian; Declarațiile martorului Bîtcă Alexandru;

Declarațiile martorului Cosoi Fiodor; Declarațiile martorului Ciorbă Veaceslav;

Declarațiile martorului Pojoga Ion; Declarațiile martorului Efros Ion; Declarațiile

martorului Dudadov Oleg; Declarațiile martorului Canțăr Tatiana; Declarațiile

martorului Vrabie Cornel; Declarațiile martorului Cerghez Boris; Declarațiile martorului

Chindeacov Vladimir.

Instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor Ceban Victor, David Ion,

Platon Serghei, Chicu Evghenii, Crețu Andrian, Bîtcă Alexandru, Cosoi Fiodor, Ciorbă

Veaceslav, Pojoga Ion, Efros Ion, Dudadov Oleg, Canțăr Tatiana, Vrabie Cornel, Cerghez

Boris și Chindeacov Vladimir, nu pot constitui temei de condamnare a lui Bîrcă Petru pe

art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe

epizodul de consolidare a poziției organizației criminale Machena, pe motivul că faptele

incriminate lui nu sunt prevăzute de legea penală și astfel, a dispus achitarea lui Bîrcă

Petru pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008),

pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de

determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de

detenție în favoarea organizației criminale Machena, deoarece pe aceste epizoade, fapta

inculpatului nu este prevăzută de legea penală.

Instanța de apel a conchis de asemenea că, nu pot servi ca probe care ar demonstra

vinovăția lui Bîrcă Petru în comiterea infracțiunilor imputate lui, pe art. 327 alin.(3) Cod

penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a

poziției organizației criminale Machena și pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii

nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008) și pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L.

Pleșca și R. Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de

încălcare a regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena nici

probele scrise invocate de apelant.

Instanța de apel a considerat că și probele administrate și examinate în instanța de

apel, nici într-un caz nu confirmă și nu demonstrează vina lui Bîrcă Petru în comiterea

infracțiunilor imputate lui, prevăzute de art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr.

277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a poziției organizației

criminale Machena și pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18

decembrie 2008), pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R.

Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a

regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena, deoarece pe aceste

epizoade, fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală.

Privitor la învinuirea adusă lui Bîrcă Petru pe art. 42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3)

Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de

consolidare a poziției organizației criminale Machena, pe art. 30, 42 alin.(2), (3), (4), 327

alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul

abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de determinare a

colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în

favoarea organizației criminale Machena, precum și pe 71 art.42 alin.(2), (3), (4), 327 alin

(3) Cod penal pe epizodul de abuz de serviciu în privința lui V. Bocancea, instanța de

apel a reținut că ”potrivit actului de învinuire, Bîrcă Petru, se învinuiește, că ….., (pct.

24

116-123, din decizia instanței de apel).

Instanța de apel a reținut că, învinuirea înaintată lui Bîrcă Petru în temeiul art.327

alin. (3) Cod penal, prevede în calitate de consecințe prejudiciabile „daune în proporții

considerabile intereselor publice”, precum și „daune în proporții considerabile

intereselor publice”, și prin urmare, dat fiind că, sintagma respectivă a fost declarată

neconstituțională, rezultă că, în acțiunile lui Bîrcă Petru lipsește semnul constitutiv a

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (3) Cod penal - urmările prejudiciabile sub forma

daunelor în proporții considerabile intereselor publice.

Respectiv, privitor la învinuirea inculpatului Bîrcă Petru în temeiul art. 327 alin.(3)

Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de

consolidare a poziției organizației criminale Machena, instanța de apel a dispus

achitarea lui Bîrcă Petru pe art. 327 81 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din

18 decembrie 2008), pe motivul că fapta nu este prevăzută de legea penală, cât și pe

epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de determinare a

colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în

favoarea organizației criminale Machena și reținerea în sarcina acestuia a cauzării de

daune în proporții considerabile intereselor publice, sintagmă declarată

neconstituțională, este inadmisibilă.

