1ra-21/2021 — art.177 alin.1, art. 314 alin.1, art. 3521, art. 327 alin.3, art. 327 alin.3, art. 327 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Militare, mun. Chișinău din 17 martie 2017, Bîrcă Petru, învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute la articolele 42 alin.(2), 3521 ; 42 alin.(2), (3), (4), 327 alin (3); 42 alin.(2), (3), (4), 177 alin.(1); 30, 42 alin.(2), (3), (4), 314 alin.(1) și 30, 42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3) din Codul penal a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat că: Bîrcă Petru, prin rechizitoriu se învinuiește în ceea că el, prin participație complexă în calitate de autor, organizator și instigator, în comiterea infracțiunilor de falsul în declarații, abuz de serviciu, determinarea la depunerea de declarații mincinoase, amestecul în înfăptuirea justiției și în urmărirea penală, precum și încălcarea inviolabilității vieții personale, în următoarele circumstanțe: Sistemul penitenciar al Republicii Moldova reprezintă totalitatea instituțiilor statului specializate care realizează ansamblul de măsuri orientate la corectarea și reeducarea persoanelor condamnate și care, potrivit prevederilor Legii nr. 1036 din 17.12.1996 cu privire la sistemul condamnate și care, potrivit prevederilor Legii nr.1036 din 17.12.1996 cu privire la sistemul penitenciar, are drept sarcină punerea în executare a pedepselor privative de libertate, asigurarea ordinii de drept și legalității în instituțiile penitenciare, a securității persoanelor deținute în acestea, precum și a acestor persoane în timpul escortării lor. Conform prevederilor art.5 al Legii, Departamentul Instituțiilor Penitenciare exercită conducerea, coordonarea și controlul asupra realizării politicii de stat în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate, măsurii arestului preventiv, sancțiunii arestului contravențional, precum și a măsurilor de siguranță aplicate deținuților, care se află în custodia statului. Activitatea sistemului penitenciar se desfășoară pe baza principiilor legalității, 1 umanismului, democratismului și respectării drepturilor omului. Prin sentința Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012 au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - Moscalciuc Vladimir în baza art.284 alin.(1), art.42 alin.(2), (3), 189 alin.(6), art.26, 42 alin.(3), 145 alin.(2), lit. i), p) Cod Penal; - Chirica Lilian în baza art.42 alin.(2), (4), (5), 284 alin.(l), art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(6), art.26, 42 alin.(4), 145 alin.(2), lit. i), p) Cod Penal; - Platon Vitalie în baza art.42 alin.(2), art.284 alin.(l), art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit. a), c), e) Cod penal; - Telipiz Mihai în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit. a), c), e) Cod penal; - Nazarenco Iurie în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit. a), c), e) Cod penal; - Melenciuc Serghei în baza art.42 alin.(2), (5), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), (5), 189 alin.(5) Cod penal; - Bologa Oleg în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), (4), 189 alin.(5) Cod penal; - Dolghii Igor în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189 alin.(3), lit. a), c), e) Cod penal; - Vatav Serghei în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(l), art.42 alin.(2), 189 alin.(3), lit. a), c), e) Cod penal; - Cojan Vitalie, în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189 alin.(3) lit. a), c), e) Cod penal; - Dodon Aurel, în baza art.42 alin.(2), 284 alin.(1), art.42 alin.(2), 189 alin.(3), lit. a), c), e) 8 Cod penal. Prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție din 12.04.2013 au fost respinse ca inadmisibile recursurile condamnaților, cu menținerea hotărîrii instanței de fond. Prin decizia Colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție, din 16.01.2014 s-a decis inadmisibilitatea recursurilor în anulare declarate de condamnați. Acționând potrivit unei scheme elaborate în prealabil, în scopul remanierilor ilegale de pe poziții de interes, ale unor angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare, inclusiv la posturi cheie-decizionale, cet. Veaceslav Ceban, deținând funcția de Director General Interimar al Departamentului Instituțiilor Penitenciare în perioada de timp an.2011-11.07.2011, invitând în biroul de serviciu pe Șeful Direcției Resurse Umane a Departamentului Instituțiilor Penitenciare (în continuare DIP) Angela Olteanu, profitând de relațiile de subordonare și dependență ierarhică, a determinat-o la perfectarea actelor, inclusiv cu anumite abateri de la cadrul legal, în scopul angajării în sistemul penitenciar a mai multor persoane, cât și a vărului său Bîrcă Petru, cu care anterior activa-se în mai multe subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne. La indicația și insistența Directorului General Interimar Veaceslav Ceban, deși Bîrcă Petru nu se încadra cerințelor legale pentru funcția de ofițer al corpului de comandă superior pe motiv de obezitate ș.a., actele necesare pentru angajare au fost perfectate inclusiv, proiectul ordinului Ministrului Justiției cu privire la angajarea lui Bîrcă Petru, în calitate de colaborator al DIP, în funcția de șef al secției securitate a Direcției securitate, regim și supraveghere a Direcției Generale educativă, securitate, regim, supraveghere și evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției al Republicii Moldova. Bîrcă Petru, fiind licențiat în drept, activând anterior angajării în sistemul penitenciar în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și deținând diferite funcții cu statut de persoană publică, prin urmare cunoscând efectele introducerii integrale a datelor personale obligatorii și relevante spre completare în formulare la ocuparea anumitor funcții de conducere în raport cu prevederile legislației în domeniu, intenționat, în scopul producerii inclusiv pentru sine unor consecințe juridice (angajare la muncă), prin metoda mușamalizării ilegalităților și impedimentelor legale de imposibilitate a angajării sale în serviciul sistemului penitenciar, anume în Departamentul Instituțiilor Penitenciare, contrar art.56 din Constituție, care prevede că „Devotamentul față de țară este sacru” și că „Cetățenii cărora le sânt încredințate funcții publice, precum și militarii, 2 răspund de îndeplinirea cu credință a obligațiilor ce le revin și, în cazurile prevăzute de lege, depun jurământul cerut de ea”, contrar art.7, lit. b) din Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, care prevede că „Persoanele prevăzute la art.3 vor acționa în orice moment astfel încât să servească drept exemplu pentru alți funcționari publici și vor accepta responsabilitatea pentru evitarea, identificarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese în beneficiul interesului public”; contrar art.8 lit. a) din aceiași Lege care prevede că „Conflictul de interese va fi identificat a) prin declararea inițială și periodică a intereselor personale și raportarea imediată a apariției conflictului de interese de către candidatul la funcție sau persoana prevăzută la alin.3”, contrar art.13 din aceiași Lege, care prevede că „Candidatul la numirea în funcția publică este obligat să identifice și să declare interesele personale relevante. Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea și deplinătatea informației, o poartă persoana care depune declarația”, precum și contrar art.6 alin.(1), lit. e) din Legea nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției, care prevede că „Organizarea activității autorităților publice și a funcționarilor publici se asigură prin reglementările legislației care prevăd: stabilirea unor exigențe speciale, restricții și interdicții, criterii de angajare, de numire și de promovare în funcție, necesare excluderii conflictelor de interese, apărării regimului constituțional, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice”, precum și contrar art.24 alin.(2) din Legea nr.158- XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care prevede că „Funcționarul public este obligat să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese”, în perioada anului 2011, aproximativ la 28 iunie, aflându-se în incinta sediului DIP pe adresa mun. Chișinău, str. Titulescu 35, a ascuns informația pe care era obligat s-o declare și a înscris în fișa personală de evidență a cadrelor în pct. 11, rubrica „cine din rudele apropiate își satisface serviciul în MJ M.A.I. al Republicii Moldova (gradul, numele, prenumele, patronimicul, funcția, unitatea)” cuvântul „nimeni”, astfel a ascuns faptul precum că în sistemul penitenciar activează cineva din rude, denaturând astfel datele oficiale și anume faptul că mama sa Ceban Tamara și tatăl Directorului General interimar al DIP, Ceban Ștefan sunt frate și soră, ceea ce potrivit art.45 al Codului familiei reprezintă relații de rudenie, deoarece au un ascendent comun și respectiv Bîrcă Petru și V. Ceban sunt veri, fapt care contravine prevederilor cadrului normativ sus indicat, în rezultat Bîrcă Petru fiind numit prin ordinul Ministrului Justiției nr.292 din 30.08.2011 în funcția de șef al secției securitate, a Direcției securitate, regim și supraveghere a Direcției Generale educativă, securitate, regim, supraveghere și evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției, începând activitatea conform contractului privind îndeplinirea serviciului în cadrul sistemului penitenciar nr.91 începând din 11.07.2011. Aceste interese personale relevante, Bîrcă Petru, contrar legislației sus-indicate le-a ascuns și nu le-a declarat nici în anul 2012, nici în anul 2013, activând în continuu în cadrul DIP în subordinea vărului său Ceban Veaceslav care exercita funcția de Director General interimar al DIP. Astfel, Bîrcă Petru, activa în cadrul sistemului penitenciar de la 11.07.2011 fiind numit în funcție prin ordinul ministrului justiției nr. 292 din, din 30.08.2011, ulterior numit prin ordinul ministrului justiției nr.445 din 11.10.2011 în funcția de șef interimar al Direcției securitate, regim și supraveghere a Direcției Generale educativă, securitate, regim, supraveghere și evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, ulterior, a fost numit în funcție prin 3 ordinul ministrului justiției nr. 484 din 01.11.2011, iar din 01.11.2011 în funcția de șef adjunct, concomitent, șef al secției securitate, a Direcției securitate, regim și supraveghere a Direcției Generale educativă, securitate, regim, supraveghere și evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare și ulterior, grație consolidării „ordinii de drept” în sistemul penitenciar prin metode descrise, Bîrcă Petru a fost avansat în funcția de Director adjunct interimar al DIP, fiind numit în această funcție prin ordinul ministrului nr.495 din 20.11.2013. Tot el, Bîrcă Petru, în continuare se învinuiește, că a fost în exercițiul funcției publice din cadrul DIP, având statut de ofițer și grad militar special, reprezentând astfel, în conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public și reieșind din prevederile Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, Codului de executare, Hotărârii Guvernului nr.583 din 26.05.2006 „Cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați", Hotărârii Guvernului nr.950 din 14.10.1997 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției", având atribuții funcționale în vederea desfășurării legale a activității de serviciu în sistemul penitenciar al Republicii Moldova, sub pretextul redării unui caracter legal și crearea unei aparente realizări a atribuțiilor funcționale, a intrat în cârdășie cu unii lideri criminali din mediul deținuților, parțial identificați, printre care este deținutul Moscalciuc Vladimir, alias „Machena”, cu statut în lumea interlopă de „hoț în lege” - conducător al organizației criminale, căruia se subordonau majoritatea deținuților din instituțiile penitenciare de pe teritoriul Republicii Moldova, dar și persoane anterior condamnate aflate la libertate, aproximativ în luna august 2011, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu în sediul DIP, folosind intenționat situația de serviciu și urmărind scopul obținerii surselor financiare ilegale personal, în favoarea complicilor săi și a membrilor grupului criminal „Machena”, cât și în interesul său personal de serviciu, exprimat în simplificarea și ușurarea exercitării atribuțiilor sale de serviciu în partea ce ține de obligațiunea asigurării ordinii în mediul deținuților în instituțiile penitenciare, în schimbul și în interesul organizației criminale „MACHENA" condusă de către condamnatul Moscalciuc Vladimir, fapt constatat, inclusiv prin sentința Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012, menținută prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2013, și anume în scopul asigurării posibilității consolidării și continuării existenței acestei organizații criminale, prin metoda acordării unor servicii ilegale și anume de deținere împreună și organizarea întâlnirilor între complici, membri și adepți ai acestei organizații criminale, precum și prin asigurarea în acest sens conducătorului și membrilor organizației criminale „Machena” conducerea organizației criminale, organizarea activității ei în continuare, racolarea unor noi membri în organizația criminală și asigurarea menținerii în penitenciarele de pe teritoriul Republicii Moldova a sentimentului de supremație a criminalilor cu reputație negativă în lumea interlopă față de alți deținuți, contrar prevederilor art.1 alin.(1) și art.22 alin.