1ra-480/2020 — art. 264 al. 6 CP

Prima instanță: 27.09.2013-03.03.2015;

Instanța de apel: 30.03.2015-10.06.2015; 10.10.2016-28.12.2017; 23.08.2018-19.07.2019;

Instanța de recurs: 05.10.2015- 15.12.2015; 21.04.2018-12.06.2018; 26.11.2019-26.02.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 03 martie 2015, a fost încetat procesul penal în privința lui Coltuclu Piotr învinuit în săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (6) Cod penal, din motiv că fapta acestuia constituie o contravenție administrativă prevăzută de art. 233 alin.(4) Cod contravențional, cu încetarea procedurii contravenționale în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Capsamun Maria, Bacu Dmitri și Cara Nicolai privind recuperarea prejudiciului moral și material au fost respinse ca neîntemeiate. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, de către organul de urmărire penală, Coltuclu Piotr a fost învinuit de faptul că, la 12 iulie 2012, aproximativ la ora 23:30, conducând automobilul de model „Nissan - Premiera” cu xxxxx, în stare de ebrietate alcoolică, neavând permis de conducere și abilități de a conduce, deplasând-se pe drumul R-37 în direcția Ceadâr-Lunga-Comrat-Cantemir, în sectorul 12 km+100 m, încălcând prevederile art.art.10 alin. (1), 14 alin. (2) lit. a), 42 și 45 din Regulamentul Circulației Rutiere, a intrat pe partea carosabilului destinată circulației în sens opus, unde s-a tamponat cu automobilul „Honda Civic”, xxxxx, condus de Cara Mihail, care îi avea în calitate de pasageri pe cet. Bacu Fiodor, 1 Capsamun Ivan, Capsamun Maria, Capsamun Vasile. În rezultatul accidentului rutier, șoferul automobilului „Honda Civic”, Cara Mihail, de la leziunile corporale cauzate a decedat pe loc, pasagerului Bacu Fidor i-au fost cauzate leziuni corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora a decedat pe drum spre spital, iar pasagerilor Capsamun Maria și Capsamun Vasile le-au fost cauzate vătămări corporale medii și, respectiv, grave, periculoase pentru viață. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r- lui Ceadâr-Lunga, Beriozov S., de către avocatul Jecov Nicolai în interesele succesorului părții vătămate Cara Nicolai și de către inculpatul Coltuclu Piotr. 3.1 Procurorul în apelul său a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Coltuclu Piotr să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (6) Cod penal la 7 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că:  instanța de fond incorect a ajuns la concluzia că acțiunile lui Coltuclu Piotr urmau a fi corect încadrate în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal, iar din motiv că la momentul pronunțării hotărârii au fost efectuate modificări în Legea nr.145 din 14.06.2013, astfel că acțiunile lui Coltuclu Piotr nu mai constituie o infracțiune, dar contravenția prevăzută de art.233 alin.(4) Cod contravențional, pe motiv că nu a fost dovedit prin careva probe că inculpatul ar fi ieșit pe banda de sens opus, iar concluziile rapoartelor de expertiză traseologică demonstrează nevinovăția inculpatului, deoarece lipsa răspunsurilor experților la întrebările puse lor nu denotă lipsa totală a probelor ce confirmă vinovăția inculpatului;  instanța de fond incorect a exclus ca probă procesul-verbal de cercetare la fața locului, or ce acesta a fost întocmit în corespundere cu prevederile art.118 alin.(3) Cod de procedură penală, iar efectuarea acestuia în lipsa unui participant al accidentului rutier nu poate duce la nulitatea lui;  prima instanță a conchis greșit că ofițerul de urmărire penală a indicat incorect locul tamponării și că acesta nu are studii tehnice, doar studii juridice, deoarece la efectuarea acțiunii date, acesta s-a condus de literatura de specialitate, de instrucțiunile de ordin intern, în urma cărora a fixat urmele după accidentul rutier în perimetrul comiterii acestuia, în urma căruia și a putut fi stabilit locul tamponării, prin urmare instanța a lăsat fără apreciere toate probele administrate și prezentate întru confirmarea vinovăției inculpatului. 