1ra-926/2019 — art. 114 alin.2 Cod contravențional

Prima instanță: 15.03.2017 – 17.10.2018;

Instanța de apel : 05.11.2018 – 18.12.2018;

Instanța de recurs ordinar : 25.03.2019 – 18.06.2019. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 17 octombrie 2018, a fost încetat procesul penal intentat în baza art. 234 Cod penal, în privința lui Șveț Maxim pe motiv că, fapta acestuia constituie contravenție prevăzută de art. 114 alin.(2) din Codul contravențional. S-a încetat procesul contravențional în baza art. 114 alin.(2) din Codul contravențional în privința lui Șveț Maxim în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Șveț Maxim la data de 02.01.2017, aproximativ la ora 17:25 neposedând permis ce acordă dreptul la pescuit, încălcînd prevederile art. 16 alin. (5) al Legii nr. 149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura potrivit căruia pentru pescuitul racilor, un pescar amator nu poate utiliza mai mult de trei racile iar captura zilnică nu poate fi mai mare de 30 de raci, intenționat, prin utilizarea a 26 de racile, a extras din râul Nistru pe segmentul s. Solonceni r-nul Rezina 483 raci, cauzînd astfel fondului piscicol o daună în mărime de 966 u. c. Prima instanță a calificat fapta reținută în sarcina inculpatului Șveț Maxim în baza art.114 alin. (2) Cod contravențional: încălcarea regulilor de pescuit, dacă fapta 1 nu constituie infracțiune. Organul de urmărire penală a calificat fapta incriminată inculpatului în baza art. 234 Cod penal: îndeletnicirea ilegală cu pescuitul, cu utilizarea altor mijloace de nimicire în masă a faunei dacă aceasta a cauzat daune ce depășesc 200 de unități convenționale. 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul Stavinschi Olesea, care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 17 octombrie 2018, în privința inculpatului Șveț Maxim, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-1 recunoaște pe Șveț Maxim vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 234 Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui articol, a-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1000 u. c. Corpurile delicte, 26 de racile și o barcă, la intrarea sentinței în vigoare de nimicit. A încasa de la Șveț Maxim cheltuielile de judecată pentru costurile bunurilor folosite în exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru rechizite în mărime de 18.02 lei. În susținerea apelului, procurorul a invocat că din materialele acumulate, s-a stabilit faptul că la 02.01.2017, de către Șveț Maxim, au fost utilizate pentru pescuitul racilor 26 racile, care fiind ridicate s-a constatat că de către acesta au fost prinși 483 raci. Acest fapt este confirmat prin procesul - verbal de cercetare la fața locului. Potrivit Legii nr.149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, pentru pescuitul racilor, un pescar amator nu poate utiliza mai mult de 3 racile, iar captura zilnică nu poate fi mai mare de 30 raci. Necătând la acest fapt, Șveț Maxim a utilizat 26 racile fapt confirmat prin probele administrate. Latura obiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului Șveț M. prevăzută de art. 234 Cod penal, constă în acțiunile active de îndeletnicire ilegală cu pescuitul, cu utilizarea altor mijloace de nimicire în masă a faunei (26 racile), faptă care a cauzat daune ce depășesc 200 unități convenționale. Potrivit aceleiași Legi, menționate supra, costul unui rac este de 2 unități convenționale, astfel prin simplu calcul matematic este constatat că costul a 483 raci constituie 966 unități convenționale. Despre intenția directă a inculpatului Șveț Maxim de a practica pescuitul ilegal și de a nimici în masă raci, ne vorbește faptul utilizării de către acesta a 26 racile, fapt interzis de lege, precum și despre captura masivă depistată la el de 483 raci și nu 30 cum permite legea. În tot acest context de analiză a probatoriului, acuzarea a considerat că inculpatul Șveț Maxim a comis infracțiunea prevăzută de art.234 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, apelul declarat de procurorul Stavinschi Olesea a fost respins ca fiind nefondat, și menținută sentința primei instanțe. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că judecata în primă instanță s-a desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu s-a constatat încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate. Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute 2 legal, sânt admisibile conform prevederilor articolului 95 Cod de procedură penală și sânt apreciate conform prevederilor articolului 101 Cod de procedură penală. Instanța de apel a menționat că sentința cuprinde temeiurile de fapt și de drept, ce justifică sancționarea inculpatului în baza articolului 114 alin. (2) Cod contravențional, astfel prima instanță a dat o soluție legală, temeinică și motivată. Față de lucrul judecat de primă instanță, s-a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpatului Șveț Maxim, astfel procesul penal în cauză este în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În opinia instanței de apel starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relevate în cuprinsul sentinței, care cuprinde elementele