Ținând cont de neconstituționalitatea sintagmei „cauzării de daune în proporții

considerabile intereselor publice”, instanța de apel a recalificat fapta încriminată lui

Bîrcă Petru de la art.42 alin.(2), (3), (4), art.327 alin.(3) Codul penal, pe epizodul de abuz

de serviciu în privința lui V. Bocancea, pe art. 327 alin.(1) Cod penal (redacția Legii nr.

277-XVI din 18 decembrie 2008), după indicii: abuzul de serviciu, adică, folosirea

intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interese personale, cu

cauzarea de daune a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Totodată, deși s-a constatat vinovăția inculpatului Bîrcă Petru pe art. 177 alin.(1),

art. 314 alin.(1), art. 327 alin.(1) și art.3521 Codul Penal, instanța de apel a reținut că,

infracțiunile prevăzute la art.177 alin.(1) și art.3521 Codul Penal sunt infracțiuni ușoare,

iar infracțiunile prevăzute la art.314 alin.(1) și art.327 alin.(1) Cod penal sunt infracțiuni

mai puțini grave, comise de către Bîrcă Petru la începutul lunii august 2011, la 28 iunie

2011, în cazul infracțiunii prevăzute la art.314 alin.(1) Cod penal, ultima acțiune

infracțională a fost săvârșită de către Bîrcă Petru în perioada lunii mai 2012, iar de la

comiterea acțiunilor infracționale, termenul de 2 ani și respectiv 5 ani este deja expirat,

de aceea conform art. 60 Cod penal și art. 389 alin.(4), p. 3 Cod procedură penală, Bîrcă

Petru a fost liberat de pedepsele numite pentru aceste infracțiuni în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală.

- avocatul Bîrcă Ludmila în numele părții vătămate Pleșca Leonid, care invocând

temei pentru recurs pct. 6, 8, din dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

- inculpatul Bîrcă Petru care invocând temei pentru recurs pct. 6, 8, 12, 16 din

dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei сu mеnținеrеа

sentinței рrin саrе Вîrcă Petru а fost achitat de sub toate învinuirile aduse ре motiv сă nu

25

s-a constatat existenta faptei infracțiunii.

5.1 În motivarea recursului avocatul Bîrcă Ludmila în numele părții vătămate

Pleșca Leonid invocă că:

- instanța de apel nu a apreciat probele administrate în cadrul urmăririi penale și

cercetate în instanțele de judecată, ori le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de

acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea

incriminată inculpatului;

- vinovăția lui Bîrcă Petru în comiterea infracțiunii incriminate, se demonstrează

prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele

judecătorești de fond și apel, cărora nu li s-a dat o apreciere cuvenită;

- instanța de apel prematur a adoptat concluzia de achitare în privința inculpatului,

făcând trimitere doar la declarațiile acestora și criticând declarațiile martorilor și a

părților vătămate, invocând doar că acestea sunt declarative fără a-și motiva poziția în

acest sens și totodată, fără a aprecia materialele cauzei, are au fost doar citite și

înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată;

- în situația în care, instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare,

decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerata lega a și întemeiată și

urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru

examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta

cauză penală;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- instanța de apel nu s-a expus asupra apelului părții vătămate Pleșca Leonid,

încălcând astfel dreptul părții civile de acces liber la justiție și la un proces echitabil;

- instanța de apel nu s-a expus la alegația părții vătămate cu privire la faptul că,

“prima instanță a dat credibilitate declarațiilor lui Bîrcă descrise pe fila nr. 20 a sentinței

în care inculpatul Bîrcă Petru, intenționând să se eschiveze de la răspundere a comunicat

instanței precum că „Puiu, Ceban și Cosoi pe perioada de timp decembrie 2011 - februarie 2012

nu erau colaboratori, ei fiind eliberați, dînsul fizic nu a putea să execute astfel de ședință de aceea

cele invocate de procuratură este o aberație”, or această afirmație este combătută prin

declarațiile martorilor Puiu, Ceban și Cosoi precum și ordinele de suspendare sau

concediere din sistemul penitenciar a ultimelor, Puiu a activat pînă în luna august 2012,

Ceban și Cosoi pînă în luna aprilie 2012. Respectiv se demonstrează că Bîrcă Petru a

mințit;