3.2 Avocatul Jecov Nicolai în interesele succesorului părții vătămate Cara Nicolai, a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Coltuclu Piotr să fie condamnat în baza art. 264 alin. (6) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile. În motivarea apelului, avocatul a invocat că: 2 - concluziile instanței privind lipsa în acțiunile inculpatului Coltuclu Piotr a încălcării regulilor circulației rutiere, care se află în raport cauzal cu accidentul rutier și urmările survenite, sunt neîntemeiate și contravin probelor cercetate pe caz; - instanța de fond a conchis în mod eronat de a exclude ca mijloc de probă procesul-verbal de cercetare la fața locului, or urmele secundare ale accidentului rutier și fixarea acestora permit de a trage o concluzie certă privind locul tamponării și de a stabili dacă au fost încălcate de către participanții la trafic regulile circulației rutiere; - probele administrate la urmărirea penală și verificate în cadrul cercetării judecătorești, cărora instanța nu le-a dat o apreciere obiectivă, confirmă vinovăția inculpatului Coltuclu Piotr de comitere a infracțiunii imputate, prin încălcarea prevederilor pct.14 alin.2 lit. a, 42 și 45 din Regulamentul Circulației Rutiere. 3.3 Inculpatul Coltuclu Piotr în cererea sa de apel a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el, deoarece din moment ce instanța a constatat că el doar a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, dar nu a ieșit pe banda cu sens opus a direcției de deplasare, urma să-l achite pe învinuirea adusă, dar nu să constate în acțiunile lui faptul săvârșirii unei contravenții administrative, prin ce au fost încălcate dispozițiile art.325 alin.(1) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 10 iunie 2015, apelurile declarate de procuror și avocatul Jecov Nicolai în numele succesorului părții vătămate Cara Niclai, au fost respinse, ca nefondate, și a fost admis apelul declarat de inculpatul Coltuclu Piotr, a fost casată sentința Judecătoriei Ceadîr Lunga din 03 martie 2015 și a fost pronunțată o nouă hotărâre, prin care inculpatul Coltuclu Piotr a fost achitat de învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(6) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Capsamun Maria, Bacu Dmitri și Cara Nicolai privind recuperarea prejudiciului moral și material au fost respinse.

Împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 10 iunie 2015 au declarat recursuri ordinare procurorul, partea vătămată Capsamun V. și succesorii părților vătămate Bacu Dmitri și Cara Nicolai.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 decembrie 2015, au fost admise recursurile, a fost casată total decizia Curții de Apel Comrat din 10 iunie 2015 și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 decembrie 2017, au fost respinse apelurile declarate de către procurorul în Procuratura r-lui Ceadîr- Lunga, Beriozov S. și de către avocatul Jecov Nicolai în numele victimei Cara Nicolae; A fost admis apelul inculpatului Coltuclu Piotr, a fost casată parțial sentința Judecătoriei Ceadîr Lunga din 03 martie 2015 în latura penală, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri după modul stabilit pentru prima instanță, după cum urmează - Coltuclu Piotr a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 3 alin. (6) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În rest, sentința Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 03 martie 2015 a fost menținută.

Împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 decembrie 2017 a declarat recurs ordinar procurorul, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 iunie 2018, a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, a fost casată total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 decembrie 2017 în privința lui Coltuclu Piotr, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2019, a fost admis apelul procurorului, apelul avocatului Jecov Nicolai în interesele succesorului victimei Cara Nicolai și apelul inculpatului Coltuclu Piotr, caseată integral sentința și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Coltuclu Piotr a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (6) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.art.70, 79 Cod penal la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Au fost admise acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Capsamun Maria și Bacu Dumitru și de către succesorul victimei Cara Nicolai și dispusă încasarea de la Coltuclu Piotr în beneficiul lui Capsamun Maria suma de 30 000 (treizeci de mii) de lei cu titlu de prejudiciu moral; în beneficiul lui Bacu Dumitru suma de 80 000 (optzeci de mii) de lei cu titlu de prejudiciu moral; în beneficiul lui Cara Nicolai suma de 80 000 (optzeci de mii) de lei cu titlu de prejudiciu moral; În rest pretențiile lui Capsamun Maria, Bacu Dumitru și Cara Nicolai privind încasarea prejudiciului moral de la Coltuclu Piotr au fost respinse ca neîntemeiate; Prin aceiași decizie au fost admise în principiu pretențiile lui Capsamun Maria, Bacu Dumitru și Cara Nicolai de încasare a prejudiciului material de la Coltuclu Piotr, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. La fel, a fost soluționată și soarta corpurilor delicte. 