1ra-996/2018 — Art. 264 alin. 6 CP

1ra-996/2018 — Art. 264 alin. 6 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-996/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

12 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Toma Nadejda

judecători: Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Țurcan Anatolie, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28

decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Coltuclu Piotr XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în r-nul

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 27.09.2013 - 03.03.2015;

Instanța de apel: 30.03.2015 - 10.06.2015;

Instanța de recurs: 05.10.2015 - 15.12.2015;

Instanța de apel: 10.10.2016 – 28.12.2017;

Instanța de recurs: 21.04.2018 – 12.06.2018.

A C O N S T A T AT :

procesul penal în privința lui Coltuclu Piotr în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (6) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia constituie o

contravenție administrativă, prevăzută de art. 233 alin.(4) Cod contravențional,

cu încetarea procedurii contravenționale, în legătură cu expirarea termenului

de prescripție a răspunderii contravenționale.

Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate M.Capsamun, D.Bacu și

N.Cara privind recuperarea prejudiciului moral și material au fost respinse ca

neîntemeiate.

de urmărire penală, Coltuclu Piotr a fost învinuit de faptul că, la 12 iulie 2012, în

jurul orei 23.30, conducând automobilul de model „Nissan -Premiera”, cu n/î

XXXXX, în stare de ebrietate alcoolică, neavând permis de conducere și abilități

1

de a conduce, deplasând-se pe drumul R-37 în direcția Ceadîr-Lunga-Comrat-

Cantemir, în sectorul 12 km+100 m, încâlcind prevederile art. 10 alin. (1), 14

alin. (2) lit. a), 42 și 45 din Regulamentul Circulației Rutiere, a intrat pe partea

carosabilului destinată circulației în sens opus, unde s-a tamponat cu

automobilul „Honda Civic”, cu n/î XXXXX, condus de Cara Mihail, care îi avea în

calitate de pasageri pe cet. Bacu Fiodor, Capsamun Ivan, Capsamun Maria,

Capsamun Vasile.

În rezultatul accidentului rutier, șoferul automobilului „Honda Civic”, Cara

Mihail de la leziunile corporale cauzate a decedat pe loc, pasagerului Baciu

Fidor i-au fost cauzate leziuni corporale grave periculoase pentru viață, în urma

cărora a decedat pe drum spre spital, iar pasagerilor Capsamun Maria și

Capsamun Vasile le-au fost cauzate vătămări corporale medii și, respectiv, grave

periculoase pentru viață.

numele succesorului părții vătămate N. Cara și inculpatul P. Coltuclu.

3.1. Procurorul, declarând apel a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 264 alin. (6) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, invocând că instanța

incorect a ajuns la concluzia că acțiunile lui P.Coltuclu urmau a fi corect

încadrate în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, iar din motiv că la momentul

pronunțării hotărîrii au fost efectuate modificări în Legea nr.145 din

14.06.2013, astfel că acțiunile lui P.Coltuclu nu mai constituie o infracțiune, dar

o contravenție prevăzută de art.233 alin.(4) Cod contravențional, pe motiv că

nu a fost dovedit prin careva probe că inculpatul ar fi ieșit pe banda de sens

opus, iar concluziile rapoartelor de expertiză traseologică demonstrează

nevinovăția inculpatului, deoarece lipsa răspunsurilor experților la întrebările

puse lor nu denotă lipsa totală a probelor ce confirmă vinovăția inculpatului;

incorect instanța a exclus ca probă procesul-verbal de cercetare la fața locului,

de rînd ce acesta a fost întocmit în corespundere cu prevederile art.118 alin.(3)

Cod de procedură penală, iar efectuarea acestuia în lipsa unui participant al

accidentului rutier nu poate duce la nulitatea lui; incorect instanța a conchis că

ofițerul de urmărire penală a indicat incorect locul tamponării și că acesta nu

are studii tehnice, doar studii juridice, deoarece la efectuarea acțiunii date

acesta s-a condus de literatura de specialitate, de instrucțiunile de ordin intern,

în urma cărora a fixat urmele după accidentul rutier în perimetrul comiterii

acestuia, în urma căruia și a putut fi stabilit locul tamponării, prin urmare

instanța a lăsat fără apreciere toate probele administrate și prezentate întru

confirmarea vinovăției inculpatului.

3.2. Avocatul N.Jecov în numele succesorului părții vătămate N.Cara,

declarând apel, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 264 alin. (6)

Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile, invocând că concluziile

instanței privind lipsa în acțiunile inculpatului a încălcării regulilor circulației

2

rutiere, care se află în raport cauzal cu accidentul rutier și urmările survenite,

sunt neîntemeiate și contravin probelor cercetate pe caz; incorect instanța a

exclus ca mijloc de probă procesul-verbal de cercetare la fața locului, pe cînd

urmele secundare ale accidentului rutier și fixarea acestora permit de a trage o

concluzie certă privind locul tamponării și de a stabili dacă au fost încălcate de

către participanții la trafic regulile circulației rutiere, astfel că probele

administrate la urmărirea penală și verificate în cadrul cercetării judecătorești,

cărora instanța nu le-a dat o apreciere obiectivă, confirmă vinovăția

inculpatului de comiterea infracțiunii imputate, prin încălcarea prevederilor

pct.14 alin.2 lit. a, 42 și 45 din Regulamentul Circulației Rutiere.

3.3. Inculpatul, declarând apel, a solicitat casarea sentinței și pronunțarea

unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el, deoarece

din moment ce instanța a constatat că dânsul doar a condus mijlocul de

transport în stare de ebrietate, dar nu a ieșit pe banda cu sens opus a direcției

de deplasare, urma să-l achite pe învinuirea adusă, dar nu să constate în

acțiunile lui faptul săvârșirii unei contravenții administrative, prin ce au fost

încălcate dispozițiile art.325 alin.(1) Cod de procedură penală.

apelurile declarate de procuror și avocatul N.Jecov în numele succesorului părții

vătămate N.Cara, au fost respinse, ca nefondate, și admis apelul declarat de

inculpat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, prin care Coltuclu Piotr

a fost achitat în baza art. 264 alin.(6) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat.

Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate M.Capsamun, D.Bacu și

N.Cara privind recuperarea prejudiciului moral și material au fost respinse.

materiale prin citirea lor în ședința de judecată, ordonanța de pornire a

urmăririi penale , procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13.07.2012,

schema accidentului rutier și fototabelul acestuia, actul de examinare medico-

legală nr.1343, procesele-verbale de cercetare și verificare a stării tehnice a

unităților de transport, rapoartele de expertiză medico-legale nr.74, 93, 94, 95,

actul de cercetare a defunctului nr.68, referatul presentențial de evaluare

psihosocială a personalității minorului P.Coltuclu, rapoartele de expertiză

tehnică-auto nr.2413 din 04.04.2013, auto-traseologică nr.0802 din 28.06.2013,

narcologică din 06.08.2012, procesele-verbale de audiere a părților vătămate și

a martorilor V.Capsamun, M.Capsamun, L.Capsamun, D.Bacu, L.Terzi, A.Mandaji,

a conchis că argumentele invocate de inculpat sînt întemeiate și urmează a fi

admise, deoarece acesta nu a săvîrșit fapta penală ce i se încriminează, din care

motiv urmează a fi achitat.

În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut raportul de expertiza

traseologică a transportului, potrivit căruia s-a constatat că nu a fost posibil de

stabilit poziția automobilelor de model „Honda Civic”, și model „Nissan

Primera”, în momentul impactului în raport cu marginea carosabilului, din

motiv că în materialele prezentate pentru expertiză lipseau semnele

3

traseologice (urmele corespunzătoare), cît și expertiza auto-tehnică în comisie

a automobilului, în concluzia căreia s-a menționat că „expertiza nu poate stabili

poziția automobilelor „Nissan Primera” și Honda Civic” la momentul inițial al

impactului în raport cu marginea carosabilului și banda pe care se deplasau

automobilele în momentul impactului, din motiv că în materialele prezentate

lipsește informația privind urmele deplasării mijloacelor de transport înainte

de impact, și din motivul lipsei semnelor traseologice suficiente, care determină

locul impactului. Motivele posibile din cauza cărora lipsesc urmele vizibile ale

frînării autovehiculelor sînt enumerate în raportul de expertiză. Expertiza nu

poate stabili motivele concrete ale lipsei urmelor vizibile ale frînării

automobilelor.

Instanța de apel a respins argumentele acuzării, referitor la faptul că vina

inculpatului la intrarea pe banda de circulație cu sens opus se confirmă prin

procesul-verbal de examinare la fața locului, în care este indicat locul

impactului, motivînd că toate cercetările tehnice au fost efectuate în baza

materialelor cauzei, inclusiv și a procesului-verbal de examinare la fața locului,

însă experții au constatat că urmele indicate în procesul-verbal de examinare la

fața locului și schemă nu sunt suficiente pentru a stabili locul în care s-a produs

impactul dintre automobile. Locul impactului în schema benzii de circulație cu

sens opus nu este marcat cu urme suficiente, iar fotografiile locului accidentului

rutier univoc nu indică locul impactului. Totodată, reieșind din schema

accidentului rutier, urma de derapare a automobilului inculpatului începe de la

o distanță de 11,9 m. de la locul presupusului impact, iar în schemă nu sînt

indicate urmele de deplasare ale automobilului inculpatului de la locul

impactului pînă la începutul urmelor de derapare, și din cauza urmelor

insuficiente indicate în procesul-verbal de examinare la fața locului și în

schemă, experții au fost în imposibilitate de a stabili locul impactului dintre

automobile.