(2) lit. c) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, care prevăd că „Sistemul penitenciar își desfășoară activitatea pe baza principiului legalității” și respectiv „Colaboratorii sistemului penitenciar sânt obligați să întreprindă toate măsurile posibile pentru prevenirea și curmarea infracțiunilor în instituțiile penitenciare și pe teritoriile aferente, precum și pentru reținerea persoanelor care au comis infracțiuni”, contrar pct.46 din Regulamentul cu 10 privire la satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției, aprobat prin Hotărârea 4 Guvernului nr.950 din 14.10.1997, care prevede că „Colaboratorii sistemului penitenciar sânt obligați să respecte cu strictețe legislația, cerințele jurământului, statutelor, ordinele șefilor; în timpul îndeplinirii datoriei de serviciu să suporte cu dârzenie toate greutățile, să țină la autoritatea de colaborator al sistemului penitenciar și să respecte ordinea de statut, să fie cinstiți și sinceri, să servească ca exemplu în respectarea ordinii publice, normelor morale și de comportare exemplară”, precum și contrar atribuțiilor de serviciu, creând aparența unei bune funcționalități a sistemului penitenciar și a ordinii legale, a organizat o ședință mușamalizată ca aparent una de serviciu cu colaboratorii din cadrul sistemului penitenciar - Puiu Albert, șef adjunct al Instituției Penitenciare nr.13, responsabil de activitatea operativă, Ceban Victor și Cosoi Tudor, ambii specialiști al serviciului securitate al Penitenciarului nr.13 al Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în cadrul căreia, personal, pe o filă (format A4) a întocmit o schemă prin care a reprezentat planul criminal de consolidare a pozițiilor organizației criminale „Machena”, distribuirea surselor bănești provenite din activitatea criminală, înlăturarea funcționarilor neconvenabili, cu utilizarea ilegală a resurselor administrative ale DIP MJ, a surselor mass-media, compromiterea bunei imagini a angajaților organelor de drept antrenați în contracararea fenomenului „Machena”. Totodată, Bîrcă Petru, se învinuiește, că i-a instigat orientându-i pe colaboratorii invitați la așa numita „ședința de lucru” la următoarele acțiuni: - să implice și ”să-i folosească” pe deținuții Pleșca Leonid, Roman Gheorghe ș.a., în fabricarea materialelor și dosarelor penale împotriva colaboratorilor și funcționarilor din sistemul penitenciar ce nu vor accepta planul nominalizat mai sus; - să implice și să folosească deținuți și jurnaliști în scopul organizării știrilor de ponegrire și defăimare în mass-media a colaboratorilor antrenați în anihilarea organizației criminale „Machena”, motivându-i în necesitatea existenței în continuare a organizației criminale, chipurile în scopuri legale și argumentând prin exemple conformării cerințelor sale a conduitei colaboratorilor sistemului penitenciar (Bocancea Vitalie - Director adjunct al DIP, Zabolotnii, Stropșa, Zelenin, Bîtca, Scurtu, Petrachi, Paladi ș.a.). Totodată, întru asigurarea unei credibilități a acțiunilor sale criminale, Bîrcă Petru, a adus în calitate de argument „forte”, în viziunea sa, precum că Ceban Veaceslav „noul Director General al DIP”, care este vărul său ar fi coordonat cu Moscalciuc Vladimir „hoțul în lege „Machena” schema înlocuirii ilegale a unor angajați ai DIP și protecția fenomenului „Machena”. Tot atunci și tot acolo, Bîrcă Petru i-a instigat pe A. Puiu, V. Ceban și T. Cosoi la acțiuni de denigrare, prin răspândirea informației false, inclusiv în mass-media a imaginii angajaților DIP, V. Cojocaru și Bocancea Vitalie, asigurându-i că măsurile analogice referitor la angajații Ministerului Afacerilor Interne, prin crearea deficiențelor de imagine ale acestora în activitatea publică - le va executa personal. În același timp, Bîrcă Petru, i-a avertizat pe subalternii săi A. Puiu, T. Cosoi și V. Ceban, precum că, în cazul în care vor refuza executarea curselor de ponegrire a lui Bocancea Vitalie și V. Cojocaru, atunci ca consecință, Puiu Albert va fi retrogradat în funcție și transferat la Instituția Penitenciară nr. l Taraclia, Cosoi Tudor - la IP nr.3 Leova, iar Ceban Victor - la IP nr.5 Cahul, cu ulterioară eliberare din serviciu, fixând aceste remanieri în schema scrisă ca strategie a planului său criminal, oferindu-le prin instigare și șantaj, unica opțiune de a fi executate indicațiile sale ilegale. Altfel, aducându-le promisiunea condiționată de faptul că în cazul în care, A. Puiu, T. Cosoi și V. Ceban vor executa ilegalitățile formulate în scopul asigurării protecției ilegale lui V. Moscalciuc alias „Machena” și evitarea răspunderii penale pentru crimele comise, V. Moscalciuc oferă o sumă bănească în mărime de 450 000 (patru sute cincizeci mii) dolari 5 SUA, în calitate de remunerare, în decizia sa, adică a lui Bîrcă Petru, urmând a fi distribuită conform formulei: ”IP nr.13 - 10% din suma totală, adică pentru colaboratorii penitenciarului 13; DIP - 50% din suma totală, adică pentru colaboratorii DIP; DSO - 40% din suma totală, adică pentru colaboratorii MAI”. Acțiunile ulterioare ale lui A. Puiu, V. Ceban și T. Cosoi, nu s-au înscris în planul criminal al lui Bîrcă Petru, deoarece aceștia au decis să respecte normele cadrului legal în activitatea lor. Ulterior, în rezultatul mai multor acțiuni coordonate, în privința colaboratorilor sistemului penitenciar - Vadim Cojocaru ex- Director General DIP, Bocancea Vitalie - Director adjunct al DIP, Puiu Albert - șef adjunct al IP nr.13, Ceban Victor și Cosoi Tudor ofițeri din cadrul IP nr.13 au fost inițiate hărțuiri psihologice și administrative, intrigi, proceduri disciplinare după care și concediați din sistemul penitenciar, selectiv, cu inițierea cauzelor penale, inclusiv în temeiul sesizărilor factorilor de decizie ai DIP, semnate din numele lui V. Ceban - Director General Interimar DIP, cauze penale ulterior încetate, clasate la faza de urmărire penală, după efectuarea anumitor investigații, cauzându-le prejudicii morale. Bîrcă Petru, la finele lunii iulie ale anului 2011, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării reputației profesionale a cet. Bocancea Vitalie, acționând conform planului anterior expus mai sus, pentru obținerea instaurării regulilor ilegale stabilite cu unii factori de decizie ai DIP referitoare la remanieri de cadre, înlăturarea unor angajați onești ai sistemului penitenciar, deținând funcția de Șef al serviciului securitate a Direcției securitate, regim și supraveghere a DIP, acționând cu Șeful secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne, Mămăligă Sergiu, având acces autorizat la bazele de date ale I.S. „CRIS Registru” în temeiul contractului nr.184-AW de prestări a serviciilor informaționale din 25.05.2010 încheiat între Î.S. „CRIS Registru” și Departamentul Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției, aflându-se în preajma stației PECO de pe str. Grădina Botanică, mun. Chișinău, contrar excepțiilor prevăzute de art.15 alin.(1) a Legii nr.133 din 08.07.2011 „privind protecția datelor cu caracter personal”, intenționat, a cules informații în privința membrilor familiei lui Bocancea Vitalie și având în posesie ilegală extrasele din bazele de date a I.S.„ Cadastru” și Î.S.„CRIS Registru”, care conțineau date cu caracter personal ale cet. Bocancea Vitalie și ale membrilor acestuia de familie, pe care le-a primit anterior de la Șeful secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne, Mămăligă Sergiu, fără un temei legal și fără consimțământul soților Bocancea, contrar prevederilor art.4 alin.(1), lit. a) și b) a Legii nr.133 din 08.07.2011 „privind protecția datelor cu caracter personal” potrivit căreia „datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie prelucrate în mod corect și conform prevederilor legii, fiind colectate în scopuri determinate, explicite și legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri ”, a răspândit cu bună-știință informațiile ce constituie secret personal și familial ale cet. Bocancea Vitalie, acțiuni, manifestate prin transmiterea acestora cet. Puiu Albert. Astfel, Bîrcă Petru, se învinuiește, că a acționat cu intenție directă, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării reputației profesionale a cet. Bocancea Vitalie, orientate spre destituirea acestuia din funcția de director-adjunct al DIP, aproximativ la începutul lunii august 2011, s-a întâlnit cu cet. Puiu Albert în apropierea sediului DIP, situat în mun. Chișinău, str. N. Titulescu 35, căruia i-a transmis extrasele din bazele de date a I.S. „Cadastru” și I.S.„CRIS Registru”, care conțineau date cu caracter personal ale cet. Vitalie Bocancea și ale soției acestuia Angela Maier, solicitând de la Puiu Albert acumularea informației 6 compromițătoare în privința lui Bocancea Vitalie și difuzarea acestor informații în mijloacele mass-media, acțiuni în rezultatul cărora a fost afectat considerabil dreptul constituțional a lui Bocancea Vitalie și a soției acestuia la ocrotirea vieții familiale și private, prevăzut de art.28 din Constituția Republicii Moldova și art.8 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, aducând soților Bocancea prejudicii morale considerabile. Tot el, Bîrcă Petru, se învinuiește, că fiind în exercițiul funcției publice din cadrul DIP, având statut de ofițer și grad special militar, reprezentând astfel, în conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public, la finele lunii iulie ale anului 2011, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării reputației profesionale a cet. Bocancea Vitalie, care exercita funcția de director adjuct al DIP, având interese personale și acționând conform planului anterior expus mai sus, pentru obținerea instaurării regulilor ilegale stabilite cu unii factori de decizie ai DIP referitoare la remanieri de cadre, înlătutarea unor angajați onești ai sistemului penitenciar, deținând funcția de Șef al serviciului securitate a Direcției securitate, regim și supraveghere a DIP, acționând cu Șeful secției misiuni speciale a Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne, Mămăligă Sergiu, având acces autorizat la bazele de date ale Î.S. „CRIS Registru” în temeiul contractului nr.184-AW de prestări a serviciilor informaționale din 25.05.2010 încheiat între Î.S.„CRIS Registru” și Departamentul Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției, aflându-se în preajma stației PECO de pe str. Grădina Botanică, mun. Chișinău, contrar excepțiilor prevăzute de art.15 alin.(1) a Legii nr.133 din 08.07.2011 „privind protecția datelor cu caracter personal”, intenționat, a cules informații în privința familiei Bocancea Vitalie și fiind în posesia ilegală a extraselor din bazele de date a Î.S. „Cadastru” și Î.S. „CRIS Registru”, care conțineau date cu caracter personal ale cet. Bocancea Vitalie și ale membrilor acestuia de familie, pe care le-a primit anterior de la Șeful secției misiuni speciale a 12 Direcției misiuni speciale a Ministerului Afacerilor Interne, Mămăligă Sergiu, fără un temei legal și fără consimțământul soților Bocancea, contrar prevederilor art.4 alin.(1), lit. a) și b) a Legii nr.133 din 08.07.2011 „privind protecția datelor cu caracter personal” potrivit căreia „datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie prelucrate în mod corect și conform prevederilor legii, fiind colectate în scopuri determinate, explicite și legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate intr-un mod incompatibil cu aceste scopuri”, a răspândit cu bună-știință informațiile ce constituie secret personal și familial ale cet. Bocancea Vitalie, acțiuni, manifestate prin transmiterea acestora cet. Puiu Albert. Astfel, Bîrcă Petru, se învinuiește, că a acționat cu intenție directă, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării reputației profesionale a cet. Bocancea Vitalie, orientate spre destituirea acestuia din funcția de director-adjunct al DIP și în scopul consolidării poziției criminale a grupului „Machena”, aproximativ la începutul lunii august 2011, s-a întâlnit cu cet. Puiu Albert în apropierea sediului DIP, situat în mun. Chișinău, str. N. Titulescu 35, căruia ilegal i-a transmis extrasele din bazele de date a Î.S. „Cadastru” și Î.S.