10.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a constatat următoarea stare de fapt: inculpatul Coltuclu Piotr, la 12 iulie 2012, aproximativ la ora 23:30, conducând automobilul de model „Nissan - Premiera”, cu xxxxx, în stare de ebrietate alcoolică, neavând permis de conducere și abilități de a conduce, deplasând-se pe drumul R-37 în direcția Ceadâr-Lunga-Comrat-Cantemir, în sectorul 12 km+100 m, încălcând prevederile art.art.10 alin. (1), 14 alin. (2) lit. a), 42 și 45 din Regulamentul Circulației Rutiere, a intrat pe partea carosabilului destinată circulației în sens opus, unde s-a tamponat cu automobilul „Honda Civic”, xxxxx, condus de Cara Mihail, care îi avea în calitate de pasageri pe cet. Bacu Fiodor, Capsamun Ivan, Capsamun Maria, Capsamun Vasile. În rezultatul accidentului rutier, șoferul automobilului „Honda Civic”, Cara Mihail, de la leziunile corporale cauzate a 4 decedat pe loc, pasagerului Bacu Fidor i-au fost cauzate leziuni corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora a decedat pe drum spre spital, iar pasagerilor Capsamun Maria și Capsamun Vasile le-au fost cauzate vătămări corporale medii și, respectiv, grave, periculoase pentru viață. Deși inculpatul Coltuclu Piotr nu și-a recunoscut vina în privința infracțiunii incriminate, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (6) Cod penal a fost demonstrată prin: - declarațiile succesorului victimei Cara Nicolai (vol. I, f.d.232); - declarațiile părții vătămate Capsamun Vasile (vol. I, f. d. 233-234); - declarațiile părții vătămate Capsamun Liudmila (vol. I, f. d. 242); - declarațiile succesorului victimei Bacu Dumitru (vol. I, f.d.243); - declarațiile părții vătămate Capsamun Maria (vol. I, f.d.244-245); - declarațiile martorului Terzi Liubovi (vol. I, f. d. 254-256); - declarațiile martorului Terzi Iurie (vol. II, f. d. 9); - declarațiile martorului Cimpoeș A. (vol. II, f. d. 91-92); - declarațiile martorului Topal Fiodor (vol. II, f. d. 93); - declarațiile martorului Mandaji Alexandr (vol. II, f. d. 108-109); - informația, înregistrată în registrul nr.2 cu nr.990 (vol. I, f.d.5); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13 iulie 2012 (vol. I, f.d.6); rezultatele testării alcoolscopică prin intermediul aparatului „Drager”, conform căruia, în aerul expirat de către Coltuclu Piotr erau 0,47 mg/l de alcool etilic (vol. I, f.d.29); - raportul de constatare medico-legală nr.1343 din 13 iulie 2012 întocmit de către Centrul de medicină legală, conform căruia, s-a stabilit că în sângele lui Coltuclu Piotr a fost depistat alcool etilic în cantitate de 0,91 ‰, ce constituie 0,91 g/l (vol. I, f. d. 31); - certificatul șefului SEÎ or. Ceadâr-Lunga nr.03/97-18-372 din 18.07.2012 privind faptul că Coltuclu Piotr nu are permis de conducere a mijloacelor de transport (vol. I, f.d.41); - procesul-verbal de examinare a stării tehnice a mijloacelor de transport (vol. I, f.d.35-37). În rezultatul accidentului rutier, instanța de apel a constatat că, șoferul automobilului „Honda Civic”, Cara Mihail, de la leziunile corporale cauzate a decedat pe loc, pasagerului Bacu Fidor i-au fost cauzate leziuni corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora a decedat la spital, iar pasagerilor Capsamun Maria și Capsamun Vasile le-au fost cauzate vătămări corporale medii și, respectiv, grave, periculoase pentru viață. Faptul că inculpatul Coltuclu Piotr nu avea permis de conducere a fost demonstrat prin certificatul șefului SEÎ or. Ceadâr-Lunga nr.03/97-18-372 din 18.07.2012, din care rezultă că la data comiterii accidentului, Coltuclu Piotr nu avea permis de conducere a mijloacelor de transport. Starea de ebrietate a inculpatului Coltuclu Piotr a fost confirmată prin rezultatele testării alcoolscopică prin intermediul aparatului „Drager”, conform căruia, în aerul expirat de către Coltuclu Piotr erau 0,47 mg/l de alcool etilic, precum și prin raportul de constatare medico-legală nr.1343 din 13 iulie 2012 întocmit de către Centrul de medicină legală, conform căruia, s-a stabilit că în sângele lui Coltuclu Piotr a fost depistat alcool etilic în cantitate de 0,91 ‰, ce constituie 0,91 g/l. 5 Astfel, s-a atestat cu certitudine că la momentul comiterii infracțiunii, inculpatul Coltuclu Piotr se afla în stare