De asemenea, instanța a conchis că nu pot fi reținute argumentele acuzării,

precum că vina inculpatului se confirmă prin concluziile expertizei, conform

cărora la începutul impactului automobilele „Nissan Primera” și „Honda Civic”

se deplasau în direcții opuse, iar axele lor longitudinale în timpul deplasării

erau amplasate sub un unghi de aproximativ 5 grade, deoarece momentul inițial

al impactului în raport cu marginea carosabilului și banda pe care se deplasau

automobilele în momentul impactului, conform expertizei nu a fost posibil de

stabilit, din motiv că în materialele prezentate lipsește informația privind

urmele deplasării mijloacelor de transport înainte de impact, și din motivul

lipsei semnelor trasologice suficiente, care determină locul impactului, iar în

cazul în care experții, care posedă cunoștințe speciale, au fost în imposibilitate

să stabilească locul concret al impactului, instanța a conchis că locul impactului

nu poate fi stabilit doar în baza procesului-verbal de examinare la fața locului.

Prin urmare, instanța a ajuns la concluzia că învinuirea înaintată lui

P.Coltuclu nu s-a confirmat prin probe obiective și veridice, iar în cadrul

cercetării judecătorești nu s-a confirmat faptul că accidentul rutier a avut loc

4

din vina inculpatului, care ar fi încălcat regulile de circulație rutieră, deoarece

din concluziile expertizei, reiese că între încălcarea de către inculpat a regulilor

de circulație rutieră, și anume consumul alcoolului și lipsa permisului de

conducere în timpul conducerii mijlocului de transport și accidentul rutier

produs lipsește legătura cauzală.

Astfel, instanța a concluzionat că nu și-a găsit confirmare în cadrul

cercetării judecătorești, faptul încălcării de către inculpat a prevederilor art.42

pct.2 și art.45 din Regulamentul circulației rutiere și intrării pe banda de

circulație cu sens opus a mijlocului de transport condus de inculpat.

Totodată, instanța a ajuns la concluzia privind temeinicia argumentelor

inculpatului referitor la faptul că prima instanță nu urma să stabilească

caracterul infracțional al faptei ce ține de conducerea mijlocului de transport în

stare de ebrietate cu grad avansat în momentul accidentului rutier produs, ci

urma să se limiteze la învinuirea înaintată, formulată în rechizitoriu, și stabilind

faptul că inculpatul nu a intrat pe banda de circulație cu sens opus, să-l achite de

sub învinuirea înaintată, deoarece organul de urmărire penală de la bun început

nu i-a înaintat acestuia învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin (4) Cod penal, prin urmare, instanța din oficiu nu poate să-i

impute o altă învinuire, fapt care încalcă dreptul acestuia la apărare de o nouă

acuzare.

partea vătămată V.Capsamun, succesorii părților vătămate D.Bacu, N.Cara.

6.1. Procurorul, declarând recurs, invocând ca temei art. 427 alin. (1) pct. 6),

12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei

noi hotărîri, prin care P.Coltuclu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.264 alin.(6) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, cu admiterea integrală a

acțiunilor civile declarate de părțile vătămate, pe motiv că instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra apelului declarat de procuror, nu a făcut analiza tuturor

probelor prezentate de acuzare care confirmă vinovăția inculpatului, și anume

declarațiile părților vătămate, a martorilor A.Cimpoeș, A.Manadji, actele cauzei

– procesul-verbal de cercetare la fața locului și schema locului accidentului

rutier, procesele-verbale privind examinarea și verificarea stării tehnice a

unităților de transport, rapoartele de expertiză medico-legală, rapoartele de

expertiză traseologică și auto-tehnică în comisie, din care rezultă că în

momentul tamponării viteza automobilului „Nisan Primera” era nu mai puțin de

126 km/oră, iar din schema nr.1 la încheierea expertizei este indicată situația

reciprocă a automobilelor la momentul tamponării, de unde și este evident

pătrunderea automobilului „Nisan Primera” în automobilul care mergea pe

traectoria directă „Honda Civic” care, reieșind din lipsa urmelor de frânare, se

deplasa până la momentul tamponării pe banda sa de circulație.

6.2. Partea vătămată V.Capsamun și succesorul părții vătămate D.Bacu,

invocând ca temei art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, au solicitat

casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care P.Coltuclu să fie

5

condamnat în baza art. 264 alin.(6) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în

limitele acestei legi și admiterea integrală a acțiunii civile, pe motiv că

hotărârile instanțelor nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluțiile,

instanțele incorect nu au dat apreciere procesului-verbal de cercetare la fața

locului și rapoartelor de expertiză auto-tehnică, care dovedesc vinovăția

inculpatului în fapta de care a fost supus învinuirii; instanța a lăsat fără

apreciere circumstanțele cauzei, și anume că inculpatul a ieșit pe banda de

circulație cu sens opus, conducând mijlocul de transport fără a avea permis de

conducere, în stare de ebrietate, iar prezența lui nu era obligatorie la efectuarea

cercetării la fața locului.

6.3. Succesorul părții vătămate N.Cara, invocînd temeiul prevăzut de art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, au solicitat casarea acesteia și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza

art. 264 alin. (6) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa în limitele acestei legi și

admiterea integrală a acțiunii civile, invocând că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și la baza concluziei de

achitare incorect și-a întemeiat soluția doar pe faptul că din actele cauzei nu s-a

constatat cert locul tamponării mijloacelor de transport, deoarece pe lângă

procesul-verbal de cercetare la fața locului, cât și rapoartele de expertiză auto-

tehnică, în calitate de probe sânt și declarațiile martorilor, care pot reda cu

certitudine momentele comiterii accidentului rutier; instanța a lăsat fără

apreciere următoarele circumstanțe: că inculpatul a condus mijlocul de

transport neavând permis de conducere, în stare de ebrietate, neavând

experiență în conducerea mijlocului de transport și depășind limita de viteză

admisibilă pe porțiunea dată de drum unde a avut loc tamponarea.

15 decembrie 2015 au fost admise recursurile, casată total decizia Curții de

Apel Comrat din 10 iunie 2015 și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

dispozițiilor legislației procesual penale vizate, instanța de apel în decizia sa nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului în

susținerea cerințelor privind casarea hotărârii primei instanțe, cât și în apelul

declarat de avocatul N.Jecov în numele succesorului părții vătămate N.Cara

expuse în pct. 3 al prezentei decizii.

Astfel, instanța de apel a respins doar argumentele invocate în apelul

procurorului cu privire la declarațiile părților vătămate, constatând că prin

acestea nu se dovedește vinovăția inculpatului, fiindcă ultimii au declarat că nu

țin minte cum a avut loc tamponarea automobilelor, că martorii A.Cristev și

L.Terzi, au afirmat că automobilul inculpatului se deplasa pe banda sa de

circulație, iar raportul de expertiză la care face referire partea acuzării prin care

s-ar fi confirmat vinovăția inculpatului, nu poate fi luat în considerație, deoarece

expertul potrivit concluziei date nu a putut stabili locul tamponării.

6

Instanța de recurs a constatat, că instanța de apel achitându-l pe inculpat

de sub învinuirea adusă și-a întemeiat concluzia doar reieșind din raportul de

expertiza traseologică a transportului, prin care s-a constatat că nu a fost posibil

de stabilit poziția automobilelor de model „Honda Civic” și „Nissan Primera” în

momentul impactului în raport cu marginea carosabilului.

Însă, instanța de recurs a atras atenția că raportul de expertiză deși este un

mijloc de probă în care sânt expuse opiniile specialiștilor cu privire la aspectele

a căror lămurire este necesară pentru rezolvarea cauzei, însă aceasta

(expertiza) nu are o forță probantă deosebită față de celelalte mijloace de

probă, examinarea și aprecierea cărora urmează a fi făcută prin prisma tuturor

celorlalte probe administrate - procesele-verbale de cercetare a locului

accidentului rutier, de cercetare la fața locului, schema accidentului rutier

efectuată în prezența inspectorului poliției rutiere și expertului criminalist,

raportul de expertiză auto-traseologică, declarațiile părților vătămate și a

martorilor, ce la caz nu a avut loc.

Totodată, instanța de apel a lăsat fără apreciere restul motivelor invocate

în apelul declarat de procuror enunțate la pct.3 al prezentei decizii, cât și în apel

(f.d.186-188 v.2), și anume că potrivit raportului de expertiză traseologică

nr.0802 din 28.06.2013, a fost constatat că partea stângă a automobilului „Nisan

Primera” în momentul coliziunii a intrat în contact cu partea stângă din față a

automobilului „Honda Civic” și la începutul coliziunii unghiul axelor

longetudinale era de – 50, de unde a rezultat că automobilul „Nisan Primera”

primul a intrat direct în automobilul „Honda Civic”, care se deplasa pînă la

coliziune pe banda sa de deplasare și nu și-a schimbat pe parcursul deplasării

traiectoria, ceea ce explică și lipsa urmelor de frânare; - că procesul-verbal de

cercetare la fața locului a fost întocmit în corespundere cu dispozițiile art.55, 57

și 118 alin.(3) Cod de procedură penală, precum și ținându-se cont de practica

judiciară constantă, în urma cărora și a fost stabilit locul tamponării

automobilelor, ce este stabilit în schema accidentului rutier, care a avut loc pe

banda de deplasare a automobilului „Honda Civic” la o distanță de 3,7 metri de

la partea stângă a drumului Ceadîr-Lunga-Comrat; - că potrivit raportul de

expertiză auto-tehnică în comisie, s-a stabilit că viteza de deplasare a

automobilului „Nisan Primera” era nu mai puțin de 126 km/oră.

Mai mult, instanța de apel nu s-a expus în general asupra motivelor

invocate de avocatul A.Jecov în apel, doar în concluzie a constatat că

argumentele invocate, reieșind din cele constatate sînt nefondate.

Astfel, instanța de recurs a considerat că, instanța de apel a făcut o

concluzie pripită privind respingerea apelurilor declarate de procuror și

avocatul N.Jecov, fără a efectua o verificare multilaterală și obiectivă a probelor

și circumstanțelor de fapt ale cauzei.