„CRIS Registru”, care conțineau date cu caracter personal ale cet. Vitalie Bocancea și ale soției acestuia Angela Maier, solicitând de la Puiu Albert acumularea informației compromițătoare în privința lui Bocancea Vitalie și difuzarea acestor informații în mijloacele mass-media, acțiuni în rezultatul cărora a fost afectat considerabil dreptul constituțional a lui Bocancea Vitalie la ocrotirea vieții familiale și private, prevăzut de art.28 din Constituția Republicii Moldova și art.8 al Convenției 7 Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, și a prejudiciat considerabil imaginea organelor sistemului penitenciar, și anume a reputației, onoarei și demnității atât a colaboratorilor sistemului penitenciar cât și formarea unei neîncrederi opiniei publice față de întregul sistem penitenciar, manifestată prin atentarea la relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sectorul public, prin abuzuri și nerespectarea intereselor publice, precum și prejudicierea imaginii, prestigiului și intereselor legale ale sistemului. Tot el, Bîrcă Petru, se învinuiește, că fiind în exercițiul funcției publice din cadrul DIP, prin urmare, în conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, având statut de persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public, iar potrivit prevederilor Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, Codului de executare al Republicii Moldova, Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.583 din 26.05.2006 „Cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați", Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.950 din 14.10.1997 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției", având atribuții funcționale în vederea desfășurării legale a activității de serviciu în sistemul penitenciar al Republicii Moldova, fiind responsabil direct de asigurarea organizării bunei funcționalități a sistemului penitenciar, aflându-se în exercițiul funcției și folosind intenționat situația de serviciu contrar prevederilor funcționale în interes personal și de serviciu exprimat în simplificarea și ușurarea exercitării atribuțiilor sale de serviciu în partea ce ține de obligațiunea asigurării ordinii legale și a securității în mediul deținuților în penitenciar, în schimbul și în interesul organizației criminale „Machena " condusă de către condamnatul Moscalciuc Vladimir, de fapt plasând o parte a atribuțiilor sale funcționale și altor complici de ai săi, în seama organizației criminale „Machena”, în scopul asigurării posibilității consolidării și continuării existenței acestei organizații criminale, prin metoda acordării unor servicii ilegale și de deținere împreună, organizarea întâlnirilor între complici, membri și adepți ai acestei organizații criminale, precum și prin asigurarea în acest sens conducătorului și membrilor organizației criminale „Machena” conducerea organizației criminale, organizarea activității ei în continuare, căutarea și angajarea de membri în organizația criminală și asigurarea menținerii în penitenciarele de pe teritoriul Republicii Moldova a sentimentului de supremație a criminalilor cu reputație negativă în lumea 1 interlopă față de alți deținuți, a întreprins mai multe măsuri ilegale în acest sens. Astfel, Bîrcă Petru, având în sarcina competențelor funcționale inclusiv asigurarea regimului de protecție a persoanelor protejate conform Legii cu privire la protecția martorilor și altor participanți la procesul penal Nr.105 din 16.05.2008, știind cu certitudine că deținutul Pleșca Leonid face parte din categoria părților vătămate în cauza „Machena”, inclusiv în anumite procese penale pe rol la moment, în instanțele de judecată ale Republicii Moldova, cunoscând că acesta este inclus în programul de protecție al martorilor și altor părți în proces, împreună cu alți colaboratori ai DIP, în perioada lunii iulie 2011, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Ghenadie Maliovanîi, aflându-se în Penitenciarul nr.9 cu sediul în Pruncul, mun. Chișinău, în perioada lunii ianuarie 2012 după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Munteanu Vitalie, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, în perioada lunii mai 2012 după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Brăducean Alexei, aflându-se în biroul de serviciu al lui Ochișor Sergiu (ofițer al IP nr.13) în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, în perioada anului 2011 data exactă nefiind 8 stabilită, dar până în luna noiembrie 2011, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Munteanu Vitalile, aflându-se în biroul de serviciu al lui Munteanu V. din Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, la sfârșitul lunii noiembrie 2011 și la sfârșitul lunii decembrie 2011, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, urmărind scopul de a obține de la Pleșca și Trahtman Roman declarații mincinoase, în cauza de acuzare a lui Moscalciuc Vladimir ș.a., pentru a-i convinge să refuze de a menține declarațiile sale de acuzare făcute pe cauzele penale în privința acestei organizații criminale, de mai multe ori, în repetate rânduri i-a determinat prin șantaj psihologic aferent condițiilor de detenție inumane și degradante, la depunerea declarațiilor minciunoase în favoarea grupării criminale „Machena” și a complicilor săi din cadrul DIP, precum că, ei adică Pleșca Leonid și Trahtman R., chipurile, ar fi făcut declarații neveridice sub influiența ilegală a procurorilor și ofițerilor de poliție, cauzând astfel prejudicii considerabile persoanelor fizice și juridice exprimate prin atentarea la relațiile sociale privitoare la activitatea de aflare a adevărului în procesul înfăptuirii justiției, condițiilor de detenție ale cet. Pleșca Leonid, diminuarea autorității publice a DIP, etc. În context, drept consecință, în temeiul încheierilor judecătorului de instrucție, întru evitarea pericolului pentru viața și sănătatea cet. Pleșca Leonid, acest deținut a fost transferat în alt local de detenție și anume în Izolatorul de Detenție Provizorie a Inspectorului de Poliție mun. Chișinău a IGP a MAI, în afara custodiei DIP al MJ, unde se deține până în prezent, deși legislatorul presupune asigurarea unor condiții mai bune pentru deținuți de către instituțiile specializate ale DIP. Influiența părților vătămate prin amenințări etc., a continuat practic și pe toată perioada examinării în instanța de judecată a cauzei penale privind învinuirea lui Moscalciuc Vladimir și a unor membri ai organizației criminale „Machena”, adică pînă la 27.04.2012, fapt confirmat prin șirul de plângeri adresate diferitor instanțe, fapt care a impus instanța de judecată, chiar și în faza examinării judiciare, să întreprindă un șir de măsuri în vederea protecției acestora. Mai mult ca atât, de către Bîrcă Petru și alte persoane din sistemul penitenciar al Republicii Moldova, responsabili de asigurarea ordinii de drept în penitenciare, de respectarea drepturilor și libertăților deținuților, inclusiv a celor plasați sub regim de protecție, a fost favorizată și tolerată: - aplicarea forței fizice în privința părților vătămate; - cererea de a fi transmiși bani și bunuri pentru formarea așa zisului „obșeac” (în înțelesul criminologiei - visteria hoțească), destinat pentru susținerea lumii criminale și propagarea ideii hoțești; - vehicularea și folosirea de către deținuți a statutului său criminal în cadrul grupării criminale și anume: „hoț în lege”, „polojeneț”, „smotreașcii”, demonstrând o anumită ierarhie în cadrul acesteia; - amenințarea părților vătămate cu o eventuală imposibilitate de a avea o viață adecvată în penitenciar; - amenințarea cu violență săvîrșită în grup și cu amenințarea implicării altor membri al grupului criminal în cazul refuzului de a transmite banii; - folosirea jargoanelor și cuvintelor necenzurate cu scopul evidențierii apartenenții criminale la organizația „Machena”; - demonstrarea supremației deținuților, membri ai organizației criminale, și a controlării situației criminale în penitenciare, prin faptul obligativității achitării unor taxe lunare pentru așa zisul „obșeac”, precum și prin susținerea poziției că orice problemă poate fi soluționată doar de către ei; - primirea banilor de către membrii organizației criminale și persoanele lor de încredere de la libertate. Tot el, Bîrcă Petru, se învinuiește, că a exercitat funcție publică din cadrul DIP, având statut de ofițer și grad militar special, prin urmare, în conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, având statut de persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze în numele 9 acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public, iar potrivit prevederilor Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, Codului de executare al Republicii Moldova, Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.583 din 26.05.2006 „Cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați", Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.950 din 14.10.1997 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției", având atribuții funcționale în vederea desfășurării legale a activității de serviciu în sistemul penitenciar al Republicii Moldova, fiind responsabil direct de asigurarea organizării bunei funcționalități a sistemului penitenciar, aflându-se în exercițiul funcției și folosind intenționat situația de serviciu contrar prevederilor funcționale în interes personal și de serviciu exprimat în simplificarea și ușurarea exercitării atribuțiilor sale de serviciu în partea ce ține de obligațiunea asigurării ordinii în mediul deținuților în penitenciar, în schimbul și în interesul organizației criminale „Machena" condusă de către condamnatul Moscalciuc Vladimir, de fapt plasând o parte a atribuțiilor sale funcționale și altor complici de ai săi, în seama organizației criminale „Machena”, în scopul asigurării posibilității consolidării și continuării existenței acestei organizații criminale, prin metoda acordării unor servicii ilegale și de deținere împreună și organizarea întâlnirilor între complici, membri și adepți ai acestei organizații criminale, precum și prin asigurarea în acest sens conducătorului și membrilor organizației criminale „Machena” conducerea organizației criminale, organizarea activității ei în continuare, căutarea și angajarea de membri în organizația criminală și asigurarea menținerii în penitenciarele de pe teritoriul Republicii Moldova a sentimentului de supremație a criminalilor cu reputație negativă în lumea interlopă față de alți deținuți, a întreprins mai multe măsuri ilegale în acest sens. Astfel, Bîrcă Petru, având în sarcina competențelor funcționale inclusiv asigurarea regimului de protecție a persoanelor protejate conform Legii cu privire la protecția martorilor și altor participanți la procesul penal Nr.105 din 16.05.2008, știind cu certitudine că deținutul Pleșca Leonid face parte din categoria părților vătămate în cauza „Machena”, inclusiv în anumite procese penale pe rol la moment, în instanțele de judecată ale Republicii Moldova, cunoscând că acesta este inclus în programul de protecție al martorilor și altor părți în proces, împreună cu alți colaboratori ai DIP, în perioada lunii iulie 2011, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar Ghenadie Maliovanîi, aflându-se în Penitenciarul nr.9 cu sediul în Pruncul, mun. Chișinău, în perioada lunii ianuarie 2012 după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Munteanu Vitalie, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, în perioada lunii mai 2012 data exactă nefiind stabilită, dar după 03 mai 2012, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Brăducean Alexei, aflându-se în biroul de serviciu al lui Ochișor Sergiu (ofițer al IP nr.13) în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, în anul 2011, aproximativ până în luna noiembrie 2011, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar Munteanu Vitalile, aflându-se în biroul de serviciu al lui Munteanu V. din Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, la sfârșitul lunii noiembrie 2011 și la sfârșitul lunii decembrie 2011, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, urmărind scopul de a obține de la Pleșca Leonid declarații mincinoase, în cauza de acuzare a lui Moscalciuc Vladimir ș.a., pentru a-l convinge să refuze de a menține declarațiile sale de acuzare făcute pe cauzele penale în privința acestei organizații criminale, de mai multe ori, vizitându-l în Penitenciarul nr.9 cu sediul în Pruncul, 10 mun. Chișinău, în repetate rânduri l-a determinat prin șantaj psihologic aferent condițiilor de detenție inumane și degradante, la depunerea declarațiilor mincinoase în favoarea grupării criminale „Machena” și complicilor săi din cadrul DIP, precum că, el adică Pleșca Leonid chipurile a-r fi făcut declarații neveridice sub influiența ilegală a procurorilor și ofițerilor de poliție, cauzând prin acțiunile sale daune în proporții considerabile intereselor publice, manifestate prin încălcarea de către persoana publică a legislației Republicii Moldova și anume fiind persoană care deține grad special și cu statut de persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public de stat, intenționat și cu vinovăție directă, a prestat servicii contrar intereselor publice, dar în interesele membrilor organizației criminale „Machena” condusă de așa zisul „hoț în lege” Vladimir Moscalciuc și fără careva temei legal care ar permite de a da credibilității acțiunilor sale, în același timp diminuând imaginea organelor sistemului penitenciar, și anume a reputației, onoarei și demnității atât a colaboratorilor sistemului penitenciar cât și formarea unei neîncrederi a opiniei publice față de întregul sistem penitenciar, manifestată prin atentarea la relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sectorul public, prin abuzuri și nerespectarea intereselor publice, precum și prejudicierea imaginii, prestigiului și intereselor legale ale sistemului. Influența părților vătămate prin amenințări etc., a continuat practic și pe toată perioada examinării în instanța de judecată a cauzei penale privind învinuirea lui Moscalciuc Vladimir și a unor membri ai organizației criminale „Machena”, adică pînă la 27.04.2012, fapt confirmat prin șirul de plângeri adresate diferitor instanțe, fapt care a impus instanța de judecată, chiar și în faza examinării judiciare, să întreprindă un șir de măsuri în vederea protecției acestora. Mai mult ca atât, de către Bîrcă Petru și alte persoane din sistemul penitenciar al Republicii Moldova, responsabili de asigurarea ordinii de drept în penitenciare, de respectarea drepturilor și libertăților deținuților, inclusiv a celor plasați sub regim de protecție, a fost favorizată și tolerată: - aplicarea forței fizice în privința părților vătămate; - cererea de a fi transmiși bani și bunuri pentru formarea așa zisului „obșeac” (în înțelesul criminologiei - visteria hoțească), destinat pentru susținerea lumii criminale și propagarea ideii hoțești; - vehicularea și folosirea de către deținuți a statutului său criminal în cadrul grupării criminale și anume: „hoț în lege”, „polojeneț”, „smotreașcii”, demonstrând o anumită ierarhie în cadrul acesteia; - amenințarea părților vătămate cu o eventuală imposibilitate de a avea o viață adecvată în penitenciar; - amenințarea cu violență săvîrșită în grup și cu amenințarea implicării altor membri al grupului criminal în cazul refuzului de a transmite banii; - folosirea jargoanelor și cuvintelor necenzurate cu scopul evidențierii apartenenții criminale la organizația „Machena”; - demonstrarea supremației deținuților, membri ai organizației criminale, și a controlării situației criminale în penitenciare, prin faptul obligativității achitării unor taxe lunare pentru așa zisul „obșeac”, precum și prin susținerea poziției că orice problemă poate fi soluționată doar de către ei; - primirea banilor de către membrii organizației criminale și persoanele lor de încredere de la libertate. Tot el, Bîrcă Petru, se învinuiește, că fiind în exercițiul funcției publice din cadrul DIP, având statut de ofițer și grad militar special, a organizat și l-a instigat pe Musteață Vladislav, care exercitând funcția de specialist al serviciului securitate al Penitenciarului nr.13, situat pe str. Bernardazzi 3 din mun. Chișinău, Bîrcă Petru reprezentând astfel, în conformitate cu prevederile art.123 alin.