de ebrietate în sensul prevăzut de art.13412 Cod penal. Faptul încălcării regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport - inculpatul Coltuclu Piotr și faptul că acesta a ieșit pe banda de drum din sensul opus și a comis tamponarea cu automobilul de model „Honda Civic” cu xxxxx, a fost confirmat prin procesul-verbal de cercetare în fața locului, schema la procesul-verbal și fototabelul anexat, precum și prin declarațiile părților vătămate Capsamun Vasile, Capsamun Maria și Capsamun Ludmila potrivit cărora rezultă că inculpatul era în stare de șoc imediat după comiterea accidentului și a refuzat să participe la acțiunile procesuale care urmau a fi efectuate. La fel, Colegiul a constatat că, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, care coroborează cu declarațiile părților vătămate Capsamun Vasile, Capsamun Maria și Capsamun Ludmila, s-a stabilit locul tamponării automobilelor, care este indicat în schema accidentului rutier și care a avut loc pe banda de deplasare a automobilului „Honda Civic” la o distanță de 3,7 metri de la partea stângă a drumului Ceadâr-Lunga-Comrat. În afară de aceasta, vina inculpatului s-a confirmat prin concluziile expertizei traseologice nr.0802 din 28.06.2013, conform căreia, la începutul impactului, automobilele „Nissan Primera” și „Honda Civic” se deplasau în direcții opuse, iar axele lor longitudinale în timpul deplasării erau amplasate sub un unghi de aproximativ 5 grade (vol. I, f.d.176). Instanța de apel a menționat că, potrivit raportului de expertiză traseologică nr.0802 din 28.06.2013, s-a constatat că partea stângă a automobilului „Nisan Primera” în momentul coliziunii a intrat în contact cu partea stângă din față a automobilului „Honda Civic” și la începutul coliziunii unghiul axelor longetudinale era de – 5 grade, de unde a rezultat că automobilul „Nisan Primera” primul a intrat direct în automobilul „Honda Civic”, care se deplasa până la coliziune pe banda sa de deplasare și nu și-a schimbat pe parcursul deplasării traiectoria, ceea ce explică și lipsa urmelor de frânare. Mai mult, potrivit raportului de expertiză auto-tehnică în comisie, s-a stabilit că viteza de deplasare a automobilului „Nisan Primera” era nu mai puțin de 126 km/oră. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal a constatat că, s-a demonstrat în afara oricărui dubiu că, inculpatul Coltuclu Piotr este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (6) Cod penal, după semnele calificative „încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență moartea a două persoane și vătămarea medie și gravă a integrității corporale a altor persoane, acțiune săvârșită în stare de ebrietate”. Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului instanța de apel ținând cont de prevederile art. art. 7,61, 75,76, 78, 79 Cod penal, de circumstanțele cauzei care s-a soldat cu decesul a două persoane, personalitatea inculpatului care a comis infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică, nu a recunoscut vina nu a reparat 6 prejudiciul cauzat prin infracțiune, a comis infracțiunea din imprudență, anterior nu a fost condamnat, comiterea infracțiunii în timpul minoratului-la momentul comiterii infracțiunii avea vîrsta de 17 ani, nu avea permis de conducere, a stabilit inculpatului o pedeapsă sub limita celei prevăzute de legea penală sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani, pedeapsă care în opinia instanței de apel, va asigura realizarea scopului legii penale. În ceea ce privește latura civilă a prezentei cauze, instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 219 și 387 al. 3 Cod de procedură penală, luând în considerație că, s-a stabilit cu certitudine că inculpatul Coltuclu Piotr este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (6) Cod penal, acesta acționând în detrimentul părților vătămate Capsamun Maria și Bacu Dumitru și a succesorului victimei, Cara Nicolai, cauzându-le prejudicii atât morale, cât și materiale, a conchis de a admite parțial acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Capsamun Maria și Bacu Dumitru și de către succesorul victimei Cara Nicolai împotriva inculpatului Coltuclu Piotr, în partea prejudiciului moral, iar în partea prejudiciului material urmând asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se expună instanța civilă.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către de către avocatul Ahmedov Ruslan în numele inculpatului Coltuclu Piotr, invocând prevederile art.427 alin.1) pct. 5), 6) și 8) Cod de procedură penală a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și pronunțarea unei noi decizii privind achitarea lui Coltuclu Piotr de săvârșirea infracțiunii încriminate. 