Prin urmare, modalitatea de motivare a soluției denotă că instanța de apel

nu a apreciat probele prezentate de partea acuzării în ansamblu, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții și coroborării acestora. Prin asemenea

judecare a cauzei, instanța de apel prematur a concluzionat că nu s-a dovedit

7

vinovăția inculpatului de vreme ce probele prezentate de procuror în sprijinul

învinuirii, și menționate în cererile de apel atât a procurorului, cât și a

avocatului A.Jecov în numele succesorului părții vătămate N.Cara, nu și-au găsit

o apreciere sub toate aspectele, completă și obiectivă.

Prin urmare, instanța de recurs a conchis că instanța de apel la judecarea

apelurilor a comis erori de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apelurile declarate de procuror și avocatul N.Jecov, hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, din care motiv se vor

admite și recursurile ordinare declarate de partea vătămată V.Capsamun și

succesorul părții vătămate D.Bacu.

Erorile menționate sunt erori de drept procedurale și se încadrează în

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece se referă la

procedura de motivare a soluției instanței de apel și se consideră temei de

recurs.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea

casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel.

Având în vedere că erorile de drept invocate nu au putut fi corectate de

către instanța de recurs, decizia instanței de apel a fost casată, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel.

Totodată, instanța de recurs a menționat că, la noua rejudecare a cauzei

instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de

împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor

administrate în cauză, având în vedere prevederile art. 93, 95, 101 Cod de

procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și,

în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

2017 au fost respinse apelurile declarate de către procurorul în Procuratura

r-nului Ceadîr-Lunga, Beriozov S. și de către avocatul Jecov Nicolai în numele

victimei Cara Nicolae.

A fost admis apelul inculpatului Coltuclu Piotr, casată parțial sentința în

latura penală, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri după modul

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

Coltuclu Piotr a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (6) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În rest, sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 03 martie 2015 a fost

menținută.

procurorului Cebotari Vitali și a avocatului Ahmedov Ruslan au fost cercetate

8

suplimentar probele administrate în instanța de fond. Mai mult ca atât, potrivit

art. 415 alin. (21) Cod penal în instanța de apel au fost audiate părțile vătămate

Capsamun Liudmila, Capsamun Vasilii și Capsamun Măria, succesorii victimei

Bacu Dmitri și Cara Nicolai, martorii Cimpoeș Alexandr, Mandaji Alexandr,

Cristev Vasilii și Terzi Liubovi și inculpatul Coltuclu Piotr.

Ordonanță de începere a urmăririi penale din 13.07.2012, prin care s-a

dispus începerea urmăririi penale în baza art. 264 alin. (4) Cod penal (Vol. I,

f. d. 1).

Proces - verbal de cercetare a locului accidentului din 13.07.2012, cu anexă

schemă, prin care a fost cercetat locul accidentului rutier, și anume: drumul

R-37 în direcția Ceadîr-Lunga-Comrat-Cantemir, în zona de 12 km+100 m

(Vol. I, f.d. 6-8).

Proces - verbal de cercetare la fața locului din 13.07.2012, cu anexă schemă

și fototabliță, fiind cercetat drumul R-37 în direcția Ceadîr-Lunga-Comrat-

Cantemir, în zona de 12 km+100 m, la cercetarea dată fiind utilizat fotoaparatul

de model "Samsung" L 100 (Voi. I, f.d.9-27).

Raport de constatare medico - legală nr. 1343 din 19 iulie 2012, în care la

concluzii este indicat că în baza investigațiilor efectuate, circumstanțelor

cazului și în conformitate cu întrebările expuse pentru soluționare, s-a conchis

că în sângele lui Coltuclu Piotr s-a depistat alcool etilic în cantitate de 0,91 %o,

echivalent a 0,91 g/l (Vol. I, f.d.31).

Proces - verbal de cercetare și verificare tehnică a stării unității de

transport din 13.07.2012, cu fototabliță anexată, fiind supusă cercetări

automobilul de model „Nissan-Primera" cu n/î XXXXX (Vol. I, f.d.32-34).

Proces - verbal de cercetare și verificare tehnică a stării unității de

transport din 13.07.2012, cu fototabliță anexată, fiind supus cercetării

automobilul de model „Honda Civic" cu n/î XXXXX (Vol. I, f.d.35-37).

Răspuns nr. 03/97-18-372 din 18.07.2012 la solicitarea nr. 3593 din

17.07.2012, în care se indică că Coltuclu Piotr Ilie a. n. 25.05.1995, nu deține

permis de conducere (Vol. I, f.d.41).

Proces - verbal de audiere a părții vătămate Capsamun Vasilii;

Proces - verbal de audiere a părții vătămate Capsamun Măria;

Proces - verbal de audiere a părții vătămate Capsamun Liudmila;

Proces - verbal de audiere a martorilor Coltuclu Ilie; Cristev Andrei; Terzi

Liubovi;

Raport de expertiză medico legală nr. 93 din 24.07.2012, aceasta fiind

efectuată în privința lui Capsamun Vasilii Gheorghe și în care la concluzii este

indicat că la acesta s-a depistat fractură închisă la piciorul stâng, la fel, și factura

coastelor 5-6 pricinuite prin acțiunea unui corp dur, posibil cauzate în timpul și

în circumstanțele relatate în ordonanță și se califică ca vătămări corporale

grave. Trauma cranio -cerebrală nu se confirmă prin date obiective și nu se

supune examinării medico -legale (Vol. I, f.d.62-63).

Cerere cu nr. 1219 din 19.07.2012, înaintată de avocatul Ahmedov Ruslan

privind efectuarea suplimentară a cercetării la fața locului (Vol. I, f.d.79).

9

Răspunsul procurorului în Procuratura Ceadîr - Lunga - Cebotari O. nr. 832

din 20.07.2012 la cererea avocatului Ahmedov Ruslan, în care se indică că

acesta poate face cunoștință că procesul - verbal de cercetare la fața locului și cu

schema anexată la acesta, care deja au fost efectuate, indicându-se și faptul că

nu există temeiuri de efectuare suplimentară a acestei acțiuni (Vol. I, f.d.80).

Proces - verbal de audiere a succesorului victimei Cara Nicolai Mihail, care

la urmărirea penală și la examinarea cauzei a menționat că Cara Mihail este

tatăl său și de cele întâmplate la 12.07.2012 i s-a comunicat de rude, a fost

telefonat și i s-a spus că trebuie să vină acasă, el fiind peste hotare. La fel, acesta

a indicat că pe tatăl său poate să-1 caracterizeze doar din punct de vedere

pozitiv, el mereu îi zicea că la volan nu trebuie să urci în stare de ebrietate. Prin

decesul tatălui său a indicat că i s-a cauzat prejudiciu și el a depus acțiune civilă

așa cum, inculpatul nu i-a acordat careva ajutor, nici mașina nu mai poate fi

restabilită și nici nu 1-a iertat pe inculpat pentru cele întâmplate. A invocat că

tatăl său toată viața a condus mijloace de transport, a lucrat în colhoz, dar cu

viteză mare nu conducea (Vol. I, f.d.90, 232; Vol. III, f.d.216).

Raport de expertiză medico legală nr. 68 din 13.07.2012, aceasta fiind

efectuată în privința lui Cara Mihail Ivan, la concluzii fiind menționate

vătămările corporale cauzate, cu indicarea faptului că acestea au fost pricinuite

nu cu mult timp înainte de deces, prin acțiunea unui corp dur (de exemplu părți

ale automobilului ce s-au desprins în timpul accidentului rutier); la persoanele

vii asemenea vătămări corporale pot fi atribuite la cateroria vătămări

periculoase pentru viață (Vol. I, f.d.92-94).

Raport de expertiză medico legală nr. 105 din 11.08.2012, efectuată în

privința lui Cara Mihail Ivan, în care la concluzii este indicat că vătămările

corporale posibil au fost cauzate în timpul și în circumstanțele relatate în

ordonanță și că la persoanele vii asemenea vătămări corporale pot fi atribuite la

cateroria vătămări periculoase pentru viață (Vol. I, f.d.95).

Raport de expertiză medico legală nr. 105 din 11.08.2012, în privința lui

Baku Feodor Ilie, fiind menționat la concluzii că vătămările corporale depistate,

posibil au fost cauzate în timpul și în circumstanțele relatate în ordonanță, la

acțiunea unui corp dur și că la persoanele vii asemenea vătămări corporale pot

fi atribuite la cateroria vătămări periculoase pentru viață (Vol. I, f.d.98-99).

Raport de expertiză medico legală nr. 95 din 29.07.2012, în privința lui

Capsamun Ivan Petru, la acesta fiind indicat că vătămările corporale puteau fi

cauzate în timpul și în circumstanțele relatate în ordonanță, la acțiunea unui

corp dur și acestea fac parte din categoria vătămărilor corporale grave și care

sunt periculoase pentru viață (Vol. I, f.d. 100-101).