- consideră că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în

conformitate cu rigorile legii și nu a dat un răspuns argumentat criticelor invocate de

apărător, care prezintă interes sporit pentru justa soluționare a acestei cauze, prin ce a

admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală;

5.2 În motivarea recursului, inculpatul Bîrcă Petru indică că:

- concluziile instanței de apel sunt bazate doar pe probele dobândite și cercetate de

prima instanță, în baza cărora s-a decis achitarea inculpatului;

- în ce privește condamnarea în baza art.3521 Cod penal a indicat că: nici acuzarea și

nici instanța de apel nu au indicat sub care aliniat se califică pretinsa faptă. Consideră că

suntem în fața unei învinuiri neclare și a unei calificări de fapte eronate, nebazate pe

26

norma legală;

- în ce privește condamnarea în baza art.177 alin.(1) Cod penal: ca temei al

recunoașterii vinovăție lui Bîrcă Petru în baza acestei norme, instanța de judecată a

invocat o pretinsă faptă comisă de recurent la finele lunii iulie 2011. Totodată, instanța a

indicat că această pretinsă faptă ar contraveni prevederilor art.4 și 15 din Legea nr.133

din 08.07.2011, însă, prevederile acestei legi nu pot fi aplicate situației recurentului.

Potrivit conținutului art.34 din Legea nr.133 din 08.07.2011, prezenta lege intră în

vigoare după 6 luni de la data publicării, iar conform Monitorului Oficial, Legea citată a

fost publicată la data de 14.10.2011. Prin urmare, norma materială ce a fost chipurile

încălcată de recurent a intrat în vigoare începând cu data de 14 aprilie 2012, motive din

care, pretinsele fapte săvîrșite în luna iulie 2011 nu pot fi calificate prin prisma acestor

prevederi legale, deoarece ele nu erau în vigoare la data comiterii acțiunilor.

- în ce privește condamnarea sa în baza art.327 alin.(1) Cod penal a indicat că: temei

al recunoașterii vinovăției lui în baza acestei norme, instanța de judecată a invocat o

pretinsă faptă comisă de recurent la finele lunii iulie 2011. Totodată, instanța a indicat că

această pretinsă faptă ar contraveni prevederilor art.4 și 15 din Legea nr.133 din

08.07.2011. Însă, prevederile acestei legi nu pot fi aplicate situației recurentului. Potrivit

conținutului art.34 din Legea nr.133 din 08.07.2011, prezenta lege intră în vigoare după 6

luni de la data publicării, iar conform Monitorului Oficial, Legea citată a fost publicată la

data de 14.10.2011. Prin urmare, norma materială ce a fost chipurile încălcată de recurent

a intrat în vigoare începând cu data de 14 aprilie 2012, motive din care, pretinsele fapte

săvîrșite în luna iulie 2011 nu pot fi calificate prin prisma acestor prevederi legale,

deoarece ele nu erau în vigoare la data comiterii acțiunilor;

- în ce privește condamnarea în baza art.314 alin.(1) Cod penal a indicat că: instanța

de recurs urmează să constate că la baza acestei soluții nu au fost invocate probe, însăși

instanța de apel refuză marea majoritate de probe ce a fost invocată de acuzare în

susținerea pretinselor fapte imputate recurentului (a se vedea pct.113 din decizia

contestată), dar, în contradicție cu aceasta, apreciază că ar fi existat latura obiectivă a

componentei date de infracțiuni, ceea ce contravine stării de fapt constate. Instanța de

apel a admis erori grave și la determinarea datelor comiterii pretinselor acțiuni (la iulie

2011, la ianuarie 2012, ulterior perioada anului 2011, luna noiembrie 2011, etc.) Or, o

hotărâre judecătorească nu poate conține reglementări contrare;

- în ce privește soluția de achitare de sub acuzațiile imputate în baza

art.327 alin.(3) Cod penal (două episoade), a atras atenția instanței de recurs că în partea

constatatoare a deciziei contestate nu se regăsesc faptele imputate recurentului, care ar

forma latura obiectivă a acestor infracțiuni;