(2) Cod penal, persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze 11 în numele acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public și reieșind din prevederile Legii cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, Codului de executare al Republicii Moldova, Hotărârii Guvernului nr.583 din 26.05.2006 „Cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați", Hotărârii Guvernului nr.950 din 14.10.1997 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției", având atribuții funcționale în vederea desfășurării legale a activității de serviciu în sistemul penitenciar al Republicii Moldova, aflându-se în exercițiul funcției, folosind intenționat situația de serviciu, în scopul obținerii interesului personal de serviciu exprimat în simplificarea și ușurarea exercitării atribuțiilor sale de serviciu în partea ce ține de obligațiunea asigurării ordinii în mediul deținuților în penitenciar, în schimbul și în interesul organizației criminale „Machena" condusă de către condamnatul Moscalciuc Vladimir, fapt constatat, inclusiv prin sentința Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2012, menținută prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 12 aprilie 2013, și anume, sub pretextul redării unui caracter legal și crearea unei aparente realizări a atribuțiilor funcționale, în scopul asigurării posibilității consolidării și continuării existenței acestei organizații criminale, prin metoda acordării unor servicii ilegale și anume de deținere împreună într-o celulă și organizarea întâlnirilor între complici, membri și adepți ai acestei organizații criminale, precum și prin asigurarea în acest sens conducătorului și membrilor organizației criminale „Machena” conducerea organizației criminale, organizarea activității ei în continuare, căutarea și angajarea de membri în organizația criminală și asigurarea menținerii în penitenciarele de pe teritoriul Republicii Moldova a sentimentului de supremație a criminalilor cu reputație negativă în lumea interlopă față de alți deținuți, contrar prevederilor art.1 alin.(1) și art.22 alin.(2) lit. c) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.1036 din 17.12.1996, care prevăd că „Sistemul penitenciar își desfășoară activitatea pe baza principiului legalității” și respectiv „Colaboratorii sistemului penitenciar sânt obligați să întreprindă toate măsurile posibile pentru prevenirea și curmarea infracțiunilor în instituțiile penitenciare și pe teritoriile aferente, precum și pentru reținerea persoanelor care au comis infracțiuni'', contrar art.205 alin.(1) lit. f) din Codul de executare, care prevede că „în penitenciare se dețin separat, condamnații pentru săvârșirea infracțiunii cu participație de ceilalți participanți la aceiași infracțiune”, contrar art.309 alin.(1), lit. d) din Codul de executare, care prevede că „în locurile de arest preventiv se dețin separat persoanele bănuite, învinuiții sau inculpații de săvârșirea infracțiunii - de bănuiții, învinuiții sau inculpații pentru participație la aceiași infracțiune”, contrar pct.35 și pct.178 din Statutul executării pedepsei de către condamnați, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.583 din 26.05.2006, care prevăd că „Decizia privind plasarea, după eliberarea din carantină, a condamnatului în celula în care se va afla pe perioada regimului inițial de detenție, iar a prevenitului pe parcursul detenției, este dispusă de șeful penitenciarului, la Propunerea serviciilor securitate, regim și supraveghere și medical” și respectiv „Deținuții se dețin în celulele comune ale izolatorului de urmărire penală, cu respectarea cerințelor principale de regimului de detenție privind izolarea, paza și supravegherea permanentă a deținuților, precum și a normelor de deținere separată”, contrar pct.46 din Regulamentul cu privire la satisfacerea serviciului de către efectivul de trupă și corpul de comandă din sistemul penitenciar al Ministerului Justiției, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 14.10.1997, care prevede că „Colaboratorii sistemului penitenciar sânt obligați să respecte cu strictețe legislația, cerințele jurământului, statutelor, ordinele șefilor; în timpul îndeplinirii datoriei de serviciu să suporte cu 12 dârzenie toate greutățile, să țină la autoritatea de colaborator al sistemului penitenciar și să respecte ordinea de statut, să fie cinstiți și sinceri, să servească ca exemplu în respectarea ordinii publice, normelor morale și de comportare exemplară”, la data de 02.09.2011, cunoscând cu certitudine că în registrul izolației al deținuților din penitenciarul nr.13 Chișinău, precum și în cartelele de celulă perfectate în privința deținuților, Iuri Nazarenco și Viorel Agachi sunt specificați cu codul numeric „3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale examinate în privința organizației criminale „Machena", ilegal și contrar legilor și normelor sus indicate, l-a plasat pe Iuri Nazarenco în celula nr.62 a blocului de regim nr.2 din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Sergiu Vatav, deținându-i împreună până la data de 30.12.2011; la data de 09.11.2011, cunoscând cu certitudine că în registrul izolației al deținuților din penitenciarul nr. 13 Chișinău, precum și în cartelele de celulă perfectate în privința deținuților, Serghei Zafronschi și Andrei Gluhoi sunt specificați cu codul numeric „3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale examinate în privința organizației criminale „Machena", ilegal și contrar prevederilor legale specificate, i-a plasat pe ambii în celula nr.82 a blocului de regim nr.2 din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Sergiu Vatav, deținându-i împreună într-o celulă până la data de 05.12.2011; la data de 30.12.2011, cunoscând cu certitudine că în registrul izolației al deținuților din penitenciarul nr. 13 Chișinău, precum și în cartelele de celulă perfectate în privința deținuților, Iurie Nazarenco și Andrei Gluhoi sunt specificați cu codul numeric „3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale examinate în privința organizației criminale „Machena", ilegal și contrar prevederilor legale specificate, l-a plasat pe Iuri Nazarenco în celula nr.94 a blocului de regim nr.1 din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Andrei Gluhoi, deținându-i împreună într-o singură celulă până la data de 06.01.2012; la data de 06.01.2012, cunoscând cu certitudine că în registrul izolației al deținuților din penitenciarul nr. 13 Chișinău, precum și în cartelele de celulă perfectate în privința deținuților, Iurie Nazarenco și Viorel Agachi sunt specificați cu codul numeric „3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale examinate în privința organizației criminale „Machena", ilegal și contrar prevederilor legale menționate, l-a plasat pe Iuri Nazarenco în celula nr.62 a blocului de regim nr.2 din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Viorel Agachi, deținându-i împreună într-o celulă până în luna martie 2012; la data de 19.01.2012, cunoscând cu certitudine că în registrul izolației al deținuților din penitenciarul nr.13 Chișinău, precum și în cartelele de celulă perfectate în privința deținuților, Igor Dolghii și Sergiu Vatav sunt specificați cu codul numeric „3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale examinate în privința organizației criminale „Machena", ilegal și contrar prevederilor legale indicate, l-a plasat pe Igor Dolghii în celula nr.l8 a blocului de regim nr. 1 din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Sergiu Vatav, deținându-i împreună într-o celulă până la 06.03.2012; la data de 17.02.2012, cunoscând cu certitudine că deținutul Vladimir Moscalciuc este liderul organizației criminale „Machena”, deținutul Said Hasiev este adept al acestei organizații criminale, iar deținuții Andrei Efremenco și Curbanismail Ismailov sunt complici a lui Vladimir Moscalciuc în cauzele penale examinate în privința organizației criminale „Machena”, ilegal și contrar legilor și normelor sus indicate, împreună și potrivit intenției unice cu unii angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției a Republicii Moldova, precum și unii factori de decizie ai Penitenciarului nr.13, precum la indicațiile acestora în privința cărora urmărirea penală continuă, fără a întocmi careva acte, aproximativ la ora 17.03 min. i-a condus pe deținuții Vladimir Moscalciuc și Said Hasiev din 13 celula nr 80 în celula nr.64, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Andrei Efremenco, având la ei sacoșe cu conținut neidentificat la moment. Ulterior, tot el, i-a condus pe Vladimir Moscalciuc și Said Hasiev din celula nr.64 în celula nr.52, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde era deținut Ismailov Curbanismail, deținându-i împreună într-o celulă pe o durată de timp, apoi în aceiași zi nominalizații au fost reîntorși în celula nr.80; la data de 12.02.2012, cunoscând cu certitudine că deținutul Veaceslav Caracuian este adept al organizației criminale „Machena”, fără a întocmi careva acte, ilegal și contrar prevederilor legale specificate, conform planului criminal cu unii angajați ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției a Republicii Moldova, precum și unii factori de decizie ai Penitenciarului nr.13, precum și la indicațiile acestora în privința cărora urmărirea penală continuă, la ora 14.42 min., fără a întocmi careva acte, l-a condus pe ultimul din celula nr.66 în celula nr.80, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se deținea Vladimir Moscalciuc, deținându-i împreună într-o celulă pe o durată nedeterminată de timp, apoi în aceeași zi a reîntors în celula nr.66; la data de 27.02.2012, cunoscând cu certitudine că în registrul izolației al deținuților din penitenciarul nr. 13 Chișinău, precum și în cartelele de celulă perfectate în privința deținuților, Vladimir Moscalciuc este liderul organizației criminale „Machena”, iar deținuții Andrei Efremenco, Sergiu Vatav, Igor Dolghii, Ion Olăraș, Ismailov Curbanismail sunt complici ai lui Vladimir Moscalciuc și sunt specificați cu codul numeric „3571”, ceea ce semnifică că sunt complici pe cauzele penale examinate în privința organizației criminale „Machena", ilegal și contrar legilor și normelor sus indicate, împreună și potrivit intenției unice cu unii angajați ai IP al MJ, precum și unii factori de decizie ai Penitenciarului nr.13, precum și la indicațiile acestora în privința cărora urmărirea penală continuă, fără a întocmi careva acte, aproximativ la ora 11.35 min., fără a întocmi careva acte, a organizat deplasarea lui Andrei Efremenco din celula nr.64 în celula nr.80, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se deținea Vladimir Moscalciuc. Ulterior, tot el, în aceeași zi, aproximativ la ora 11.36 min., i-a condus pe deținuții Vladimir Moscalciuc și Andrei Efremenco din celula nr.80 în celula nr.94 de la postul nr.2, blocul de regim nr. l, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde i-a lăsat împreună cu alți deținuți adepți ai organizației criminale „Machena” aproximativ până la ora 13.35 min. Ulterior, tot el, în aceeași zi, aproximativ la ora 13.36 min, i-a condus pe deținuții Vladimir Moscalciuc și Andrei Efremenco din celula nr.94 în celula nr.18 de la postul nr.5, blocul de regim nr.1, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde i-a lăsat împreună cu Ion Olăraș, Sergiu Vatav, Igor Dolghii și alți deținuți adepți ai organizației criminale „Machena”. Ulterior, tot el, în aceeași zi, aproximativ la ora 15.07 min., a organizat, deplasarea lui Vladimir Moscalciuc și Andrei Efremenco din celula nr.18 în celula nr.52, din Penitenciarul nr.13 mun. Chișinău, unde se afla Ismailov Curbanismail, lăsându-i pe o durată nedeterminată de timp, după aceasta, tot el a organizat reîntoarcerea lui Andrei Efremenco în celula nr.64, iar a lui Vladimir Moscalciuc în celula nr.80 unde trebuiau să fie deținuți conform actelor existente, consolidând pozițiile organizației criminale „Machena”, astfel cauzând prin acțiunile sale daune în proporții considerabile intereselor publice, manifestate prin încălcarea de către persoana publică a legislației Republicii Moldova și anume fiind persoană care deține grad special și cu statut de persoană publică, autorizată și învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public de stat, intenționat și cu vinovăție directă, a prestat servicii contrar intereselor publice, dar în interesele membrilor organizației criminale 14 denumită „Machena” condusă de așa numitul „hoț în lege” Vladimir Moscalciuc și fără careva temei legal care ar permite de a da credibilității acțiunilor sale, în același timp diminuând imaginea organelor sistemului penitenciar, și anume a reputației, onoarei și demnității atât a colaboratorilor sistemului penitenciar cât și formarea unei neîncrederi a opiniei publice față de întregul sistem penitenciar, manifestată prin atentarea la relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sectorul public, prin abuzuri și nerespectarea intereselor publice, precum Și prejudicierea imaginii, prestigiului și intereselor legale ale sistemului. Influența părților vătămate prin amenințări etc., a continuat practic și pe toată perioada examinării în instanța de judecată a cauzei penale privind învinuirea lui Moscalciuc Vladimir și a unor membri ai organizației criminale „Machena”, adică pînă la 27.04.2012, fapt confirmat prin șirul de plângeri adresate diferitor instanțe, fapt care a impus instanța de judecată, chiar și în faza examinării judiciare, să întreprindă un șir de măsuri în vederea protecției acestora. Mai mult ca atât, de către Bîrcă Petru și alte persoane din sistemul penitenciar al Republicii Moldova, responsabili de asigurarea ordinii de drept în penitenciare, de respectarea drepturilor și libertăților deținuților, inclusiv a celor plasați sub regim de protecție, a fost favorizată și tolerată: - aplicarea forței fizice în privința părților vătămate; - cererea de a fi transmiși bani și bunuri pentru formarea așa zisului „obșeac” (în înțelesul criminologiei - visteria hoțească), destinat pentru susținerea lumii criminale și propagarea ideii hoțești; - vehicularea și folosirea de către deținuți a statutului său criminal în cadrul grupării criminale și anume: „hoț în lege”, „polojeneț”, „smotreașcii”, demonstrând o anumită ierarhie în cadrul acesteia; - amenințarea părților vătămate cu o eventuală imposibilitate de a avea o viață adecvată în penitenciar; - amenințarea cu violență săvîrșită în grup și cu amenințarea implicării altor membri al grupului criminal în cazul refuzului de a transmite banii; - folosirea jargoanelor și cuvintelor necenzurate cu scopul evidențierii apartenenții criminale la organizația „Machena”; - demonstrarea supremației deținuților, membri ai organizației criminale, și a controlării situației criminale în penitenciare, prin faptul obligativității achitării unor taxe lunare pentru așa zisul „obșeac”, precum și prin susținerea poziției că orice problemă poate fi soluționată doar de către ei; - primirea banilor de către membrii organizației criminale și persoanele lor de încredere de la libertate.