Raport de expertiză medico legală nr. 94 din 29.07.2012, efectuată în

privința lui Capsamun Măria Semion și în care la concluzii este indicat că

vătămările corporale depistate, posibil au fost cauzate în termenul și în

circumstanțele relatate în ordonanță și se califică ca vătămări corporale medii și

care au o durată în timp de peste 21 zile. Trauma cranio - cerebrală nu se

10

confirmă prin date obiective și nu se supune examinării medico - legale (Vol. I,

f.d. 104-105);

Proces - verbal de audiere a lui Coltuclu Piotr (Vol. I, f.d. 112-113, 161;

Vol. II, f.d. 127-128; Vol. IV, f.d.22-23);

Referat presetențial de evaluare psihosocială a personalității minorului

Coltuclu Piotr Ilie, în care este indicat că pericolul de a deveni acesta recidivist,

este unul minimal (Vol. I, f.d. 115-121);

Proces - verbal de audiere a succesorului Baku Dmitri (Vol. I, f.d. 130, 243;

Vol. III, f.d.213);

Acțiune civilă din 30.11.2012, depusă de Cara Nicolae Mihail, succesorul

victimei, prin care a solicitat încasarea de la Coltuclu Piotr în beneficiul său

suma de 208 400 lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 300 000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral (Vol. I, f.d. 145-147);

Raportul de expertiză autotehnică nr. 2413 din 04.01.2013, în care este

indicat la concluzii că din materialele prezentate nu a fost posibilă stabilirea

vitezei cu care se deplasau automobilele "Honda Civic" și "Nisan Primera", nici

poziția acestora nu a putut fi stabilită, din probele prezentate (Vol. I, f.d. 152-

155);

Caracteristică, prin care Coltuclu Piotr este caracterizat pozitiv la locul de

studii (Vol. I, f.d. 157);

Extras din raportul nr. 3701 de analiză toxico narcolică medico - legală, în

care la este indicată concluzia că în sânge la cadavrul Cara Mihail s-a depistat

alcool etilic 1,46 %„ (Vol. I, f.d. 158);

Raportul de expertiză auto-traseologică nr. 0802 din 28.06.2013, cu anexă

schemă și fototăbliță, la concluzii fiind indicat că la momentul ciocnirii partea

stângă din față a automobilului de model "Nisan Primera" a intrat în contact cu

partea stângă din față a automobilul de model "Honda Civic". Fiind stabilit și

faptul că la începutul coliziunii unghiul axelor longitudinale era de 5°, schematic

fiind indicat cele menționate. De asemenea, a fost menționat că a fost imposibil

de a fi stabilită poziția a automobilelor menționate la momentul tamponării pe

părțile benzilor de circulație a carosabilului așa cum, nu au fost prezentate

expertului materiale suficiente întru soluționarea chestiunii date (Vol. I, f.d.

176-180);

Obiecții la schema anexată la raportul de expertiză auto-traseologică nr.

0802 din 28.06.2013, la data de 30.07.2013 fiind înaintate de inculpatul

Coltuclu Piotr și avocatul acestuia Ahmedov Ruslan. Așa cum, din fotografiile 5,6

care la fel, sunt anexate la raport, se vede unghiul de tamponare a

automobilelor, însă în schemă nu au fost redate în modul în care se vede din

fotografii, fapt ce se desprinde liber și fără a avea cunoștințe în domeniu (Vol. I,

f.d. 182);

Rechizitoriu din 20.09.2013, pe cauza penală nr. 2012390310 de învinuire

a lui Coltuclu Piotr în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (6) Cod

penal (Vol. I, f.d. 188-192);

11

Acțiune civilă din 03.02.2014, depusă de Baku Dmitrii Nicolae, prin care a

solicitat încasarea de la Coltuclu Piotr în beneficiul său suma de 15 000 lei, cu

titlu de prejudiciu material și suma de 15 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral

(Vol. I, f.d. 240);

Acțiune civilă din 26.12.2013, depusă de Capsamun Măria Semion, prin

care a solicitat încasarea de la Coltuclu Piotr în beneficiul său suma de 10 000

lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral (Vol. I, f.d. 241);

Proces - verbal de audiere a martorului Terzi Iurii (Vol. II, f.d.9-10);

Raport de expertiză nr. 1414 din 22.08.2014, la aceasta fiind anexată

fototăbliță și schema, în care la fel este indicat că nu a fost posibil din

materialele prezentate, de a stabili poziția automobilelor pe carosabil la

momentul tamponării, în care parte din hotarele carosabilului se aflau, nu a fost

posibil de a fi stabilit (Vol. II, f.d.42-53);

Proces-verbal de audiere a martorilor Cimpoeș Alexandru, Topal Feodor,

Mandaji Alexandr;

Fotografii, în care se văd careva urme pe carosabil (Vol. II, f.d. 111-121).

Instanța de apel a menționat că, la examinarea cauzei, cercetând

suplimentar probele administrate în instanța de fond, s-a stabilit că la data de

12 iulie 2012, în jurul orei 23:30, Coltuclu Piotr conducând automobilul de

model „Nissan Primera" cu n. î. XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

neavând permisul de conducere a automobilului, deplasându-se pe drumul R-37

în direcția Ceadîr-Lunga-Comrat-Cantemir, în zona 12 km+100 m, în automobil

în afară de inculpat aflându-se și patru pasageri. Concomitent, pe banda opusă

de deplasare a automobilului, condus de Coltuclu Piotr, s-a deplasat

automobilul de model „Honda Civic" cu n. î. XXXXX, sub conducerea lui Cara

Mihail Ivanovici, a.n. 1949, ultimul de asemenea, era în stare de ebrietate

alcoolică.

Tot la examinarea cauzei s-a stabilit și că a avut loc tamponarea, în

rezultatul căreia șoferul automobilului de model „Honda Civic" cu n.î. XXXXX -

Cara Mihail, de la traumele primite a decedat pe loc, iar pasagerul Bacu Feodor,

a. n. 1975, care se afla în automobilul de model „Honda Civic" a primit leziuni

corporale grave periculoase pentru viață, de la care a decedat la spital, iar

ceilalți pasageri din automobilul de model „Honda Civic": Capsamun I. P. a.n.

2008 a primit leziunile corporale grave periculoase pentru viață sub formă de

traumă închisă a abdomenului, ruptura splinei, care s-a agravat cu hematom

retroperitonial, traumă cranio-cerebrală acută închisă, comoție cerebrală.

Capsamun Măria a. n. 1964, însă a primit leziuni corporale medii sub formă de

fractură a ambelor oase ale antebrațului drept în treimea de jos cu intrarea

rupturilor, fractură inchisă a „tuberculum intercongylare laterale" tibiei gambei

drepte cu intrarea rupturilor, cu mișcarea rupturilor, iar Capsamun Vasili a. n.

1960, a primit leziunile grave, periculoase sub formă de fractură închisă

eschiloasă a osului femurului stâng în treimea mijlocie cu intrarea rupturilor,

fractură închisă a colului femoral fără mișcarea rupturilor, fracturi închise a

12

coastelor 5-6 din partea stânga la linia din spate a subrațului fără mișcarea

rupturilor.

Cele menționate, în opinia instanței de apel, denotă netemeinicia

argumentului acuzării și a avocatului Jecov Nicolae, că materialele dosarului

demonstrează că anume inculpatul este vinovat de încălcarea prevederile art.

10 alin. (1), art. 14 lit. a), art. 42 pct. 2) și art. 45, cât și a altor prevederi din

Regulamentul de circulației rutiere.

Totodată, instanța de apel a reținut că, la caz este necesar în primul rând de

a stabili care dintre conducătorii celor două mijloace de transport a ieșit pe

banda din sens opus, ce a dus la survenirea consecințelor prejudiciabile și dacă

există legătură cauzală dintre faptele lui Coltuclu Piotr și consecințe.

Circumstanțe ce pot fi stabilite prin cercetarea tuturor probelor anexate la

dosar, ceea ce s-a și făcut la caz, însă din care nu se desprinde că anume Coltuclu

Piotr este cel ce a ieșit pe banda de circulație din sens opus, în urma cărui fapt a

avut loc tamponarea.

Astfel, instanța de apel a menționat că, din probele anexate la dosar, care

au fost cercetate în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel nu rezultă

că anume Coltuclu Piotr este vinovat de producerea accidentului, ceea ce duce la

respingerea apelurilor declarate de către procuror și cel depus de către avocat

în interesele succesorului victimei Cara Nicolae. La caz, fiind necesar de stabilit

din vina cărui conducător a automobilelor implicate în accident, a avut loc

încălcarea prevederilor concrete ale Regulamentului circulației rutiere și

survenirea urmărilor. Prin probele existente la dosar, însă nu este posibil de

stabilit aceste circumstanțe, învinuirea adusă lui Coltuclu Piotr nu a fost

confirmată prin probele pertinente, concludente, utile și veridice. Faptul că

accidentul, care a avut loc la 12.07.2012, în urma căruia au decedat două

persoane, că ar fi avut loc anume din vina inculpatului în urma încălcării de

către acesta a regulamentului, nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării

judiciare. Concluzia dată bazându-se pe cercetarea tuturor probelor

administrate în cauza penală, și care au fost cercetate suplimentar în apel și

apreciate prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor și

prin coroborare. În acest sens punându-se accent pe prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, potrivit căruia „fiecare probă necesită să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor ".

Instața da apel nu a reținut nici acele argumente ale procurorului și

avocatului Jecov Nicolae, precum că la emiterea sentinței instanța de fond nu a

ținut cont de toate materialele dosarului, din care se desprinde că anume

Coltuclu Piotr a săvârșit infracțiunea. Chiar dacă din rapoartele efectuate pe

dosar nu a fost posibil de a stabili circumstanțele cauzei, pe lângă acestea sunt și

alte probe din care după părerea procurorului și a avocatului rezultă că anume

Coltuclu Piotr este vinovat de tamponarea produsă, printre care procesul -

verbal de cercetare la fața locului și schemele întocmite.

13

A mai menționat instanța de apel că pe dosarul dat au fost întocmite

rapoarte de expertiză, printre care: raportul de expertiză autotehnică nr. 2413

din 04.01.2013, în care este indicat la concluzii că din materialele prezentate nu

a fost posibilă stabilirea poziției automobilelor „Honda Civic" și „Nisan Primera"

una față de alta și față de marginile părții carosabile la momentul tamponării

(Vol. I, f.d.152-155). În raportul de expertiză auto-traseologică nr. 0802 din

28.06.2013, cu anexă schemă și fototabel, la concluzii fiind indicat că la

momentul tamponării partea stângă din față a automobilului de model "Nisan

Primera" a intrat în contact cu partea stângă din față a automobilul de model

"Honda Civic". Fiind stabilit și faptul că la începutul coliziunii unghiul axelor

longitudinale era de 5°, schematic fiind indicat cele menționate. De asemenea, a

fost menționat că a fost imposibil de a fi stabilită poziția a automobilelor

menționate la momentul tamponării, referitor la marginile părții carosabile așa

cum, nu au fost prezentate expertului materiale suficiente întru soluționarea

chestiunii date (Vol. I, f.d. 176-180). La fel, în raportul de expertiză nr. 1414 din

22.08.2014, la aceasta fiind anexat fototabel și schema, este indicat că nu a fost

posibil din materialele prezentate, prin expertiză, de a stabili poziția

automobilelor referitor la marginile părții carosabile a drumului, precum și pe

ce linie se deplasau automobilele înainte de tamponare, din motivul lipsei în

materialele prezentate a informațiilor privind urmele deplasării mijloacelor de

transport înainte de tamponare, precum și din lipsa urmelor ce ar putea duce la

stabilirea locului tamponării (Vol. II, f.d. 42-53).