11.1 În motivarea cerințelor sale apărarea a indicat că, instanța de apel a adoptat o decizie ilegală în lipsa succesorului părții vătămate, Cara Nicolai, care nu s-a prezentat la ședința de judecată și a reprezentantului său, mai ales în cazul în care urma să fie examinat apelul depus în interesele lui, iar reieșind din prevederile alin.21) art.415 Cod de procedură penală, instanța de apel urma să audieze din nou martorii acuzării, întrucât depozițiile acestora au fost indicate de către instanța de apel ca dovadă a vinovăției lui Coltuclu Piotr în săvârșirea infracțiunii care i-a fost incriminată. La fel, și martorul Mandaji Alexandr, cît și martorul Cimpoes Alexandr sunt polițiști activi, care la fel nu le-a fost asigurată prezența lor în cadrul ședinței de judecată. Indică avocatul că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor inculpatului din apel care a solicitat achitarea fiind doar o singură mențiune în partea rezolutivă a decizie precum că apelul a fost admis. Pe lângă cele indicate, consideră recurentul că, decizia Curții de Apel Chișinău este supusă anulării și conform temeiului prevăzut de p.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, întrucât acțiunile lui Coltuclu Piotr nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate, instanței de apel ajungând eronat la concluzia că inculpatul este culpabil în săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin.(6) art.264 CP, argumentându-și poziția prin simpla enumerare a probelor cercetate cu încălcarea prevederilor alin.21 art.415 Cod de procedură penală. 7 Relatează recurentul că, partea apărării nu a contestat dovedirea faptului, că clientul său conducea un vehicul în stare de ebrietate alcoolică și nu avea permis de conducere, cu toate acestea, aceste încălcări ale regulilor circulației rutiere nu au o legătură de cauză și de consecință cu accidentul rutier survenit și consecințele care au apărut ca urmare a acestuia, iar instanța de judecată, pentru a stabili vinovăția sau nevinovăția a lui Coltuclu Piotr în săvârșirea faptei incriminate urma să stabilească dacă Coltuclu Piotr s-a deplasat sau nu pe banda de sens opus iar, pentru ași argumenta soluția a pus la bază declarațiile martorilor care urmau a fi apreciate critic deoarece Cara Mihai este ruda lor, Capsamun Liudmila se afla acasă în momentul când a avut loc accidentul. În ceea ce privește procesul-verbal de cercetare la fața locului, schema la procesul-verbal de cercetare la fața locului și tabelul-foto al acesteia, partea apărării consideră că dovezile acestea nu sunt obiective și suficiente pentru a stabili locul coliziunii mijloacelor de transport și trezesc anumite îndoieli, deoarece acestea au fost efectuate fără implicarea clientului său, care se afla la locul accidentului rutier. Nu a fost posibilă determinarea locului coliziunii mijloacelor de transport, precum și a poziției relative față de marginile căii carosabile, și pe baza rezultatelor expertizei trasologice autotehnică nr.0802 din 28.06.2013 și a expertizei autotehnice în comisie nr.1414 din 22.08.2014. Colegiul instanței de apel a ajuns la concluzia eronată că Coltuclu Piotr a ieșit pe banda de sens opus, preferind doar astfel de dovezi ca cercetare la fața locului și schema la procesul-verbal. Toate dovezile ar fi trebuit să fie evaluate în ansamblu, ținând cont de veridicitatea acestora și luând în considerație inexactitățile notate mai sus, consider că Colegiul nu a ținut cont de concluziile experților în cauză, care, având cunoștințe speciale în domeniul trasologiei, spre deosebire de Cimpoeș A., nu au putut determina amplasarea reciprocă a mașinilor depozițiile martorilor Terzi Liubov, Terzi Iuri, Topal Fiodor, care au arătat că Coltuclu Piotr nu a ieșit pe banda de sens opus, s-a deplasat exclusiv pe banda sa de circulație mai aproape de marginea din dreapta a carosabilului, și că anume mașina părții vătămate a ieșit în întâmpinarea ei, i-a orbit și a săvârșit o coliziune.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, a fost depusă referință de către acuzatorul de stat, care pledează pentru inadmisibilitatea recursului invocând că, criticile formulate de recurent nu conține indicii erorilor de drept și, respectiv, nu este motivat sub aspectul hotărârii contestate, ca fiind ilegală. Astfel, acuzarea de stat consideră că, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere întregului sistem de probe, corespunzător just a ajuns la concluzia casării sentinței Judecătoriei Ceadir- Lunga din 03 martie 2015 de achitare a lui Coltuclu Piotr de sub învinuirea adusă în baza art.264 alin.