- prima instanță a aplicat corect cadrul legal în vigoare, i-a coroborat efectiv cu

starea reală de fapt și a pronunțat just sentința de achitare a lui Bîrcă Petru;

- apărarea a invocat mai multe argumente și probe care atrăgeau ilegalitatea

acuzațiilor aduse, precum și au fost identificate temeiuri de nulitate absolută a anumitor

acte procesuale întocmite în cadrul urmăririi penale, iar instanța de apel a ignorat aceste

argumente și circumstanțe, nu s-a pronunțat asupra lor și nu le-a combătut, ignorând că

ele determină imposibilitatea pronunțării soluției de condamnare, dar atrage anume

achitarea lui Bîrcă Petru de sub toate învinuirile aduse pe motiv că nu s-au constatat

27

existența faptei infracțiunii.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referințe:

- avocatul Bîrcă Ludmila în numele părții vătămate Pleșca Leonid, care pledează

pentru respingerea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat;

- procurorul Guțan Pavel, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

constată că, acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură

penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În particular, avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea exercitării

căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa

precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează,

are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin.

(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța este

în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la

rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, când eroarea admisă nu

poate fi corectată la această etapă a procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de

natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință

adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

La caz, din conținutul recursurilor declarate în speță, rezultă că acestea se

întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) și 16) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța

a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a

fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi

mai blînde; 12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și 16) norma de drept aplicată

în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție.

28

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond au comis

următoarele erori de drept.

În conformitate cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4)

Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează

chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă

această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și

de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea

acestei infracțiuni. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

Potrivit jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă,

cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune

în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă

legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte. Vinovăția persoanei

în săvîrșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul cînd instanța de judecată,

călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetînd nemijlocit toate probele

prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea

inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile

prevăzute în art.385 Cod de procedură penală.

Potrivit alin. (3) pct. 1) și 2) art. 394 Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de achitare trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii (potrivit ordonanței de

punere sub învinuire și rechizitoriului) pe baza căreia cauza în privința învinuitului a

fost trimisă în judecată; 2) descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de

judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor

pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite

introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția

celui achitat.

Însă, prima instanță nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, trecând doar în revistă dovezile

administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept

invocate în rechizitoriu, pentru fiecare episod incriminat separat, neindicând motivele

pentru care a respins versiunile și probele acuzării pentru fiecare episod separat.

Colegiul penal de asemenea observă lipsa unei examinări în raport cu

circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, pe fiecare episod în

parte, incriminate inculpatului Bîrcă Petru.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul penal lărgit evidențiază, că

principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau

nevinovăția persoanei deferite judecății, în raport cu faptele infracționale imputate

acesteia prin rechizitoriu.

Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de recurenți,

29

Colegiul penal lărgit reține, că potrivit rechizitoriului, Bîrcă Petru a fost învinuit de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 42 alin. (2), art. 3521 alin. (2) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor a

infracțiunii de Falsul în declarații, adică declarație necorespunzătoare adevărului, făcută unui

organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru sine, atunci când, potrivit

legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru producerea acestor consecințe;

- art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 327 alin. (3) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor,

organizator și instigator a infracțiunii de Abuz de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o

persoană publică a situației de serviciu, în interes material, personal și în interesul organizației

criminale, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice;

- art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 177 alin. (1) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor,

organizator și instigator a infracțiunii de încălcare a inviolabilității vieții personale manifestate

prin culegerea ilegală și răspândirea cu bună-știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața

personală ce constituie secret personal și familial al altei persoane fără consimțământul ei;

- art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 327 alin. (3) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor,

organizator și instigator a infracțiunii de Abuz de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o

persoană publică a situației de serviciu, în interese personale și în interesul organizației

criminale, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, și drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice;

- art. 30, 42 alin. (2), (3), (4), art. 314 alin. (1) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor,

organizator și instigator a infracțiunii de Determinare prin promisiune a părții vătămate la

depunerea de declarații mincinoase;

- art. 30, 42 alin. (2), (3), (4), art. 327 alin. (3) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor,

organizator și instigator a infracțiunii de Abuz de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o

persoană publică a situației de serviciu, în interese personale și în interesul organizației

criminale, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice;

- art. 30, 42 alin. (2), (3), (4), art. 327 alin. (3) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor,

organizator și instigator a infracțiunii de Abuz de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o

persoană publică a situației de serviciu, în interese personale și în interesul organizației

criminale, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice.