Chiar dacă procurorul face referire la faptul că potrivit raportului de

expertiză traseologică nr. 0802 din 28.06.2013 (Vol. II, f.d. 42-53), a fost

constatat că partea stângă a automobilului „Nisan Primera" în momentul

coliziunii a intrat în contact cu partea stîngă din față a automobilului „Honda

Civic" și la începutul coliziunii unghiul axelor longetudinale era de cinci grade,

de unde după părerea acuzării, rezultă că automobilul „Nisan Primera" primul a

intrat direct în automobilul „Honda Civic", care se deplasa până la coliziune pe

banda sa de deplasare și nu și-a schimbat pe parcursul deplasării traiectoria,

ceea ce explică și lipsa urmelor de frânare.

Instanța de apel a menționat că în acest raport de expertiză s-a indicat că

poziția automobilelor este arătată în schemă, cu referire la faptul că la începutul

coliziunii unghiul axelor longitudinale era de 5°, aceasta într-adevăr a fost

arătată schematic, dar așa cum, tot în raport se indică că poziția automobilelor

date referitor la marginile părții carosabile, nu a fost posibil de stabilit din

materialele prezentate, rezultă că la caz, există trei situații de a desfășura

pozițiile acestora. Astfel, una din poziții ar fi cea că Cara Mihail se deplasa pe

banda sa și Coltuclu Piotr a intrat pe banda carosabilului destinată circulației în

sens opus, cea de a doua poziție că anume Coltuclu Piotr era cel ce se deplasa pe

banda sa de circulație, iar Cara Mihail a fost cel ce a intrat pe banda

carosabilului destinată circulației în sens opus, și a virat la dreapta înainte de

tamponare, și cea de a treia poziție că ambii șoferi au făcut mișcări pe carosabil,

în rezultatul cărora a survenit tamponarea. Instanța de apel nu a putut trece cu

14

vederea aceste circumstanțe, din motiv că la materialele dosarului nu sunt date

ce ar duce la stabilirea certă a faptului referitor la banda pe care se deplasa

fiecare din automobilele implicate în accident. Chiar și experții în rapoartele de

expertiză efectuate, indică la imposibilitatea determinării locului tamponării,

poziției automobilelor înainte și după tamponare, din lipsa materialelor

necesare întru stabilirea acestor fapte. Nefiind demonstrat prin probe faptul că

anume Coltuclu Piotr este cel care a intrat pe banda carosabilului destinată

circulației în sens opus și nefiind înlăturat dubiul referitor la faptul că Cara

Mihail ar fi ieșit la depășire, învinuirea adusă inculpatului nefiind probată, nu

poate fi pus la baza unei sentințe de condamnare doar invocarea acuzării că

Coltuclu Piotr conducând mijlocul de transport de model "Nisan Primera, a ieșit

pe banda de circulație din sens opus și s-a tamponat cu automobilul de model

„Honda Civic", condus de Cara Mihail.

A mai statuat instanța de apel că, întru emiterea unei sentințe de

condamnare nu poate fi reținut argumentul acuzării, precum că anume Coltuclu

Piotr este vinovat de producerea accidentului, deoarece el era în stare de

ebrietate alcoolică, circumstanță invocată și de avocatul Jecov Nicolae în apelul

depus. Procurorul indicând și la faptul că inculpatul nu avea nici permisul de

conducere a automobilul și aptitudini de conducere a mijlocului de transport,

iar Cara Mihail avea experiență în conducerea automobilelor. La fel, și că

potrivit raportului de expertiză auto-tehnică în comisie, s-a stabilit că viteza de

deplasare a automobilului „Nisan Primera" era nu mai puțin de 126 km/oră.

În acest sens, instanța de apel a indicat că chiar dacă materialele dosarului

demonstrează că Coltuclu Piotr se afla în stare de ebrietate alcoolică și că nu

deținea permis de conducere (Vol. I, f.d.281, 41), nu a fost probată legătura de

cauzalitate între aceste fapte și consecințele survenite în urma accidentului,

care nu a fost probat din cauza acțiunilor cărui șofer s-a produs. Mai mult ca

atât, prin materialele dosarului nu a fost exclus faptul că chiar dacă Cara Mihail

avea permis de conducere și că chiar dacă toată viața sa a condus mijloace de

transport, nu se exclude situația că el ar fi ieșit pe banda de circulație din sens

opus, și în urma acestor mișcări pe carosabil, din partea acestuia, ar fi fost

cauzată tamponarea. Așa cum, materialele dosarului arată la faptul că în sânge

la cadavrul Cara Mihail s-a depistat alcool etilic 1,46 % (Vol. I, f.d.158), iar

0

faptul că inculpatul se deplasa cu viteza de cel puțin 126 km/h, pe banda de

delăsare din sens opus și că din cauza acțiunilor sale a survenit tamponarea nu

a fost probat și nu au fost înlăturate toate dubiile ce pot fi interpretate în

favoarea inculpatului, în baza art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât, instanța de apel a indicat, că lui Coltuclu Piotr în actul de

învinuire nu i s-a incriminat că a comis fapta în stare de ebrietate și fără permis

de conducere, fiindu-i imputate doar faptele ce se încadrează în baza art. 264

alin. (6) Cod penal, iar faptul că a fost indicat în descrierea acțiunilor aceste

circumstanțe, nu poate fi apreciat că i s-au imputat și aceste circumstanțe. Ba

mai mult, nu a fost demonstrată legătura de cauzalitate între consecințe și

15

faptul că inculpatul se deplasa cu viteză, că se afla în stare de ebrietate și că nu

avea permis de conducere.

Instanța de apel a notat că nu poate fi reținut ca întemeiat nici acel

argument al procurorului, precum că procesul-verbal de cercetare la fața locului

a fost întocmit în corespundere cu dispozițiile art. 55, art. 57 și 118 alin.(3) Cod

de procedură penală, precum și ținându-se cont de literatura de specialitate, în

urma cărora și a fost stabilit locul tamponării automobilelor, ce este arătat în

schema accidentului rutier, care a avut loc pe banda de deplasare a

automobilului „Honda Civic" la o distanță de 3,7 metri de la partea stângă a

drumului Ceadîr-Lunga-Comrat. Procesul - verbal de cercetare la fața locului și

schema, nu pot fi luate ca bază la emiterea sentințe de condamnare și nu din

motivele reținute de prima instanță, precum că nu ar fi fost întocmite cu

participarea inculpatului și că nu au fost semnate și de acesta. Acest argument al

instanței de fond este eronat așa cum, art. 118 Cod de procedură penală nu

impune strict lista persoanelor care trebuie să fie prezente la efectuarea

cercetării la fața locului.

Prin procesul-verbal de cercetare la fața locului, schema întocmită și foto-

tabelele anexate (Vol. I, f.d.6-27), nu este posibil de stabilit adevărul în cauză și

circumstanțele producerii accidentului și nu poate fi reținut faptul că acestea au

fost întocmite acestea cu respectarea legislației în vigoare, instruciunilor,

regulamentelor interne și literaturii de specialitate. Așa cum, din studierea

acestora rezultă că au fost întocmite cu abateri de la normele invocate de partea

acuzării, și anume: în procesul - verbal de cercetare la fața locului nu se indică și

nu se descriu urmele presupusului loc a accidentului și nu e clar în baza la ce

Cimpoeș Alexandr a stabilit că anume în locul indicat de el, a avut loc

tamponarea automobilelor și nu în altă parte. Acesta își formează concluzia dată

fără a avea careva date obiective, acesta indicând pe parcursul examinării

cauzei că nu a făcut careva măsurării a petei pe care o indică în schema

efectuată. Fiind audiat pe prezenta cauză penală doar indică că a stabilit locul

tamponării în baza petei de ulei și lichid, cât și în baza urmelor ce se regăseau la

fața locului, printre care rămășițe de la mașini, bucăți de sticle (Vol. II, f.d.91-92;

Vol. III, f.d.230-233). Acestea, însă nu au fost indicate și descrise în procesul -

verbal de cercetare la fața locului, chiar dacă era necesar faptul dat ca experții

să aibă date suficiente și ei să poată stabili locul tamponării. La caz, însă din

procesul - verbal de cercetare la fața locului și din schemă se desprinde că nu au

fost acumulate toate probele obiective întru stabilirea adevărului.