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - procuror; - partea vătămată Pleșca Leonid; - avocatul Coda Victor în numele părților vătămate Bocancea Vitalie și Maier Angela. 3.1 Prin apelul depus, procurorul Vasiliu Sergiu a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: a-l recunoaște vinovat pe Bîrcă Petru vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42 alin.(2), art.3521 ; art.42 alin.(2), (3), (4), art.177 alin.(1); art.42 alin.(2), (3), (4), art.327 alin (3); art.30, art.42 alin.(2), (3), (4), art.314 alin.(1) și art.30, art.42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3) Cod penal și în baza acestor norme, a-i stabili lui Bîrcă Petru pedeapsa după cum urmează: - în baza art.30, art.42 alin.(2), (3), (4), art.314 alin.(1) Cod penal - un an închisoare; - în baza art.42 alin.(2), (3), (4), art.327 alin (3) Cod penal - 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani; 15 - în baza art.30, art.42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3) Cod penal - 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 3 ani; În conformitate cu alin.(1) art. 84 Cod penal, a-i stabili lui Bîrcă Petru pedeapsa definitivă prin cumulul parțial al pedepselor - 3 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe termen de 5 ani, iar pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 3521; art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 177 alin. (1) Cod penala a-l libera de pedeapsă penală pe inculpatul Bîrcă Petru. În motivarea apelului procurorul a invocat că: - la judecarea cauzei penale, au fost grav încălcate prevederile art.33 - 35 Cod de procedură penală; - judecarea cauzei penale a avut loc fără participarea părților vătămate Bocancea Vitalie, Pleșca Leonid, care prin încheierea instanței au fost înlăturate din sala de ședință pînă la finele examinării cauzei, iar partea vătămată Maier A. deși a fost prezentă în câteva ședințe de judecată nu a fost audiată. Nici partea vătămată Bocancea Vitalie nu a fost audiat în ședința de judecată, or, odată fiind începută audierea acestuia, așa și nu a fost finisată, din cauza eliminării acestuia din sala de ședință, ceea ce în opinia părții acuzării, aceste încălcări au afectat grav procesul de înfăptuire a justiției, în consecință au generat pronunțarea unei hotărâri neîntemeiate, or, cel puțin 3 capete de acuzare se referă la părțile vătămate Bocancea Vitalie și A. Maier, iar alte două capete de acuzare se referă la Pleșca Leonid; - partea acuzării a întreprins acțiuni și a asigurat prezența în sala de ședință a părții vătămate Maier A. și a apărătorului acestea, instanța de judecată eronat indicând în sentință că acuzatorul de stat nu a întreprins măsuri în vederea stabiliri locului aflării acesteia. În materialele dosarului penal existând datele de contact ale părții vătămate, datele de contact ale apărătorului; - prima instanță, pentru a pronunța sentința a mai reținut că partea acuzării nu a indicat concret în actul de învinuire care au fost acțiunile lui Bîrcă Petru în vederea determinării părților vătămate de a-și schimba declarațiile și consolidarea pozițiilor organizației criminale Machena; - consideră că pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei, au fost administrate probe suficiente, concludente, pertinente utile și veridice, care în ansamblul lor dovedesc vinovăția inculpatului in comiterea infracțiunilor incriminate. 3.2 Prin apelul depus de partea vătămată Pleșca Leonid, s-a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu condamnarea inculpatului Bîrcă Petru pentru infracțiunile săvârșite, prevăzute de art. art. 42 alin.(2), 3521; 42 alin.(2), (3), (4), 177 alin.(1); 42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3); 30, 42 alin.(2), (3), (4), 314 alin.(1) și 30, 42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3) Codul penal. În motivarea apelului declarat, partea vătămată Pleșca Leonid a invocat că: - în cadrul procesului de judecată, instanța, în mod eronat a apreciat critic probele acuzării și a admis în exclusivitate probele apărării care nici într-un caz nu demonstrează nevinovăția lui Bîrcă Petru; - prima instanță nu a dat apreciere la toate probele care demonstrează vinovăția lui Bîrcă Petru și nici nu s-a expus pe aceste probe, ci superficial, bazându-se, și dând 16 credibilitate declarațiilor lui Bîrcă, care are drept scop eschivarea de la răspunderea penală pentru crimele comise, a respins toate probele acuzării, probe care sunt pertinente, concludente, utile si incontestabile; - în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate mai multe probe care demonstrează în mod incontestabil vinovăția lui Bîrcă Petru; - prima instanță a dat credibilitate declarațiilor lui Bîrcă descrise pe fila nr. 20 a sentinței în care Bîrcă Petru, intenționând să se eschiveze de la răspundere a comunicat instanței precum că „Puiu, Ceban și Cosoi pe perioada de timp decembrie 2011 - februarie 2012 nu erau colaboratori, ei fiind eliberați, dînsul fizic nu putea să execute astfel de ședință de aceea cele invocate de procuratură este o aberație.” Această afirmație este combătută prin declarațiile martorilor Puiu, Ceban și Cosoi precum și ordinele de suspendare sau concediere din sistemul penitenciar a ultimelor, Puiu a activat pînă în luna august 2012, Ceban și Cosoi pînă în luna aprilie 2012. Respectiv se demonstrează că Bîrcă Petru a mințit iarăși. 3.3 Prin apelul depus de către avocatul Coda Victor în numele părților vătămate Bocancea Vitalie și Maier Angela s-a solicitat repunerea în termen apelul declarat, în conformitate cu art. 403 Cod de procedură penală, casarea integrală a sentinței, cu dispunerea rejudecării cauzei, cu adoptarea hotărîrii legale și pronunțarea unei decizie interlocutorii în privința judecătorului S. Ciobanu, care a comis încălcarea a legislației și a drepturilor și a principiilor fundamentale ale Omului. În motivarea apelului declarat, avocatul Coda Victor a invocat următoarele: - este greșită concluzia primei instanțe referitor la achitarea lui Bîrcă Petru pe capetele de învinuire aduse lui or, declarațiile martorilor Mămăligă S. și ale lui A. Puiu menționați au declarat că cunoșteau despre acțiunile lui Bîrcă Petru împotriva lui Bocancea Vitalie și Maier A. și că acesta căuta orice posibilitate de a obține careva informații compromițătoare împotriva ultimilor; - declarațiile lui S. Mămăligă și ale lui A. Puiu sunt declarații de bază pentru acest capăt de acuzare, ele însă fiind demonstrate prin declarațiile celorlalți martori, însă dezmințirea acestora se face doar prin declarațiile lui Bîrcă Petru; - partea vătămată Maier Angela în cadrul ședinței de judecată nu a fost audiată, iar partea vătămată, Bocancea Vitalie, nu a fost audiat pînă la sfârșit în cadrul ședințelor de judecată, ceea ce împiedică semnificativ aflarea adevărului pe acest caz; - din cauza multiplelor încălcări de procedură admise și inclusiv comise de Președintele ședinței de judecată, sentința nu a putut fi una deplină și legală; - instanța de judecată nu a dat o calificare corectă normei penale prevăzută de art. 177 Cod penal, fapt ce solicită o reapreciere atât a probatoriului penal, cât și o reîncadrare juridică a faptei; - părții vătămate Bocancea Vitalie nu i s-a permis să depună declarații, a fost întrerupt și dintr-un motiv derizoriu sancționat procedural (între timp, procedura de audiere se presupune a fi întreruptă), după care acestuia să i se interzică accesul în sala de judecată, iar în procesul-verbal al ședinței de judecată, în data de 27 noiembrie 2016 să fie deja indicat că acesta a fost îndepărtat din sala de judecată. La fel și avocatul părții vătămate Bocancea Vitalie, Țaulean Vitalie a fost îndepărtat din sala de judecată, încălcându-li-se dreptul de acces la justiție și la judecarea cauzei sale într-un termen 17 rezonabil, în mod imparțial și echitabil; - instanța de judecată nu a respectat prevederile art. 365 Cod de procedură penală și nu a solicitat prezentare listei probelor, dar nimeni nu a venit cu propunerea de modificare a acesteia în cazul în care aceasta a fost anunțată verbal, audierile se petreceau haotic, lipsind consecutivitatea audierilor, iar părțile nu aveau posibilitatea normală de a-și realiza drepturile sale procesuale; - la etapa de urmărire penală a fost efectuată o expertiză grafoscopică, asupra înscrisurilor prezentate de către Bîrcă Petru lui A. Puiu, însă din motive neclare acest raport de expertiză nu a fost prezentat în ședința de judecată, nu i s-a oferit posibilitate părții vătămate Bocancea Vitalie să-l solicite în fața instanței (art. 376 Cod de procedură penală), ceea ce dă încă un temei în plus de a fi casată sentința din 17 marte 2017 și de a purcede la o rejudecare a cauzei, or erorile comise nu poate fi reparate de către instanța de apel, atâta timp cât probele ce se cer administrate nu au fost administrate de către prima instanță; - pe acest capăt de acuzare instanța de judecată a eșuat în a face o justiție corectă și echitabilă, a admis mai multe încălcări de procedură ceea ce a împiedicat aflarea adevărului, dar și realizarea drepturilor procesuale ale participanților la proces, nu a dat o apreciere corectă și echidistantă a probelor deja administrate, a dat o apreciere greșită a normei de drept aplicată și nu a încadrat corect acțiunile criminale ale lui Bîrcă Petru.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chilinău din 04 noiembrie 2019, a fost admis, în același rând și din oficiu, conform prevederilor art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, apelurile procurorului, a părții vătămate Pleșca Leonid și a avocatului Coda Mihail în numele părților vătămate Bocancea Vitalie și Maier Angela, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: A fost recunoscut vinovat Bîrcă Petru de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1) și art.3521 Cod penal și conform art. 389 alin.(4), p. 3 Cod de procedură penală, Bîrcă Petru a fost liberat de pedepsele penale pentru aceste infracțiuni pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală. A fost achitat Bîrcă Petru pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a poziției organizației criminale Machena, pe motivul că fapta nu este prevăzută de legea penală. A fost achitat Bîrcă Petru pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena, pe motivul că fapta nu este prevăzută de legea penală. A fost recunoscut vinovat Bîrcă Petru pe art. 327 alin.(1) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de abuz de serviciu în privința lui V. Bocancea, și a fost liberat de pedeapsa penală pentru această infracțiune pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală. A fost soluționată soarta copurilor delicte. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, instanța de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 18 Cod Procedură Penală, și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a-l achita pe Bîrcă Petru pe capetele de acuzare prevăzute de art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1) și art. 3521 Cod penal din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel a considerat că declarațiile părții vătămate Bocancea Vitalie date atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată primei instanțe, sunt utile, veridice, consecvente, unde dânsul foarte detaliat și consecutiv a descris toate circumstanțele faptei și a declarat cu certitudine că anume Bîrcă Petru, acționând cu intenție directă, a urmărit scopul încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării reputației profesionale a cet. Bocancea Vitalie, orientate spre destituirea acestuia din funcția de director-adjunct al DIP și întâlnindu-se cu cet. Puiu Albert în apropierea sediului DIP, situat în mun. Chișinău, str. N. Titulescu 35, căruia i-a transmis extrasele din bazele de date a I.S. „Cadastru” și I.S. „CRIS Registru”, care conțineau date cu caracter personal ale cet. Vitalie Bocancea și ale soției acestuia Angela Maier, solicitând de la Puiu Albert acumularea informației compromițătoare în privința lui Bocancea Vitalie și difuzarea acestor informații în mijloacele mass-media, acțiuni în rezultatul cărora a fost afectat considerabil dreptul constituțional a lui Bocancea Vitalie și a soției acestuia la ocrotirea vieții familiale și private, prevăzut de art.28 din Constituția Republicii Moldova și art.8 al Convenției Europe ne pentru Apărarea Drepturilor Omului, aducând soților Bocancea prejudicii morale considerabile, săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art.177 alin.