Analizând textul sentinței, Colegiul penal lărgit constată că atât în partea

descriptivă, cît și în dispozitiv, prima instanță s-a expus pe o parte din învinuirea

formulată lui Bârcă Petru prin rechizitoriu, și anume, pe articolele 3521 ; 327 alin (3); 177

alin.(1); 314 alin.(1) și 327 alin.(3) Cod penal.

De asemenea, conform art. 414 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a

instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Potrivit art. 101 alin. (1) și

(4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în

hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform

30

art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), alin. (3) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și

gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de

fapt și de drept care au dus la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile asupra cărora trebuie să se pronunțe

instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a

fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În

cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei.

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate, deși a desființat sentința,

încercând de a înlătura erorile depistate, nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

La fel ca și prima instanță, instanța de apel nu a judecat cauza conform învinuirii

formulate lui Bîrcă Petru prin rechizitoriu, deoarece s-a expus doar pe o parte din faptele

incriminate inculpatului.

Potrivit dispozitivului deciziei, Bîrcă Petru a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunilor prevăzute de articolele 177 alin. (1), 314 alin. (1) și 3521, art. 327 alin. (1) (pe

epizodul de abuz de serviciu în privința lui V. Bocancea) Cod penal și liberat de pedepsele

penale pentru aceste infracțiuni, pe motivul expirării termenului de prescripție de

tragere la răspunderea penală; a fost achitat Bîrcă Petru pe art. 327 alin. (3) Cod penal

(pe epizodul de consolidare a poziției organizației criminale Machena) și pe art. 327 alin.

(3) Cod penal (pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de

determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în

favoarea organizației criminale Machena) pe motiv că faptele nu au fost prevăzute de legea

penală.

Colegiul penal constată și faptul că, instanța de apel nu a apreciat fiecare probă

separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu

circumstanțele concrete de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, nu a indicat

motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării.

Atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o

acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,

constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a conchide asupra celor

expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat după intima convingere a

judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii procesual-penale și pe

analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv. Efectuând

o analiză textuală a părții descriptive a deciziei pronunțate de către instanța de apel, se

31

deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal

asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de apelanți, în

raport cu motivele invocate și circumstanțele reale ale acestei cauze.

Totodată, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că, instanța de apel, în

motivarea deciziei pronunțate subliniază că vinovăția inculpatului a fost demonstrată

din cumul de probe administrat în respectiva cauză penală, fără a da o apreciere clară

tuturor probelor din puncte de vedere al coroborării acestora, încălcând principiul in

dubio pro reo (orice dubiu este interpretat în favoarea celui acuzat), or, verificarea

probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea

constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei

de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea

procedeelor probatorii prevăzute de Codul de procedură penală și se efectuează la toate

fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de

probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor

procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului

probei, a coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului

penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se

bazeze pe prevederile legale. Intima convingere se întemeiază pe examinarea tuturor

probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate și sub aspectul încălcării

principiului prezumției nevinovăției;

Concomitent, Colegiul penale atestă că, referitor la capătul de învinuire pe art. 3521

Cod penal, instanța de apel, deși a reiterat semnele componenței infracțiunii, nu le-a

motivat, în special nu a descris prin ce s-a realizat urmarea prejudiciabilă și scopul

săvârșirii infracțiunii, astfel neconstatând dacă fapta întrunește elementele infracțiunii.

La caz, Colegiul penal lărgit învederează că instanța de apel nu a analizat probele

prezentate în acest sens, pentru a constata necorespunderea adevărului la depunerea

declarației, făcută unui organ competent.

Referitor la capetele de învinuire pe articolele 177 alin. (1) și 314 alin. (1) Cod

penal, instanța de apel nu a descris și nu a analizat elementele infracțiunilor respective.