Instanța de apel a mai reținut că în ședința de judecată în instanța de fond a

fost prezentat de către procuror un manual (Vol. II, f.d.132-147), la care face

trimitere și în apel partea acuzării în sprijinul poziției sale că cercetarea la fața

locului ar fi fost efectuată în corespundere și cu recomandările indicate în

literatura de specialitate. La fila 136 din volumul doi a dosarului, fila 246-247

manualului este indicat care sunt acele acțiuni necesare de întreprins în cazul

efectuării cercetării la fața locului în cazul accidentului rutier, și una dintre

aceste acțiuni este stabilirea centrului locului accidentului, ceea ce se face în

16

baza bucăților de sticlă și modul acestora de amplasare; murdăria rămasă de la

mijlocul de transport; detaliilor și părților de la mașini; uleiului și lichidului

scurs; urmelor, lăsate de roți pe carosabil și alte părți ale mijlocului de

transport. Acestea la caz, se desprinde că nu au fost respectate așa cum, nu a

fost stabilit centru accidentului, dar în schemă se indică locul tamponării și la

întrebarea cum a stabilit acesta că anume în locul arătat s-a realizat tamponarea

a menționat că în baza urmelor. Este de menționat că nici în proces -verbal de

cercetare la fata locului și nici în schemă nu sunt arătate toate urmele ce sunt

reflectate obiectiv în pozele efectuate la fața locului. Astfel, nefiind arătate și

indicate toate urmele nu poate fi stabilit just locul accidentului, și chiar experții

indică în rapoartele de expertiză efectuate că din materialele prezentate, datele

reflectate în procesul - verbal de cercetare la fața locului și schemă, nu sunt de

ajuns pentru a stabili locul accidentului.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat, că Cimpoeș Alexandr a

indicat că pata de ulei și lichid nu a măsurat-o, dar locul tamponării l-a indicat în

mijlocul petei date, desenând un X (nr. 3 din descifrarea semnelor arătate în

schemă, Vol. I, f.d.8 verso) însă nu e clar în baza la ce el a stabilit mijlocul petei

indicate. Cele arătate în schemă diferă de ceia ce se vede din fotografiile făcute

la fața locului, automobilul de model "Honda Civic" are o lățime de cel puțin

1,70 m, dar pata menționată se vede că chiar e mai mare ca mașina dată (Vol. I,

f.d. 15, foto 16-17), acest fapt, însă tot nu este indicat în procesul - verbal de

cercetare la fața locului. La fel, din poze se desprinde că în această pată erau

urme, obiecte, care de asemenea nu au fost descrise în proces -verbal, chiar

dacă acest lucru era necesar. Instanței de apel nu îi este clar cum Cimpoeș

Alexandr a stabilit locul accidentului așa cum, în instanța de apel nu a putut

explica după care urme și chiar a menționat că în acest sens nu a efectuat careva

măsurări întru stabilirea mijlocului petei.

Instanța de apel de asemenea menționează, că în pozele efectuate ziua se

vede că pata dată era cam în mijlocul carosabilului și aceasta nu avea o formă

rotundă, ci o formă spre oval și era necesar de a fi indicată și arătată în schemă

cu plasarea obiectelor ce erau la fața locului în pata dată, semnele, urmele,

datele obiective ce ar duce la ideea că anume în acel loc s-a realizat tamponarea,

ceea ce nu a fost făcut (Vol. I, f.d.8; 11-12). Mai mult ca atât, la întrebarea

instanței de apel adresată lui Cimpoeș Alexandr, cu privire la ceia ce este arătat

în jurul locului tamponării, reflectat de acesta în schemă, acesta a menționat că

semnificativ a desenat pata de ulei și lichid, dar în prima schemă aceasta nu este

arătată, ci apare în a doua schemă și cea de a treia, care a invocat că a facut-o în

baza primelor scheme. Ba mai mult, la întrebarea colegiului judiciar dacă a făcut

careva măsurări pentru stabilirea conturului petei, din răspunsurile date de

Cimpoeș Alexandr rezultă că el nu a făcut careva măsurări întru stabilirea

locului acumulării petei date, vizavi de hotarele părții carosabilului și față de

alte obiecte fixe. Este de notat că nici într-o schemă nu arată acele obiecte,

urme în baza cărora indică că a stabilit locul ciocnirii automobilelor.

17

În toate cele trei scheme, însă reflectează linia întreruptă la mijlocul părții

carosabilului și la examinarea cauzei în instanța de fond a indicat că aceasta

reprezintă marcajul rutier - linia întreruptă care desparte benzile în contrasens,

pe când din imaginile foto se vede că un astfel de marcaj la locul accidentului,

lipsește la mijlocul carosabilului (Vol. I, f.d. 14, foto 4-6). Ulterior, în instanța de

apel Cimpoeș Alexandr nu a putut să explice de ce în fotografii lipsește marcajul,

dar în scheme este indicat. La întrebarea procurorului invocând că această linie

ar însemna mijlocul carosabilului, dar tot el a indicat că în acest sens nu a făcut

careva măsurări.

Pe lângă cele menționate se mai desprind multiple divergențe,

necorespunderi dintre cele arătate în cele trei scheme, printre care ușa de la

automobilul de model "Honda Civic" în prima schemă este arătată până la linia

întreruptă, iar în cea de a treia schemă, care cuprinde datele din cele două

scheme, ușa menționată este desenată după linia întreruptă (Vol. I, f.d. 8; 12).

Divergență există și între cifrele indicate în schemele întocmite, Cimpoeș

Alexandr în instanța de apel a menționat că el personal a întocmit schema, dar

măsurările le-a efectuat împreună cu Mandaji Alexandr și Cristev Vasilii, însă el

a introdus datele în schemă. La întrebarea colegiul judiciar cu privire la

diferențele dintre dimensiuni, acesta nu a putut explica căror fapte se

datorează, indicând că corect au fost făcute măsurările, acestea realizându-se cu

o ruletă de măsurat, lățimea drumului fiind măsurată în câteva locuri, totală

fiind de 7,8 m. Cauza că diferă, indicând că se datorează unor greșeli, invocând

și faptul că 3,7 m erau până la locul impactului, aceasta fiind stabilită prin

măsurările făcute la o margine de drum, cealaltă parte fiind stabilită de acesta în

mod aritmetic. Din schemă însă se desprinde că este indicat 7,8 m lățimea

carosabilului, dar prin sumarea cifrelor indicate tot pe această porțiune, și

anume: 2,8+1,4+2,65+1,25=8,1 m și nu 7,8 m, diferența fiind de 30 cm (Vol. I,

f.d.12). Mai mult ca atât, tot pentru această porțiune în prima schemă mai apare

și dimensiunea de 0,50 m, care nu este reflectată în schema a treia, care include

datele primelor două scheme, și care fiind sumată la datele menționate mai sus,

rezultă că lățimea carosabilului era de 8,60 m și nu 7,8 m, diferența constituind

80 cm. Fiind comparate dimensiunile arătate, se vede că acestea diferă și nu

este clar cum au fost făcute, unde și de ce a fost calculat anume 7,8 m, iar fiind

întrebat nu a putut răspunde.

Tot acesta, în cursul examinării cauzei a indicat că de la margimea părții

carosabile și până la locul tamponării era o distanță de 3,7 m, dar sumând datele

indicate pe această porțiune, în partea stângă de la locul indicat de acesta ca

fiind -locul tamponării, și anume: 1,25+2,65=3,90 m, diferența fiind de 20 cm.

Astfel, în baza acestor măsurări ar reieși că locul tamponării ar fi fost în mijlocul

părții carosabile, și nu acolo unde el a indicat, deoarece după măsurările lui

Cimpoeș Alexandr 7,8 m era indicată lățimea părții carosabile.

Cimpoeș Alexandr a menționat că posibil sunt greșeli de măsurare, însă

pentru stabilirea adevărului în cauză orice dimensiune este importantă, fiind

18

necesar în așa cazuri, evitarea la maxim a erorilor așa cum, învinuirea nu poate

fi bazată pe presupuneri, ci pe date concrete, obiective și probate.

Cele menționate supra, în opinia instanței de apel, demonstrează

netemeinicia argumentului acuzării cu privire la respectarea regulilor,

legislației, regulamentelor, instrucțiunilor, literaturii de specialitate la

întocmirea procesului - verbal de cercetare la fața locului și a schemei. Așa cum,

din motivul lipsei semnelor trasologice suficiente, în baza cărora se determină

locul impactului, experții, care posedă cunoștințe speciale în domeniu, au fost în

imposibilitate să stabilească locul concret al impactului. Colegiul judiciar, însă a

reținut că locul impactului nu poate fi stabilit doar în baza procesului-verbal de

examinare la fața locului și schemei, acte în care nu au fost indicate și descrise

datele în baza cărora indică Cimpoeș Alexandr că chipurile a stabilit locul

tamponării, și fără a face și careva măsurări întru stabilirea centrului locului

accidentului, cu toate că aceasta era strict și necesar. Astfel, nu poate fi reținut

ca întemeiat argumentul acuzării că corect a fost stabilit și locul tamponării și că

prin toate aceste probe se demonstrează că anume inculpatul este vinovat de

producerea accidentului.

Cât privește celelalte două persoane ce au participat la efectuarea

măsurărilor Mandaji Alexandr și Cristev Vasilii, este de reținut că acesta din

urmă fiind întrebat cu privire la existența divergențelor în schemă, a indicat că

nu el a întocmit schema, declarațiile lui întru stabilirea locului tamponării nu

sunt pertinente așa cum, acesta a invocat că el ca expert doar fotografia, fixa

urmele ce erau la fața locului. Tot el a menționat că ofițerul de urmărire penală

este cel ce a stabilit și fixat în schemă locul impactului (Vol. III, f.d. 236). Din

declarațiile lui Mandaji Alexandr la fel, fiind imposibil de a stabili locul

tamponării așa cum, acesta a indicat că ofițerul de urmărire penală indica locul

efectuării măsurării și în așa mod se efectuau măsurările. Ba mai mult, nici

experții nu au putut stabili locul impactului din materialele prezentate, deci nici

din expertize și nici în baza datelor indicate în schemă, nici din procesul - verbal

de cercetare la fața locului și nici din declarațiile martorilor nu a fost posibil de

stabilit locul accidentului.

Astfel, este de notat că mulțimea de neclarități cu privire la modul de

întocmire a procesului - verbal, schemei așa și nu au fost epuizate din

răspunsurile la întrebările acordate persoanelor ce au participat la efectuarea

cercetării la fața locului, inclusiv și ofițerul de urmărire penală, aceștia nu au

putut da răspunsuri concrete, care să evite presupunerile.