(1) Cod penal. A mai constatat instanța de apel că, anume Bîrcă Petru, a acționat cu intenție directă, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții personale și defăimării reputației profesionale a cet. Bocancea Vitalie, orientate spre destituirea acestuia din funcția de director-adjunct al DIP, aproximativ la începutul lunii august 2011, s-a întâlnit cu cet. Puiu Albert în apropierea sediului DIP, situat în mun. Chișinău, str. N. Titulescu 35, căruia ilegal i-a transmis extrasele din bazele de date a Î.S. „Cadastru” și Î.S.„CRIS Registru”, care conțineau date cu caracter personal ale cet. Vitalie Bocancea și ale soției acestuia Angela Maier, solicitând de la Puiu Albert acumularea informației compromițătoare în privința lui Bocancea Vitalie și difuzarea acestor informații în mijloacele mass-media, acțiuni în rezultatul cărora a fost afectat considerabil dreptul constituțional a lui Bocancea Vitalie la ocrotirea vieții familiale și private, prevăzut de art.28 din Constituția Republicii Moldova și art.8 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, și a prejudiciat considerabil imaginea organelor sistemului penitenciar, și anume a reputației, onoarei și demnității atât a colaboratorilor sistemului penitenciar cât și formarea unei neîncrederi opiniei publice față de întregul sistem penitenciar, manifestată prin atentarea la relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sectorul public, prin abuzuri și nerespectarea intereselor publice, precum și prejudicierea imaginii, prestigiului și intereselor legale ale sistemului, săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art.327 alin.(1) Codul penal. Instanța de apel a mai considerat că declarațiile părții vătămate Maier Angela date atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată primei instanțe, sunt utile, veridice, consecvente, unde dânsa foarte detaliat și consecutiv a descris toate circumstanțele, care i-au devenit cunoscute de la soțul său Bocancea Vitalie și care în cumul cu declarațiile ultimului și celelalte probe pe care lea analizat în continuare 19 demonstrează pe deplin vinovăția lui Bîrcă Petru în săvârșirea infracțiunilor încriminate, prevăzute de art.177 alin.(1) și 327 alin.(1) Cod penal or, chiar martorul Mămăliga Sergiu, în prima instanță a recunoscut că a procesat datele cu caracter personal ale părților vătămate V. Bocancea și A. Maier, menționând că ar fi efectuat aceste acțiuni în cadrul unor activități speciale de investigație, care așa și nu au fost prezentate instanței de judecată. Totodată, instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor Mămăliga Sergiu și Puiu Albert, date atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată primei instanțe, sunt utile, veridice și coroborează cu declarațiile părții vătămate părților vătămate Bocancea Vitalie și Maier Angela și celelalte probe care au fost analizat în instanța de apel și, care coroborează între ele și combat argumentele inculpatului Bîrcă Petru și confirmă faptul că anume Bîrcă Petru a comis infracțiunile încriminate, prevăzute de art.177 alin.(1) și 327 alin.(1) Cod penal, anume dânsul, s-a folosit intenționat de situația de serviciu, în interese personale și a încălcat inviolabilitatea vieții personale manifestate prin culegerea ilegală și răspândirea cu bună știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală ce constituie secret personal și familial al altei persoane fără consimțământul ei. Instanța de apel a considerat că declarațiile părților vătămate Pleșca Leonid, Trahtman Roman și Cebotari Andrei, date atât în cadrul urmăririi penale cât și în ședința de judecată primei instanțe, sunt utile, veridice, consecvente, unde dânșii foarte detaliat și consecutiv au descris toate circumstanțele faptei și au declarat cu certitudine că anume Bîrcă Petru, i-a determinat prin promisiune la depunerea de declarații mincinoase, săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art.314 alin.(1) Codul penal. Instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor Mocanu Mihail și Nicorici Ruslan, sunt utile, veridice și coroborează cu declarațiile părții vătămate părților vătămate Pleșca Leonid, Trahtman Roman și Cebotari Andrei și celelalte probe pe care au fost analizate și, care coroborează între ele și combat argumentele inculpatului Bîrcă Petru și confirmă faptul că anume Bîrcă Petru, i-a determinat prin promisiune la depunerea de declarații mincinoase, săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art.314 alin.(1) Codul penal. Instanța de apel a conchis că declarațiile martorilor Munteanu Vitalie, Ochișor Sergiu, Musteață Vladislav, Lupu Ion și Vacari Sergiu, nu pot servi drept temei de achitare a inculpatului Bîrcă Petru pe art. art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1) și art. 3521 Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, deoarece ele nu corespund adevărului, sunt date cu scopul de a-l exonera pe ultimul de la răspunderea penală și se combat de întreaga sistemă de probe analizată mai sus și apreciată de Colegiul penal prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care demonstrează cu certitudine vina inculpatului Bîrcă Petru în comiterea infracțiunilor imputate lui, prevăzute la art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1) și art. 3521 Cod penal. Instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor Otean Angela, Burduja Adrian, Marandici Ludmila și Petrache Victor sunt utile, veridice și coroborează cu celelalte probe care au fost analizate și, care coroborează între ele și combat argumentele inculpatului Bîrcă Petru precum că dânsul n-a comis falsul în declarații or, candidatul la numirea în funcția publică este obligat să identifice și să declare interesele personale 20 relevante. Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declarației, precum și pentru veridicitatea și deplinătatea informației, o poartă persoana care depune declarația”, precum și contrar art.6 alin.(1), lit. e) din Legea nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției, care prevede că „Organizarea activității autorităților publice și a funcționarilor publici se asigură prin reglementările legislației care prevăd: stabilirea unor exigențe speciale, restricții și interdicții, criterii de angajare, de numire și de promovare în funcție, necesare excluderii conflictelor de interese, apărării regimului constituțional, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice”, precum și contrar art.24 alin.(2) din Legea nr.158- XVI din 04.07.2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, care prevede că „Funcționarul public este obligat să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese”, anume Bîrcă Petru, în perioada anului 2011, aproximativ la 28 iunie, aflându-se în incinta sediului DIP pe adresa mun. Chișinău, str. Titulescu 35, a ascuns informația pe care era obligat s- o declare și a înscris în fișa personală de evidență a cadrelor în pct. 11, rubrica „cine din rudele apropiate își satisface serviciul în MJ M.A.I. al Republicii Moldova (gradul, numele, prenumele, patronimicul, funcția, unitatea)” cuvântul „nimeni”, astfel a ascuns faptul precum că în sistemul penitenciar activează cineva din rude, denaturând astfel datele oficiale și anume faptul că mama sa Ceban Tamara Petru și tatăl Directorului General interimar al DIP, Ceban Ștefan Petru sunt frate și soră, ceea ce potrivit art.45 al Codului familiei reprezintă relații de rudenie, deoarece au un ascendent comun și respectiv Bîrcă Petru și V. Ceban sunt veri, fapt care contravine prevederilor cadrului normativ sus indicat, prin ce a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.3521 Cod penal. 59. Mai mult ca atât, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina inculpatului Bîrcă Petru privitor la săvârșirea infracțiunii încriminate, prevăzute la art. 314 alin.(1) Cod penal, se mai dovedește integral și prin probele scrise administrate și cercetate în cadrul instanței de apel. Instanța de apel a considerat că, probele scrise și documentele examinate, coroborează cu declarațiile părților vătămate Pleșca Leonid, Trahtman Roman, Cebotari Andrei, a martorilor Mocanu Mihail și Nicorici Ruslan, cât și cu întreaga sistemă de probe analizată și apreciată prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care indică la Bîrcă Petru ca la persoana care, având în sarcina competențelor funcționale inclusiv asigurarea regimului de protecție a persoanelor protejate conform Legii cu privire la protecția martorilor și altor participanți la procesul penal Nr.105 din 16.05.2008, știind cu certitudine că deținutul Pleșca Leonid face parte din categoria părților vătămate în cauza „Machena”, inclusiv în anumite procese penale pe rol la moment, în instanțele de judecată ale Republicii Moldova, cunoscând că acesta este inclus în programul de protecție al martorilor și altor părți în proces, împreună cu alți colaboratori ai DIP, în perioada lunii iulie 2011, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Ghenadie Maliovanîi, aflându-se în Penitenciarul nr.9 cu sediul în Pruncul, mun. Chișinău, în perioada lunii ianuarie 2012 după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Munteanu Vitalie, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, în perioada lunii mai 2012 după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Brăducean Alexei, aflându-se în biroul de serviciu al lui Ochișor 21 Sergiu (ofițer al IP nr.13) în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, în perioada anului 2011 data exactă nefiind stabilită, dar până în luna noiembrie 2011, după instigarea ofițerului sistemului penitenciar - Munteanu Vitalie, aflându-se în biroul de serviciu al lui V. Munteanu din Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, la sfârșitul lunii noiembrie 2011 și la sfârșitul lunii decembrie 2011, aflându-se în Penitenciarul nr.13 cu sediul în mun. Chișinău, str. Bernardazzi 3, urmărind scopul de a obține de la Pleșca Leonid și Trahtman Roman declarații mincinoase, în cauza de acuzare a lui Moscalciuc Vladimir ș.a., pentru a-i convinge să refuze de a menține declarațiile sale de acuzare făcute pe cauzele penale în privința acestei organizații criminale, de mai multe ori, în repetate rânduri i-a determinat prin șantaj psihologic aferent condițiilor de detenție inumane și degradante, la depunerea declarațiilor mincinoase în favoarea grupării criminale „Machena” și a complicilor săi din cadrul DIP, precum că, ei adică Pleșca Leonid și R. Trahtman, chipurile, ar fi făcut declarații neveridice sub influiența ilegală a procurorilor și ofițerilor de poliție, cauzând astfel prejudicii considerabile persoanelor fizice și juridice exprimate prin atentarea la relațiile sociale privitoare la activitatea de aflare a adevărului în procesul înfăptuirii justiției, condițiilor de detenție ale cet. Pleșca Leonid, diminuarea autorității publice a DIP, etc. Instanța de apel a conchis că, declarațiile depuse de către inculpatul Bîrcă Petru, prin care nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunilor comise de el, prevăzute la art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1), 327 alin.(1) și art. 3521 Cod penal sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală, și se combat de întreaga sistemă de probe analizată și apreciată prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, întrucât nu sunt susținute prin careva probe și nu coroborează cu ansamblu de probe examinate. Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Bîrcă Petru, în săvârșirea infracțiunilor încriminate, prevăzute la art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1), 327 alin.(1) și art. 3521 Cod penal și a calificat-o ca o metodă de apărare, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, iar nerecunoașterea vinei de către Bîrcă Petru pe întreg procesul penal se apreciază ca un drept al acestuia și ca o metodă de apărare. Referitor la al capătul de învinuire pe art. art. 3521 Cod penal (în redacția de pînă la survenirea modificărilor și completărilor intervenite în articolul respectiv prin Legea nr. 134 din 17.06.2016), potrivit căruia Bîrcă Petru, în perioada anului 2011, aproximativ la 28 iunie, aflându-se în incinta sediului DIP pe adresa mun. Chișinău, str. Titulescu 35, a ascuns informația pe care era obligat s-o declare și a înscris în fișa personală de evidență a cadrelor în pct. 11, rubrica „cine din rudele apropiate își satisface serviciul în MJ M.A.I. al Republicii Moldova (gradul, numele, prenumele, patronimicul, funcția, unitatea)” cuvântul „nimeni”, astfel a ascuns faptul precum că în sistemul penitenciar activează cineva din rude, denaturând astfel datele oficiale și anume faptul că mama sa Ceban Tamara și tatăl Directorului General interimar al DIP, Ceban Ștefan sunt frate și soră, ceea ce potrivit art.45 al Codului familiei reprezintă relații de rudenie, deoarece au un 22 ascendent comun și respectiv Bîrcă Petru și V. Ceban sunt veri, fapt care contravine prevederilor cadrului normativ, în rezultat Bîrcă Petru fiind numit prin ordinul Ministrului Justiției nr.292 din 30.08.2011 în funcția de șef al secției securitate, a Direcției securitate, regim și supraveghere a Direcției Generale educativă, securitate, regim, supraveghere și evidență specială a Departamentului Instituțiilor Penitenciare a Ministerului Justiției, începând activitatea conform contractului privind îndeplinirea serviciului în cadrul sistemului penitenciar nr.91 începând din 11.07.2011, instanța de apel, analizând probele administrate la dosar, cercetându-le prin prisma rigorilor de drept, a constatat că acestea din urmă demonstrează vinovăția inculpatului Bîrcă Petru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3521 Cod penal, care prevede răspundere penală pentru „declarația necorespunzătoare a adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice, pentru sine sau pentru o terță persoană, atunci cînd potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru producerea acestor consecințe”. Instanța de apel a considerat că, prima instanță neîntemeiat a dispus achitarea lui Bîrcă Petru pe art. art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1) și art. 3521 Cod penal pe motiv că nu s- a constatat existența faptei infracțiunii, or instanța de apel a constatat cu certitudine, că în volum deplin dovedesc vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunilor imputate lui. Reieșind din întreaga sistemă de probe cercetate și apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul comiterii de către Bîrcă Petru a infracțiunii prevăzute de art. 3521 Cod penal, a falsului în declarații, adică, a declarației necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru sine, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru producerea acestor consecințe, a infracțiunii prevăzute de art. 177 alin.