La stabilirea vinovăției lui Bîrcă Petru de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

177 alin. (1) Cod penal și art. 314 alin. (1) Cod penal, instanța de apel nu a constatat dacă

faptele întrunesc elementele infracțiunii, cu referire la aceste infracțiuni, în descriptivul

deciziei, regăsindu-se doar mențiunea:

„probele enumerate și apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor

art. 101 CPP, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul comiterii de

către Bîrcă Petru a … infracțiunii prevăzute de art. 177 alin.(1) Cod penal, a încălcării

32

inviolabilității vieții personale manifestate prin culegerea ilegală și răspîndirea cu bună știință a

informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală ce constituie secret personal și familial al

altei persoane fără consimțămîntul ei, a infracțiunii prevăzute de art.314 alin.(1) Cod penal,

a determinării prin promisiune a părții vătămate la depunerea de declarații mincinoase, … or, pe

parcursul cercetării judecătorești au fost prezentate instanței suficiente probe ce

confirma cu certitudine săvîrșirea de către Bîrcă Petru pe aceste capete de acuzare”.

În situația în care, instanța de apel a admis apelurile și a rejudecat cauza, în decizie

trebuia să analizeze probele pe care s-a bazat, să indice din ce motive ele urmează a fi

reapreciate ori respinse ca probe și să pronunțe o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, cu respectarea normelor procedurale (art. 393-397 Cod de

procedură penală).

Colegiul penal lărgit atestă că potrivit rechizitoriului, Bîrcă Petru a fost învinuit că

ar fi săvârșit infracțiunile prevăzute de articolele 42 alin. (2), (3), (4), 177 alin. (1) și 42

alin. (2), (3), (4), 327 alin. (3) Cod penal (episodul V. Bocancea), presupus comise la finele

lunii iulie a anului 2011, contrar prevederilor Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind

protecția datelor cu caracter personal.

Instanța de apel nu a constatat, însă, că Legea nr. 133 privind protecția datelor cu

caracter personal a fost adoptată la 08.07.2011, publicată în Monitorul Oficial Nr. 170-175

art. 492 la 14.10.2011 și a intrat în vigoare la 14.04.2012.

Potrivit art. 9 Cod penal, timpul săvârșirii faptei se consideră timpul când a fost săvârșită

acțiunea (inacțiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor.

Astfel, prevederile Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter

personal au intrat în vigoare și au fost pasibile aplicării abia la 14 aprilie 2012, aproape

peste 9 luni după presupusele fapte săvârșite de Bîrcă Petru, de care a fost recunoscut

vinovat (pct. 18- 20 din decizia instanței de apel).

Instanța de apel a comis o altă eroare, prin nepronunțarea asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile depuse, reproduse la pct. 3 din prezenta decizie.

Incidența erorii prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, se

atestă și din faptul că, în partea dispozitivă a deciziei, instanța de apel s-a pronunțat

asupra apelului părții vătămate Pleșca Leonid, însă în partea descriptivă, nu și-a

argumentat soluția de admiterea a acestei cereri de apel.

Potrivit art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel, iar art. 417 alin. (1) pct. 8) al aceleiași legi prevede că,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

În cauza dedusă judecății, instanța de apel, deși a transcris în textul deciziei

subiecții apelanți și fondul apelului părții vătămate Pleșca Leonid (pct. 9 din decizia

instanței de apel), nu a invocat temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea

acestui apel.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consemnat în repetate rânduri că, la

judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta trebuie să

răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că

părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale (Suominen c. Finlandei

(2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

33

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele inferioare nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive

legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul

hotărârii, acesta fiind expus neclar, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelurile declarat, a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței și că recursurile ordinare sunt întemeiate.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele

de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod

de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și

limitele acesteia, având obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de

împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și de faptul că

procurorul nu a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel și, cu respectarea

prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia

sentinței atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele

părții vătămate Pleșca Leonid și de către inculpat, casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Bîrcă

Petru XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 21 aprilie 2022.

Președinte Cobzac Elena

Judecători Boico Victor

Țurcan Anatolie

Stratulat Galina

Bejenaru Iurie

34