Cât privește declarațiile martorilor Capsamun Măria și Capsamun Vasile,

este de notat că acestea la fel, nu fac claritate și nu duc la sabilirea adevărului

așa cum, Capsamun Măria fiind audiată la urmărirea penală, instanța de fond și

apel rezultă că declarațiile acesteia diferă. De la început acesta declara că pe

drum era marcaj, din pozele efectuate la fața locului se desprinde că nu era

marcaj pe acea porțiune de drum și chiar a menționat că ei se deplasau pe

banda lor de circulație. În instanța de apel aceasta, însă menționează că nu

urmărea drumul, se uita pe geamul lateral doar, marginea din stânga se vedea

19

doar un pic și că nu știe pe ce bandă s-a petrecut tamponarea nu cunoaște

deoarece în acel moment se ocupa cu copilul, care voia să doarmă (Vol. I, f.d.50,

102, 173, 244-245; Vol. III, f.d.211-212).

Capsamun Vasilii, însă a declarat că în acea zi el a consumat băuturi

alcoolice, pe drum la solicitarea sa șoferul de câteva ori a oprit automobilul așa

cum, el se simțea rău. Tot el a indicat că poartă ochelari, dar în acea zi era fără

ochelari și el se afla pe bancheta din spate în partea dreaptă, de unde nu putea

să vadă tot drumul. Mai mult a menționat că vizibilitatea înainte era de 150 m

aproximativ, dar se contrazice pe sine așa cum, a invocat că nu știe de unde a

apărut mașina lui Coltuclu Piotr. Acesta a invocat că în timpul deplasării

automobilului, din partea dreaptă a mașinii până la marginea carosabilului era o

distanță de aproximativ 50 cm, dar din datele indicate în schemele întocmite de

Cimpoeș Alexandr, reiese că locul tamponării a fost la o distanță de 3,7 m din

partea dreaptă a carosabilului în direcția de deplasare a automobilului de model

„Honda Civic". Luând în considerație faptul că lățimea automobilului dat este de

cel puțin 1,70 m, și comparând dimensiunile măsurării efectuate, și anume 3,7

m - 1,70 m, urma să fie din partea dreaptă a mașinii până la marginea

carosabilului o distanță de cel puțin 1,90 m, și nu 50 cm cum indică Capsamun

Vasilii. Astfel, este de menționat că divergențele date, în cursul examinării

cauzei, nu au fost înlăturate de partea acuzării, și trezesc dubii cu privire la

veridicitatea declarațiilor martorului dat.

Mai mult ca atât, instanța de apel a notat că Capsamun Vasilii a făcut

trimitere în cursul examinării cauzei la faptul că era marcaj pe carosabil, pe

porțiunea de drum, pe care s-a produs accidentul, dar cum a fost menționat și

supra, în poze se vede că careva marcaje nu erau pe carosabil (Vol. I, f.d.48, 174,

233-234; Vol. III, f.d.214-215).

Pe lângă martorii menționați, au fost audiați și acei martori care se aflau în

automobilul condus de Coltuclu Piotr, printre care și martorul Terzi Liubovi,

care la urmărirea penală și în cursul examinării cauzei a indicat că pe bancheta

din spate s-au urcat trei băieți Topal Feodor, Terzii Iurii și încă un băiat pe

nume Andrei. Pe la ora 23:00 se deplasau cu mașina pe banda lor de circulație,

din partea dreaptă, cu o viteză de circa 90 km/h. A menționat că se deplasau cu

lumina la faruri pornită, dar nu poate menționa de era lumina de întâmpinare

sau de depărtare. După curba din s. Gaidarî din față a venit o mașină și apoi

deodată și a doua mașină, care i-a orbit, s-a petrecut tot foarte repede a apărut o

lumină puternică și apoi s-a petrecut lovitura, după care mașina a ieșit de pe

carosabil și s-a oprit în chiuvet (Vol. I, f.d.57, 254-256; Vol. III, f.d. 247).

La fel, instanța de apel a menționat că, martorul Terzi Iurii, în instanța de

fond a declarat că la volanul automobilului era Coltuclu Piotr, pe bancheta din

față lângă șofer se afla prietena lui Coltuclu Piotr, dar pe bancheta din spate se

afla el în partea dreaptă, Cristev pe partea din mijloc, iar în partea stângă Topal

F. În acea zi a menționat că văzând acea lumină puternică Coltuclu Piotr nu a

făcut careva mișcări bruște. La fel, a indicat că ei se deplasau cu viteză nu prea

mare, de aproximativ 80-90 km/h, dar nu poate indica concret cu ce viteză se

20

deplasau, pe acea porțiune de drum nu erau careva marcaje, în acea zi ține

minte că mai multe mașini i-au depășit (Vol. II, f.d.9-10).

A considerat instanța de apel că, declarațiile martorilor dați vin în

contradicție cu declarațiile lui Capsamun Măria și cele ale lui Capsamun Vasilii.

Deci, nici prin declarațiile martorilor menționați nu a fost primit răspuns la

întrebări, dar se desprinde doar faptul că aceste persoane nu puteau reda

obiectivitatea situației, declarațiile lor date în apel diferă de cele date anterior,

chiar și cu datele obiective din dosar, rezultă că diferă, contravin schemei,

pozelor făcute la fața locului. Astfel, este de notat că argumentele date pot afecta

percepția reală a celor întâmplate, reiese că martorii dați nu puteau aprecia

corect ce s-a petrecut, veridicitatea datelor puse la baza învinuirii.

Cu referire la faptul încălcării prevederilor art. 45 și art. 42 pct. 2) din

Regulamentul de circulație rutieră și ieșirii mijlocului de transport, condus de

către Coltuclu Piotr pe banda de circulație din sens opus, pe parcursul

examinării cauzei, nu a fost demonstrat prin date obiective. Circumstanțe ce

demonstrează necesitatea achitării inculpatului, pe deplin confirmându-se

nevinovăția acestuia în săvârșirea faptelor imputate. Această concluzie, reieșind

nu doar din expertizele efectuate în cauză, ci și din totalitatea materialelor

dosarului, inclusiv declarațiile martorilor, procesul - verbal de cercetare la fața

locului și schema anexată la acesta. Cele menționate și tratate supra

demonstrează netemeinicia argumentului acuzării, precum că inclusiv prin

aceste probe ar fi fost demonstrat faptul că anume Coltuclu Piotr a ieșit pe

banda din sens opus.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, învinuirea înaintată lui Coltuclu

Piotr nu s-a confirmat prin probe obiective și veridice, iar în cadrul cercetării

judecătorești nu s-a confirmat faptul că accidentul rutier a avut loc din vina

inculpatului, care ar fi încălcat regulile circulației rutiere. Așa cum, din

concluziile expertizelor reiese că între încălcarea de către inculpat a regulilor de

circulație rutieră, și anume: consumul alcoolului și lipsa permisului de

conducere în timpul conducerii mijlocului de transport și accidentul rutier

produs, lipsește legătura cauzală.

De asemenea, este de indicat faptul că în conformitate cu art. 325 alin. (1)

Cod de procedură penală ”judecarea cauzei în primă instanță se efectuează

numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu”. Instanța de apel a notat că orice acuzație adusă

persoanei trebuie să fie clară, concretă și să se bazeze pe probe, situație ce nu se

desprinde în cazul dat așa cum, acuzarea indică la faptul că anume inculpatul a

comis fapta imputată, deoarece era și în stare de ebrietate și fără permis de

conducere. Acestea nefiindu-i imputate în învinuirea adusă, în rechizitoriu fapta

inculpatului fiind încadrată doar în baza art. 264 alin. (6) Cod penal. Ceea ce

denotă că instanța de fond eronat a concluzionat necesitatea reîncadrării

acțiunilor inculpatului de la art. 264 alin. (6) la art. 2641 alin. (4) Cod penal -

conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, care nu deține permis de conducere.

21

Totodată, considerând prima instanță că luând în considerație modificările

operate prin Legea nr. 145 din 14.06.2013, la art. 134/1 alin. (3) Cod penal, la

momentul emiterii sentinței acțiunile inculpatului cădeau sub incidența

componenței contravenției prevăzute de art. 233 alin. (4) Cod contravențional

și nu constituie infracțiunea prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal. Așa cum,

inculpatului nu i s-a înaintat învinuirea pe art. 2641 alin. (4) Cod penal și doar în

baza art. 264 alin. (6) Cod penal, nefiindu-i imputat în actul de învinuire

comiterea faptei în stare de ebrietate alcoolică, cu indicarea gradului de

ebrietate. La fel, nu i s-a imputat conducerea mijlocului de transport fără permis

de conducere, dar acuzarea se referă în cursul examinării cauzei și la aceste

elemente consitutive, ieșind din limitele învinuirii aduse.

Din considerentele menționate se desprinde și lipsa în acțiunile lui Coltuclu

Piotr a faptei contracțiilor prevăzute de art. 233 și art. 231 Cod contravențional.

Astfel, instanța de fond urma doar să stabilească dacă Coltuclu Piotr a săvârșit

fapta ce i se impută, fără a ieși din limitele învinuirii aduse.