(1) Cod penal, a încălcării inviolabilității vieții personale manifestate prin culegerea ilegală și răspândirea cu bună știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală ce constituie secret personal și familial al altei persoane fără consimțământul ei, a infracțiunii prevăzute de art.314 alin.(1) Cod penal, a determinării prin promisiune a părții vătămate la depunerea de declarații mincinoase, precum și a infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(1) Cod penal, a abuzului de serviciu, adică, a folosirii intenționate de către o persoană publică a situației de serviciu, în interese personale, cu cauzarea de daune a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice or, pe parcursul cercetării judecătorești au fost prezentate instanței suficiente probe ce confirma cu certitudine săvârșirea de către Bîrcă Petru pe aceste capete de acuzare. A mai reținut instanța de apel a că, procurorul în calitate de apelant și acuzator de stat, în instanța de apel argumentează învinuirea lui Bîrcă Petru pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a poziției organizației criminale Machena și pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008) și pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena și prin următoarele: Declarațiile martorului Ceban Victor; Declarațiile martorului David Ion; Declarațiile martorului Platon Serghei; Declarațiile martorului Chicu Evghenii; 23 Declarațiile martorului Crețu Andrian; Declarațiile martorului Bîtcă Alexandru; Declarațiile martorului Cosoi Fiodor; Declarațiile martorului Ciorbă Veaceslav; Declarațiile martorului Pojoga Ion; Declarațiile martorului Efros Ion; Declarațiile martorului Dudadov Oleg; Declarațiile martorului Canțăr Tatiana; Declarațiile martorului Vrabie Cornel; Declarațiile martorului Cerghez Boris; Declarațiile martorului Chindeacov Vladimir. Instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor Ceban Victor, David Ion, Platon Serghei, Chicu Evghenii, Crețu Andrian, Bîtcă Alexandru, Cosoi Fiodor, Ciorbă Veaceslav, Pojoga Ion, Efros Ion, Dudadov Oleg, Canțăr Tatiana, Vrabie Cornel, Cerghez Boris și Chindeacov Vladimir, nu pot constitui temei de condamnare a lui Bîrcă Petru pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a poziției organizației criminale Machena, pe motivul că faptele incriminate lui nu sunt prevăzute de legea penală și astfel, a dispus achitarea lui Bîrcă Petru pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena, deoarece pe aceste epizoade, fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală. Instanța de apel a conchis de asemenea că, nu pot servi ca probe care ar demonstra vinovăția lui Bîrcă Petru în comiterea infracțiunilor imputate lui, pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a poziției organizației criminale Machena și pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008) și pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena nici probele scrise invocate de apelant. Instanța de apel a considerat că și probele administrate și examinate în instanța de apel, nici într-un caz nu confirmă și nu demonstrează vina lui Bîrcă Petru în comiterea infracțiunilor imputate lui, prevăzute de art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a poziției organizației criminale Machena și pe art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena, deoarece pe aceste epizoade, fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală. Privitor la învinuirea adusă lui Bîrcă Petru pe art. 42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a poziției organizației criminale Machena, pe art. 30, 42 alin.(2), (3), (4), 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena, precum și pe 71 art.42 alin.(2), (3), (4), 327 alin (3) Cod penal pe epizodul de abuz de serviciu în privința lui V. Bocancea, instanța de apel a reținut că ”potrivit actului de învinuire, Bîrcă Petru, se învinuiește, că ….., (pct. 24 116-123, din decizia instanței de apel). Instanța de apel a reținut că, învinuirea înaintată lui Bîrcă Petru în temeiul art.327 alin. (3) Cod penal, prevede în calitate de consecințe prejudiciabile „daune în proporții considerabile intereselor publice”, precum și „daune în proporții considerabile intereselor publice”, și prin urmare, dat fiind că, sintagma respectivă a fost declarată neconstituțională, rezultă că, în acțiunile lui Bîrcă Petru lipsește semnul constitutiv a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (3) Cod penal - urmările prejudiciabile sub forma daunelor în proporții considerabile intereselor publice. Respectiv, privitor la învinuirea inculpatului Bîrcă Petru în temeiul art. 327 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe epizodul de consolidare a poziției organizației criminale Machena, instanța de apel a dispus achitarea lui Bîrcă Petru pe art. 327 81 alin.(3) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), pe motivul că fapta nu este prevăzută de legea penală, cât și pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena și reținerea în sarcina acestuia a cauzării de daune în proporții considerabile intereselor publice, sintagmă declarată neconstituțională, este inadmisibilă. Ținând cont de neconstituționalitatea sintagmei „cauzării de daune în proporții considerabile intereselor publice”, instanța de apel a recalificat fapta încriminată lui Bîrcă Petru de la art.42 alin.(2), (3), (4), art.327 alin.(3) Codul penal, pe epizodul de abuz de serviciu în privința lui V. Bocancea, pe art. 327 alin.(1) Cod penal (redacția Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008), după indicii: abuzul de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interese personale, cu cauzarea de daune a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Totodată, deși s-a constatat vinovăția inculpatului Bîrcă Petru pe art. 177 alin.(1), art. 314 alin.(1), art. 327 alin.(1) și art.3521 Codul Penal, instanța de apel a reținut că, infracțiunile prevăzute la art.177 alin.(1) și art.3521 Codul Penal sunt infracțiuni ușoare, iar infracțiunile prevăzute la art.314 alin.(1) și art.327 alin.(1) Cod penal sunt infracțiuni mai puțini grave, comise de către Bîrcă Petru la începutul lunii august 2011, la 28 iunie 2011, în cazul infracțiunii prevăzute la art.314 alin.(1) Cod penal, ultima acțiune infracțională a fost săvârșită de către Bîrcă Petru în perioada lunii mai 2012, iar de la comiterea acțiunilor infracționale, termenul de 2 ani și respectiv 5 ani este deja expirat, de aceea conform art. 60 Cod penal și art. 389 alin.(4), p. 3 Cod procedură penală, Bîrcă Petru a fost liberat de pedepsele numite pentru aceste infracțiuni în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: - avocatul Bîrcă Ludmila în numele părții vătămate Pleșca Leonid, care invocând temei pentru recurs pct. 6, 8, din dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. - inculpatul Bîrcă Petru care invocând temei pentru recurs pct. 6, 8, 12, 16 din dispozițiile art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei сu mеnținеrеа sentinței рrin саrе Вîrcă Petru а fost achitat de sub toate învinuirile aduse ре motiv сă nu 25 s-a constatat existenta faptei infracțiunii. 5.1 În motivarea recursului avocatul Bîrcă Ludmila în numele părții vătămate Pleșca Leonid invocă că: - instanța de apel nu a apreciat probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele de judecată, ori le-a apreciat eronat, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului; - vinovăția lui Bîrcă Petru în comiterea infracțiunii incriminate, se demonstrează prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanțele judecătorești de fond și apel, cărora nu li s-a dat o apreciere cuvenită; - instanța de apel prematur a adoptat concluzia de achitare în privința inculpatului, făcând trimitere doar la declarațiile acestora și criticând declarațiile martorilor și a părților vătămate, invocând doar că acestea sunt declarative fără a-și motiva poziția în acest sens și totodată, fără a aprecia materialele cauzei, are au fost doar citite și înregistrate în procesul-verbal al ședinței de judecată; - în situația în care, instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerata lega a și întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta cauză penală; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța de apel nu s-a expus asupra apelului părții vătămate Pleșca Leonid, încălcând astfel dreptul părții civile de acces liber la justiție și la un proces echitabil; - instanța de apel nu s-a expus la alegația părții vătămate cu privire la faptul că, “prima instanță a dat credibilitate declarațiilor lui Bîrcă descrise pe fila nr. 20 a sentinței în care inculpatul Bîrcă Petru, intenționând să se eschiveze de la răspundere a comunicat instanței precum că „Puiu, Ceban și Cosoi pe perioada de timp decembrie 2011 - februarie 2012 nu erau colaboratori, ei fiind eliberați, dînsul fizic nu a putea să execute astfel de ședință de aceea cele invocate de procuratură este o aberație”, or această afirmație este combătută prin declarațiile martorilor Puiu, Ceban și Cosoi precum și ordinele de suspendare sau concediere din sistemul penitenciar a ultimelor, Puiu a activat pînă în luna august 2012, Ceban și Cosoi pînă în luna aprilie 2012. Respectiv se demonstrează că Bîrcă Petru a mințit; - consideră că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu rigorile legii și nu a dat un răspuns argumentat criticelor invocate de apărător, care prezintă interes sporit pentru justa soluționare a acestei cauze, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală; 5.2 În motivarea recursului, inculpatul Bîrcă Petru indică că: - concluziile instanței de apel sunt bazate doar pe probele dobândite și cercetate de prima instanță, în baza cărora s-a decis achitarea inculpatului; - în ce privește condamnarea în baza art.3521 Cod penal a indicat că: nici acuzarea și nici instanța de apel nu au indicat sub care aliniat se califică pretinsa faptă. Consideră că suntem în fața unei învinuiri neclare și a unei calificări de fapte eronate, nebazate pe 26 norma legală; - în ce privește condamnarea în baza art.177 alin.(1) Cod penal: ca temei al recunoașterii vinovăție lui Bîrcă Petru în baza acestei norme, instanța de judecată a invocat o pretinsă faptă comisă de recurent la finele lunii iulie 2011. Totodată, instanța a indicat că această pretinsă faptă ar contraveni prevederilor art.4 și 15 din Legea nr.133 din 08.07.2011, însă, prevederile acestei legi nu pot fi aplicate situației recurentului. Potrivit conținutului art.34 din Legea nr.133 din 08.07.2011, prezenta lege intră în vigoare după 6 luni de la data publicării, iar conform Monitorului Oficial, Legea citată a fost publicată la data de 14.10.2011. Prin urmare, norma materială ce a fost chipurile încălcată de recurent a intrat în vigoare începând cu data de 14 aprilie 2012, motive din care, pretinsele fapte săvîrșite în luna iulie 2011 nu pot fi calificate prin prisma acestor prevederi legale, deoarece ele nu erau în vigoare la data comiterii acțiunilor. - în ce privește condamnarea sa în baza art.327 alin.(1) Cod penal a indicat că: temei al recunoașterii vinovăției lui în baza acestei norme, instanța de judecată a invocat o pretinsă faptă comisă de recurent la finele lunii iulie 2011. Totodată, instanța a indicat că această pretinsă faptă ar contraveni prevederilor art.4 și 15 din Legea nr.133 din 08.07.2011. Însă, prevederile acestei legi nu pot fi aplicate situației recurentului. Potrivit conținutului art.34 din Legea nr.133 din 08.07.2011, prezenta lege intră în vigoare după 6 luni de la data publicării, iar conform Monitorului Oficial, Legea citată a fost publicată la data de 14.10.2011. Prin urmare, norma materială ce a fost chipurile încălcată de recurent a intrat în vigoare începând cu data de 14 aprilie 2012, motive din care, pretinsele fapte săvîrșite în luna iulie 2011 nu pot fi calificate prin prisma acestor prevederi legale, deoarece ele nu erau în vigoare la data comiterii acțiunilor; - în ce privește condamnarea în baza art.314 alin.(1) Cod penal a indicat că: instanța de recurs urmează să constate că la baza acestei soluții nu au fost invocate probe, însăși instanța de apel refuză marea majoritate de probe ce a fost invocată de acuzare în susținerea pretinselor fapte imputate recurentului (a se vedea pct.113 din decizia contestată), dar, în contradicție cu aceasta, apreciază că ar fi existat latura obiectivă a componentei date de infracțiuni, ceea ce contravine stării de fapt constate. Instanța de apel a admis erori grave și la determinarea datelor comiterii pretinselor acțiuni (la iulie 2011, la ianuarie 2012, ulterior perioada anului 2011, luna noiembrie 2011, etc.) Or, o hotărâre judecătorească nu poate conține reglementări contrare; - în ce privește soluția de achitare de sub acuzațiile imputate în baza art.327 alin.(3) Cod penal (două episoade), a atras atenția instanței de recurs că în partea constatatoare a deciziei contestate nu se regăsesc faptele imputate recurentului, care ar forma latura obiectivă a acestor infracțiuni; - prima instanță a aplicat corect cadrul legal în vigoare, i-a coroborat efectiv cu starea reală de fapt și a pronunțat just sentința de achitare a lui Bîrcă Petru; - apărarea a invocat mai multe argumente și probe care atrăgeau ilegalitatea acuzațiilor aduse, precum și au fost identificate temeiuri de nulitate absolută a anumitor acte procesuale întocmite în cadrul urmăririi penale, iar instanța de apel a ignorat aceste argumente și circumstanțe, nu s-a pronunțat asupra lor și nu le-a combătut, ignorând că ele determină imposibilitatea pronunțării soluției de condamnare, dar atrage anume achitarea lui Bîrcă Petru de sub toate învinuirile aduse pe motiv că nu s-au constatat 27 existența faptei infracțiunii.