(6) Cod penal, cu condamnarea ultimului în baza Legii enunțate si cu aplicarea prevederilor art.art.70,79 Cod de procedura penala, la o pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei in penitenciar de 8 tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 5 ani.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit textului recursurilor se invocă, ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin.1) pct.5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și pct.8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde. 13.1 Referitor la temeiul de recurs invocat de recurenți, prin prisma pct.5) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, precum că instanța de apel a examinat cauza în lipsa succesorului părții vătămate Cara Nicolai, care nu s-a prezentat la ședința de judecată, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare or, la materialele cauzei este anexată dovada citării legale a acestuia și scrisoarea cet. Capsamun Vasilie, care confirmă, că Cara Nicolai este în imposibilitate de a se prezenta pe motiv că se află peste hotarele republicii (f.d.194 v.4). Mai mult, că se constată, că părțile vătămate, incluziv și Cara Nicolai au fost audiate pe parcursul judecării cauzei în procedurile anterioare, inclusiv în ședința primei instanțe și au dat declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinate de răspundere penală pentru darea declarațiilor false, declarațiile cărora au fost puse la baza hotărârii de condamnare, în cumul cu alte probe, concludente și pertinente, iar careva temei de a nu le crede, Colegiul penal nu are, or apărarea participând la examinarea 9 cauzei în fond a avut posibilitatea să le acorde întrebări astfel, fiind respectat dreptul inculpatului la proces echitabil. Argumentul apărării precum că la caz instanța de apel contrat prevederilor art.415 al.2-1Cod procedură penală a examinat cauza și l-a condamnat pe inculpat după sentința de achitare fără citarea și audierea repetată a acestor persoane, nu poate fi reținut la caz ca plauzibil, or, din materialele cauzei rezultă un cumul de circumstanțe obiective, care justifică neprezența persoanelor vizate – părților vătămate și martorilor – Bacu Dmitrii Capsamun Vasilii, Capsamun Maria și Capsamun Ludmila, unii dintre care nu sunt martori oculari ai accidentului, fiind doar reprezentanți legali ai părților vătămate, alții, fiind în imposibilitate de a se deplasa, fiind imobilizați, invalizi de gradul 2 inclusiv și în rezultatul accidentului, au depus cereri de examinarea a cauzei în lipsa sa, susținându-și declarațiile neschimbate, date la urmărirea penală și în instanțele de fond în procedurile anterioare (f.d.195-203 v.4, 8-15 v.5). Mai mult, că în ședința instanței de apel apărarea n-a obiectat împotriva finisării examinării cauzei în lipsa acestora, n-a invocat careva argumente noi, pentru audierea suplimentară a acestora, ținând cont și de acel fapt, că declarațiile părților vătămate și a martorilor la caz nu sunt decisive și unicele probe în vederea recunoașterii vinovăției inculpatului, care de către prima instanță n-a fost achitat, ci procesul în privința acestuia a fost încetat pe motiv că fapta constituie contravenție. Astfel, potrivit materialelor cauzei și anume raportul inspectorului de poliție din 21 martie 2019 și explicațiile părților vătămate (f.d.29-30 Vol.V) potrivit cărora sunt invalizi și sunt în imposibilitate a se deplasa și prezenta în ședința de judecată la Curtea de Apel susținând integral declarațiile date anterior. Cu referire la Cara Nicolai aceștia din urmă au declarat că, din noiembrie 2018 este plecat în Federația Rusă la locul permanent de trai. Astfel instanța de recurs menționează că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. 