definitorii ale componenței de contravenție prevăzute de articolul 114 alin. (2) Cod contravențional. Astfel, este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de contravenție prevăzute de articolul 114 alin. (2) Cod contravențional: încălcarea regulilor de pescuit, dacă fapta nu constituie infracțiune. Cu privire la motivele invocate de procuror, sub aspectul că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută la articolul 234 Cod penal, se apreciază ca fiind nefondate, or primă instanță corect a stabilit că în speță s-a probat cu certitudine acțiunile inculpatului de îndeletnicire cu pescuitul. Analizând probatoriul în cauză, se constată că 26 de racile utilizate la pescuit de inculpat, cu care au fost extrași 483 de raci, potrivit legii, nu constituie mijloc de nimicire în masă a faunei acvatice. Altfel spus, chiar și dacă inculpatul a folosit un număr mare de racile, acestea nu pot fi calificate ca mijloc de nimicire în masă. Instanța de apel a menționat că pe această linie de considerente, în corespundere cu prevederile articolului 391 alin. (2) Cod de procedură penală, legal și întemeiat a fost încetat procesul penal în cauză. Odată ce fapta inculpatului constituie contravenție prevăzută la art. 114 alin. (2) Cod contravențional, potrivit prevederilor articolului 332 alin. (2) Cod de procedură penală, s-a încetat procesul penal cu tragerea inculpatului la răspundere contravențională. Cu privire la răspunderea contravențională în baza art.114 alin. (2) Cod contravențional, corect s-a constatat intervenirea prescripției tragerii la răspundere contravențională a inculpatului, dat fiind că la timpul săvârșirii faptei, în conformitate cu prevederile articolului 30 alin. (2) Cod contravențional, în vigoare la acel moment, termenul de prescripție era de 3 luni, astfel fiind aplicabilă această 3 prescripție și, respectiv, încetarea procesului contravențional.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, în termen, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive : - potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ori faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - soluția instanței de apel contravine prevederilor art. 419 Cod de procedură penală, conform căruia, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță. Potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție „Cu privire la practica judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel” nr. 22 din 12 decembrie 2005 pct.17, 18 și 22 pct.2), care recomandă că „în cazul de admitere a apelului și rejudecării cauzei, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța de fond care cerințe ale legii au fost încălcate de către această instanță, apoi motivele adoptării soluției date de instanța de apel”; - în cauza dată, instanța de apel nu a îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, precum și explicațiile date de către Plenul Curții Supreme de Justiție la pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, iar nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, astfel decizia urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs; - acuzarea, în speță, nu este de acord cu soluția instanței de apel privind recalificarea faptei conform art. 114 alin. (2) Cod contravențional, cât și cu soluția instanței de fond, menținută de cea de apel în privința soartei corpurilor delicte; - în cadrul procesului penal s-a stabilit faptul că la 02.01.2017, de către Șveț Maxim, au fost utilizate pentru pescuitul racilor 26 racile, care fiind ridicate s-a constatat că de către acesta au fost prinși 483 raci; - acest fapt este confirmat prin procesul - verbal de cercetare la fața locului. Potrivit Legii nr.149 din 08.06.2006, privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, pentru pescuitul racilor, un pescar amator nu poate utiliza mai mult de 3 racile, iar captura zilnică nu poate fi mai mare de 30 raci. În pofida acestui fapt, Șveț Maxim a utilizat 26 racile fapt confirmat prin probele administrate; 4 - latura obiectivă a infracțiunii incriminate inculpatului Șveț M. prevăzută de art. 234 Cod penal constă în acțiunile active de îndeletnicire ilegală cu pescuitul, cu utilizarea altor mijloace de nimicire în masă a faunei (26 racile), faptă care a cauzat daune ce depășesc 200 unități convenționale; - potrivit aceleiași Legi, menționate supra, costul unui rac este de 2 unități convenționale, astfel costul a 483 raci constituie 966 unități convenționale. Despre intenția directă a inculpatului Șveț Maxim de a practica pescuitul ilegal și de a nimici în masă raci, ne vorbește faptul utilizării de către acesta a 26 racile, fapt interzis de lege, precum și despre captura masivă depistată la el de 483 raci și nu 30 cum permite legea, în tot acest context de analiză a probatoriului, inculpatul Șveț Maxim a comis infracțiunea prevăzută de art. 234 Cod penal; - prin sentință corpurile delicte - o barcă gonflabilă și 26 de racile, la intrarea în vigoare a sentinței urmează a fi restituite lui Șveț Maxim. Acuzarea consideră o astfel de abordare privind soarta corpurilor delicte nu poate fi justificată nici chiar dacă în acțiunile inculpatului ar fi întrunite elementele unei contravenții.

Judecînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate din următoarele motive. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Drept temeiuri pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței ori faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. Referitor la temeiurile pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat, specificînd în acest sens următoarele. Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și întemeiat a respins ca nefondat apelul declarat de procurorul Stavinschi Olesea. Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent, 5 care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei în partea criticată de procurorul Sâli Radu, deoarece argumentele expuse în recursul depus sunt nefondate, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, decizia instanței de apel conținînd toate motivele pe care se bazează soluția, motivarea soluției este expusă clar. În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală. La fel, în recursul depus de recurent, se mai invocă ca temei de casare a hotărîrilor judecătorești și art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal lărgit conchide că temeiul dat nu persistă în cauza dată, deoarece prima instanță corect a încadrat juridic acțiunile comise de către inculpatul Șveț Maxim, în baza materialelor existente la dosar. Toate probele prezentate și cercetate în mod legal în prima instanță au indicat la confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea contravenției prevăzute de art.114 alin. (2) Cod contravențional. Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Referitor la motivele invocate de recurent precum că „în acțiunile inculpatului ar fi întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 234 Cod penal”, Colegiul penal lărgit le respinge ca neîntemeiate și menționează în acest sens că prima instanță corect a încadrat acțiunile comise de către inculpatul Șveț Maxim în baza art.114 alin. (2) Cod contravențional, adică încălcarea regulilor de pescuit, dacă fapta nu constituie infracțiune. La caz, ținînd cont de circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea, Colegiul penal reține că motivele invocate de procuror, sub aspectul că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută la articolul 234 Cod penal, se apreciază ca fiind nefondate, or primă instanță corect a stabilit că în speță s-a probat cu certitudine acțiunile inculpatului de îndeletnicire cu pescuitul. Analizând probatoriul în cauză, se constată că 26 de racile utilizate la pescuit de inculpat, cu care au fost extrași 483 de raci, potrivit legii, nu constituie mijloc de nimicire în masă a faunei acvatice, chiar și dacă inculpatul a folosit un număr mare de racile, acestea nu pot fi calificate ca mijloc de nimicire în masă. Colegiul penal menționează că în corespundere cu prevederile art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, legal și întemeiat este încetat procesul penal în cauză. 6 Odată ce fapta inculpatului constituie contravenție prevăzută la art. 114 alin. (2) Cod contravențional, potrivit prevederilor articolului 332 alin. (2) Cod de procedură penală, se încetează procesul penal cu tragerea inculpatului la răspundere contravențională. Cu privire la răspunderea contravențională în baza art.114 alin. (2) Cod contravențional, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a constatat intervenirea prescripției tragerii la răspundere contravențională a cet. Șveț Maxim, dat fiind că la timpul săvârșirii faptei, în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (2) Cod contravențional, în vigoare la acel moment, termenul de prescripție era de 3 luni, astfel fiind aplicabilă această prescripție și, respectiv, încetarea procesului contravențional. În conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și celor cercetate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel, ajungînd corect la concluzia că sentința atacată urmează a fi menținută. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare recursul depus de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Șveț Maxim Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 18 iulie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 7