La recursul ordinar declarat de inculpat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referințe: - avocatul Bîrcă Ludmila în numele părții vătămate Pleșca Leonid, care pledează pentru respingerea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat; - procurorul Guțan Pavel, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În particular, avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate. La caz, din conținutul recursurilor declarate în speță, rezultă că acestea se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) și 16) Cod de procedură penală, potrivit cărora, 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde; 12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și 16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. 28 Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond au comis următoarele erori de drept. În conformitate cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Potrivit jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte. Vinovăția persoanei în săvîrșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul cînd instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetînd nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art.385 Cod de procedură penală. Potrivit alin. (3) pct. 1) și 2) art. 394 Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii (potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului) pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată; 2) descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Însă, prima instanță nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, trecând doar în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, pentru fiecare episod incriminat separat, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării pentru fiecare episod separat. Colegiul penal de asemenea observă lipsa unei examinări în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, pe fiecare episod în parte, incriminate inculpatului Bîrcă Petru. Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul penal lărgit evidențiază, că principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății, în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de recurenți, 29 Colegiul penal lărgit reține, că potrivit rechizitoriului, Bîrcă Petru a fost învinuit de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 42 alin. (2), art. 3521 alin. (2) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor a infracțiunii de Falsul în declarații, adică declarație necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru sine, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru producerea acestor consecințe; - art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 327 alin. (3) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor, organizator și instigator a infracțiunii de Abuz de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interes material, personal și în interesul organizației criminale, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice; - art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 177 alin. (1) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor, organizator și instigator a infracțiunii de încălcare a inviolabilității vieții personale manifestate prin culegerea ilegală și răspândirea cu bună-știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală ce constituie secret personal și familial al altei persoane fără consimțământul ei; - art. 42 alin. (2), (3), (4), art. 327 alin. (3) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor, organizator și instigator a infracțiunii de Abuz de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interese personale și în interesul organizației criminale, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice, și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice; - art. 30, 42 alin. (2), (3), (4), art. 314 alin. (1) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor, organizator și instigator a infracțiunii de Determinare prin promisiune a părții vătămate la depunerea de declarații mincinoase; - art. 30, 42 alin. (2), (3), (4), art. 327 alin. (3) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor, organizator și instigator a infracțiunii de Abuz de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interese personale și în interesul organizației criminale, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice; - art. 30, 42 alin. (2), (3), (4), art. 327 alin. (3) Cod penal – săvârșirea în calitate de autor, organizator și instigator a infracțiunii de Abuz de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, în interese personale și în interesul organizației criminale, cu cauzarea de daune în proporții considerabile intereselor publice. Analizând textul sentinței, Colegiul penal lărgit constată că atât în partea descriptivă, cît și în dispozitiv, prima instanță s-a expus pe o parte din învinuirea formulată lui Bârcă Petru prin rechizitoriu, și anume, pe articolele 3521 ; 327 alin (3); 177 alin.(1); 314 alin.(1) și 327 alin.(3) Cod penal. De asemenea, conform art. 414 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform 30 art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), alin. (3) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Conform jurisprudenței naționale, chestiunile asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate, deși a desființat sentința, încercând de a înlătura erorile depistate, nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. La fel ca și prima instanță, instanța de apel nu a judecat cauza conform învinuirii formulate lui Bîrcă Petru prin rechizitoriu, deoarece s-a expus doar pe o parte din faptele incriminate inculpatului. Potrivit dispozitivului deciziei, Bîrcă Petru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de articolele 177 alin. (1), 314 alin. (1) și 3521, art. 327 alin. (1) (pe epizodul de abuz de serviciu în privința lui V. Bocancea) Cod penal și liberat de pedepsele penale pentru aceste infracțiuni, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală; a fost achitat Bîrcă Petru pe art. 327 alin. (3) Cod penal (pe epizodul de consolidare a poziției organizației criminale Machena) și pe art. 327 alin. (3) Cod penal (pe epizodul abuzului de serviciu în privința lui L. Pleșca și R. Trahtman și de determinare a colaboratorilor DIP a MJ la acțiunile ilegale de încălcare a regimului de detenție în favoarea organizației criminale Machena) pe motiv că faptele nu au fost prevăzute de legea penală. Colegiul penal constată și faptul că, instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, nu a indicat motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării. Atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat după intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv. Efectuând o analiză textuală a părții descriptive a deciziei pronunțate de către instanța de apel, se 31 deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de apelanți, în raport cu motivele invocate și circumstanțele reale ale acestei cauze. Totodată, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că, instanța de apel, în motivarea deciziei pronunțate subliniază că vinovăția inculpatului a fost demonstrată din cumul de probe administrat în respectiva cauză penală, fără a da o apreciere clară tuturor probelor din puncte de vedere al coroborării acestora, încălcând principiul in dubio pro reo (orice dubiu este interpretat în favoarea celui acuzat), or, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de Codul de procedură penală și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Intima convingere se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate și sub aspectul încălcării principiului prezumției nevinovăției; Concomitent, Colegiul penale atestă că, referitor la capătul de învinuire pe art. 3521 Cod penal, instanța de apel, deși a reiterat semnele componenței infracțiunii, nu le-a motivat, în special nu a descris prin ce s-a realizat urmarea prejudiciabilă și scopul săvârșirii infracțiunii, astfel neconstatând dacă fapta întrunește elementele infracțiunii. La caz, Colegiul penal lărgit învederează că instanța de apel nu a analizat probele prezentate în acest sens, pentru a constata necorespunderea adevărului la depunerea declarației, făcută unui organ competent. Referitor la capetele de învinuire pe articolele 177 alin. (1) și 314 alin. (1) Cod penal, instanța de apel nu a descris și nu a analizat elementele infracțiunilor respective. La stabilirea vinovăției lui Bîrcă Petru de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 177 alin. (1) Cod penal și art. 314 alin. (1) Cod penal, instanța de apel nu a constatat dacă faptele întrunesc elementele infracțiunii, cu referire la aceste infracțiuni, în descriptivul deciziei, regăsindu-se doar mențiunea: „probele enumerate și apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 CPP, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul comiterii de către Bîrcă Petru a … infracțiunii prevăzute de art. 177 alin.(1) Cod penal, a încălcării 32 inviolabilității vieții personale manifestate prin culegerea ilegală și răspîndirea cu bună știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viața personală ce constituie secret personal și familial al altei persoane fără consimțămîntul ei, a infracțiunii prevăzute de art.314 alin.(1) Cod penal, a determinării prin promisiune a părții vătămate la depunerea de declarații mincinoase, … or, pe parcursul cercetării judecătorești au fost prezentate instanței suficiente probe ce confirma cu certitudine săvîrșirea de către Bîrcă Petru pe aceste capete de acuzare”. În situația în care, instanța de apel a admis apelurile și a rejudecat cauza, în decizie trebuia să analizeze probele pe care s-a bazat, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate ori respinse ca probe și să pronunțe o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu respectarea normelor procedurale (art. 393-397 Cod de procedură penală). Colegiul penal lărgit atestă că potrivit rechizitoriului, Bîrcă Petru a fost învinuit că ar fi săvârșit infracțiunile prevăzute de articolele 42 alin. (2), (3), (4), 177 alin. (1) și 42 alin. (2), (3), (4), 327 alin. (3) Cod penal (episodul V. Bocancea), presupus comise la finele lunii iulie a anului 2011, contrar prevederilor Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Instanța de apel nu a constatat, însă, că Legea nr. 133 privind protecția datelor cu caracter personal a fost adoptată la 08.07.2011, publicată în Monitorul Oficial Nr. 170-175 art. 492 la 14.10.2011 și a intrat în vigoare la 14.04.2012. Potrivit art. 9 Cod penal, timpul săvârșirii faptei se consideră timpul când a fost săvârșită acțiunea (inacțiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor. Astfel, prevederile Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal au intrat în vigoare și au fost pasibile aplicării abia la 14 aprilie 2012, aproape peste 9 luni după presupusele fapte săvârșite de Bîrcă Petru, de care a fost recunoscut vinovat (pct. 18- 20 din decizia instanței de apel). Instanța de apel a comis o altă eroare, prin nepronunțarea asupra tuturor motivelor invocate în apelurile depuse, reproduse la pct. 3 din prezenta decizie. Incidența erorii prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, se atestă și din faptul că, în partea dispozitivă a deciziei, instanța de apel s-a pronunțat asupra apelului părții vătămate Pleșca Leonid, însă în partea descriptivă, nu și-a argumentat soluția de admiterea a acestei cereri de apel. Potrivit art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar art. 417 alin. (1) pct. 8) al aceleiași legi prevede că, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În cauza dedusă judecății, instanța de apel, deși a transcris în textul deciziei subiecții apelanți și fondul apelului părții vătămate Pleșca Leonid (pct. 9 din decizia instanței de apel), nu a invocat temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea acestui apel. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta trebuie să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). 33 Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele inferioare nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarat, a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și că recursurile ordinare sunt întemeiate. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, având obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și de faptul că procurorul nu a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu articolele 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele părții vătămate Pleșca Leonid și de către inculpat, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Bîrcă Petru XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată este pronunțată la 21 aprilie 2022. Președinte Cobzac Elena Judecători Boico Victor Țurcan Anatolie Stratulat Galina Bejenaru Iurie 34