Mai mult ca atât, instanța de apel a notat că nu sunt reținute ca întemeiate

argumentele apelanților în sensul necesității admiterii acțiunii civile, corect

prima instanță s-a expus asupra acțiunilor civile așa cum, potrivit art. 387

alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, "în cazul când se dă o sentință de

achitare, instanța respinge acțiunea civilă dacă nu s-a constatat existenta faptei

incriminate sau fapta nu a fost săvârșită de inculpat".

declară recurs ordinar procurorul, prin care solicită admiterea recursului,

casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- la examinarea cauzei, instanțele de fond și de apel nu au ținut seamă în

deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod procedură penală, nu au

cercetat sub toate aspectele probele prezentate de acuzare, nu le-au verificat

minuțios, prin prisma pertinenței, concludenții, iar în ansamblul din punct de

vedere al coroborării lor, nu au apreciat fiecare probă separat, și toate în

coroborare, aduse de procuror în susținerea învinuirii și nu s-au expus în mod

convingător de ce resping aceste probe;

- pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată circumstanțele

descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare, atât prin declarațiile

martorilor, cât și prin documentele atașate la cauza penală;

- instanța de apel nu a indicat și a lăsat fără apreciere următoarele probe:

Raport de expertiză autotehnică nr. 2413 din 04.01.2013, în care este indicat la

concluzii că viteza de deplasare a automobilului "Honda Civic" înainte de

tamponare putea fi mai mare de 77 km/h (Vol. I, f.d. 152-155); Raport de

expertiză autotehnică nr. 1414 din 22.08.2014, în care este indicat la concluzii

că viteza de deplasare a automobilului ”Nissan Primera” după tamponare este

aproximativ de 126 km/h (Vol. II. f.d.42-47);

22

- concluzia instanței de apel expusă în pagina 17 – 18 a deciziei este

neîntemeiată, și nu coroborează cu circumstanțele cauzei;

- nimeni din persoanele audiate în cadrul procesului penal, inclusiv

inculpatul, nu au declarat că automobilul de model „Honda Civic” a virat spre

dreaptă și înapoi a revenit pe banda sa de deplasare. Chiar și inculpatul Coltuclu

P. nu a declarat nimic despre schimbarea mersului automobilului „Honda Civic"

și nici automobilului care l-a condus „Nisan Primera”;

- potrivit concluziilor expertizei auto-traseologice nr. 0802 din 28.06.2013,

(f.d. 176-180), la momentul ciocnirii unghiul axelor longitudinale între

automobilele de model "Honda Civic" și "Nisan Primera" era de 5°;

- dacă admitem versiunea apărătorului și a instanței de apel, că

automobilul de model "Nisan Primera" sub conducerea lui Coltuclu P. se deplasa

regulamentar pe banda sa de deplasare, atunci automobilul de model "Honda

Civic", sub conducerea lui Cara M. a ieșit pe partea carosabilă din partea

dreaptă, pentru a/m „Nisan Primera", de pe acostament din câmp. Ceea ce nu

corespunde datelor reale și fixate la fața locului;

- majoritatea bucăților de sticlă și piese deteriorate, urme de ulei de la

automobil, au fost găsite la fața locului pe banda de deplasare a a/m „Honda

Civic" (f.d.6-8);

- reieșind din declarațiile părților vătămate Capsamun Măria, Capsamun

Vasile, Capsamun Liudmila, rezultă că dânșii împreună cu un copil minor, cu

persoanele decedate în automobilul „Honda Civic" se întorceau acasă cu o viteză

nu mare, aproximativ de 77 km/oră, și pe drum automobilul nu a depășit pe

nimeni. Dese ori se opreau deoarece lui Capsamun Vasile i se făcea rău. La

volanul automobilul „Honda Civic" se afla Cara M. cu o experiență mare de șofat,

care a deținut permis de conducere și anterior nu a avut încălcări a

Regulamentului circulației rutiere. Toți pasagerii din a/m „Honda Civic" au

declarat într-un glas că se deplasau pe drum pe banda dreaptă de deplasare.

Alte probe contrare nu au fost stabilite;

- reieșind din declarațiile inculpatului Coltuclu P. și a martorilor Terzi L.

Cristev A., Terzi Iu., Topal F. rezultă că la 12.07.2012, aproximativ la ora 23:30,

automobilul „Nissan Primera" era condus de către Coltuclu P., care încă ziua a

servit la bunelul său câteva pahare de vin. Noaptea toți au hotărât să meargă în

sat. Tomai la un concert. Toți fiind serviți. Viteza de deplasare era minimum 126

km/oră, cum rezultă din expertiză (Vol. II, f.d.42-47). Au depășit două

automobile, și s-au tamponat în a/m „Honda Civic". Coltuclu P. nu a avut permis

de conducere, singur a declarat că conducea mijlocul de transport foarte rar. În

ședința de judecată la instanța de apel Coltuclu P. se comporta obraznic, de

parcă știa despre rezultatele judecării apelului procurorului;

- potrivit rechizitoriului Coltuclu P. este învinuit pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(6) Cod penal, conform semnelor:

încălcarea regulilor de securitate a circulației a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, care a cauzat decesul a două

persoane, vătămarea medie gravă a integrității corporale și gravă a integrității

23

corporale la alte personae, săvîrșită în stare de ebrietate, fapt care a fost adus

inculpatului și avocatului la cunoștnță la înaintarea învinuirii și prezentării

rechizitoriului, și la care apărarea nu a prezentat referință.

inadmisibilității recursului pe motiv, că decizia instanței de apel este întemeiată

și legală.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței

de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către Colegiul penal al Curții de Apel

Chișinău, din motiv că în Curtea de Apel Cahul este imposibil de format complet de

judecată întru judecarea cauzei.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate

și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,

care au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Recurentul invocă în recursul declarat temeiuri de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Potrivit prevederilor art. 436 alin. (1) Cod de procedură penală, procedura

de rejudecare a cauzei, după casarea hotărârii în recurs, se desfășoară conform

regulilor generale pentru examinarea ei.

Conform alin. (2) al aceluiași articol, pentru instanța de rejudecare,

indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt

rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

24

probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală,

trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul

dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au

dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care

prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual

penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină

răspuns la toate motivele invocate.

Reieșind din criticile recursului, invocate prin prisma art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și anume care relevă faptul că: ”hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal

menționează că, instanța de apel, în decizia pronunțată la 28 decembrie 2017,

nu a îndeplinit indicațiile deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție din 15 decembrie 2015, care, potrivit alin. (2) al art. 436 Cod de

procedură penală „sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea

care a existat la soluționarea recursului".

Potrivit acestei decizii a Curții Supreme de Justiție la rejudecarea cauzei

instanța de apel urma să înlăture erorile menționate, să țină seama de

împrejurările expuse, care au servit temei de care a soluției adoptate și, cu

respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor

administrate în cauză, având în vedere prevederile art. 93, 95, 101 Cod de

procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și,

în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul lărgit menționează că, deși cauza a fost trimisă la rejudecare cu

indicații concrete privind modalitatea de soluționare a cauzei, instanța de apel,

contrar acestor indicații, a pronunțat din nou o decizie neîntemeiată, deoarece a

omis să înfăptuiască verificarea cauzei sub toate aspectele indicate de către

instanța de recurs.

În acest sens Colegiul menționează că instanța de apel la rejudecarea

cauzei trebuia să dea o apreciere multilaterală a probelor, și anume să dea o

apreciere motivată raportul de expertiză traseologică a transportului, prin care

25

s-a constatat că nu a fost posibil de stabilit poziția automobilelor de model

”Honda Civic” și ”Nissan Primera” în momentul impactului în raport cu

marginea carosabilului, or, instanța de recurs a atenționat că raportul de

expertiză deși este un mijloc de probă în care sunt expuse opiniile specialiștilor

cu privire la aspectele a căror lămurire este necesară pentru rezolvarea cauzei,

însă aceasta (expertiza) nu are o forță probantă deosebită față de celelalte

mijloace de probă, examinarea și aprecierea cărora urmează a fi făcută prin

prisma tuturor mijloacelor de probă, examinarea și aprecierea cărora urmează

a fi făcută prin prisma tuturor celorlalte probe administrate – procesele-verbale

de cercetare a locului accidentului rutier, de cercetare la fața locului, schema

accidentului rutier efectuată în prezența inspectorului poliției rutiere și

expertului criminalist, raportul de expertiză auto-traseologică, declarațiile

părților vătămate și a martorilor.

La fel, instanța de apel a lăsat în umbră indicațiile instanței de recurs, prin

care s-a menționat că, potrivit raportului de expertiză traseologică nr. 0802 din

28 iunie 2013, a fost constatat că partea stângă a automobilului ”Nissan

Primera” în momentul coliziunii a intrat în contact cu partea stângă din față a

automobilului ”Honda Civic” și la începutul coliziunii unghiul axelor

longitudinale era de – 50, de unde a rezultat că automobilul ”Nissan Primera”

primul a intrat direct în automobilul ”Honda Civic”, care se deplasa până la

coliziune pe banda sa de deplasare și nu și-a schimbat pe parcursul deplasării

traiectoria, ceea ce explică și lipsa urmelor de frânare.

Totodată, instanța de recurs a specificat că, instanța de apel a lăsat fără

apreciere și faptul că procesul-verbal de cercetare la fața locului a fost întocmit

în corespundere cu dispozițiile art. 55, 57 și 118 alin. (3) Cod de procedură

penală, precum și ținându-se cont de literatura de specialitate, în urma cărora și

a fost stabilit locul tamponării automobilelor, ce este stabilit prin schema

accidentului rutier, care a avut loc pe banda de deplasare a automobilului

”Honda Civic” la o distanță de 3, 7 m de la partea stângă a drumului Ceadîr-

Lunga-Comrat, iar potrivit raportului de expertiză auto-tehnică în comisie, s-a

stabilit că viteza de deplasare a automobilului ”Nissan Primera” era nu mai

puțin de 126 km/h.

Având în vedere cele menționate supra, Colegiul lărgit conchide că instanța

de apel a adoptat o hotărâre nemotivată, contrar prevederilor art. 417 Cod de

procedură penală.

Colegiul lărgit consideră, că erorile procesuale admise de către instanța de

apel, cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, motiv pentru care

decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu dispunerea rejudecării

cauzei de către Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, urmează să țină seama de

motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 și 419 Cod de procedură

penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se

26

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, indicațiilor expuse în

decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 decembrie

2015 și să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă

prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 28 decembrie 2017 în privința lui Coltuclu Piotr XXXXX,

cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 06 iulie

2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

Boico Victor

27