13.2 Referitor la temeiul de recurs invocat de către avocat prin prisma pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul menționat nu și-au găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin.1), 5), 417 alin. 8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul avocatului în numele inculpatului motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt. Colegiul constată că temeiul la care se referă autorul recursului nu persistă în cauză, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că probele administrate au fost analizate obiectiv și a fost dat răspuns la toate argumentele apărării expuse în apel. În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute 10 în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Coltuclu Piotr privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.6) Cod penal să fie întemeiată și legală. Astfel, la concluzia enunțată instanța de apel a ajuns, în rezultatul verificării probelor, descrise în pct.10.1 al prezentei decizii, care au fost apreciate conform art.101 Cod procedură penală, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este eronată la caz lipsește. Această concluzie este legală, argumentată, bazată pe cumulul de probe, verificate și apreciate de instanța de apel, iar argumentele recurentului precum că instanța de apel nu a răspuns la argumentul inculpatului din apel privind achitarea acestuia, nu pot fi reținute, or, instanța de apel corect a constatat că în acțiunile inculpatului Coltuclu Piotr sunt prezente toate elementele infracțiunii încriminate, inclusiv și latura obiectivă, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența și practica CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 13.3 Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în cauză, acest temei nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate lui Coltuclu Piotr, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO. Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației în vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de părți și anume declarațiile martorilor precum și actele cauzei, pe care le-a apreciat în 11 mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii în baza art.264 al.6) Cod penal a fost dovedită integral. Nu poate fi reținut argumentul apărării precum că, starea de ebrietate a inculpatului și lipsa permisului de conducere nu au o legătură de cauză și de consecință cu accidentul rutier survenit și consecințele care au apărut ca urmare a acestuia or, starea de ebrietate influențează asupra dexterității de a conduce în siguranță vehiculul pe drum, iar potrivit raportului de expertiză auto-tehnică în comisie, s-a stabilit că viteza de deplasare a automobilului „Nisan Primera”, la volanul căruia se afla inculpatul, era nu mai puțin de 126 km/oră. Or, potrivit art. 10 al Regulamentului circulației rutiere, persoana care conduce un vehicul trebuie: a) să fie aptă din punct de vedere psihofiziologic și medical; b) să posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum precum; al. 2 lit. a) să posede permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus. Or, infracțiunea prevăzută de art. 264 Cod penal se comite cu vinovăție în modalitatea încrederii exagerate în sine, care, conform prevederilor art.18 Cod penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită din imprudență dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar considera în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate, adică neatenția inculpatului și faptul că inculpatul nu ți-a dat seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, deși trebuia și putea să le prevadă constituie vinovăție sub forma imprudenții. Se reține, că anume în rezultatul acțiunilor din imprudență și în special încălcarea și ignorarea prevederilor art.art.10 alin.(1), 14 alin.(2) lit. a), 42 și 45 din Regulamentul Circulației Rutiere din partea inculpatul Coltuclu Piotr, în consecință s-a produs tamponarea unităților de transport în urma căruia, șoferul automobilului „Honda Civic”, Cara Mihail, de la leziunile corporale cauzate a decedat pe loc, pasagerului Bacu Fiodor i-au fost cauzate leziuni corporale grave periculoase pentru viață, în urma cărora a decedat pe drum spre spital, iar pasagerilor Capsamun Maria și Capsamun Vasile le-au fost cauzate vătămări corporale medii și, respectiv, grave, periculoase pentru viață. Totodată, potrivit raportului de expertiză trasologică nr.0802 din 28.06.2013, s-a constatat că partea stângă a automobilului „Nisan Primera” în momentul coliziunii a intrat în contact cu partea stângă din față a automobilului „Honda Civic” și la începutul coliziunii unghiul axelor longitudinale era de – 5 grade, de unde a rezultat că automobilul „Nisan Primera” primul a intrat direct în automobilul „Honda Civic”, care se deplasa până la coliziune pe banda sa de deplasare și nu și-a schimbat pe parcursul deplasării traiectoria, ceea ce explică și lipsa urmelor de frânare. La fel, nu pot fi reținute alegațiile apărării precum că declarațiile lui Capsamun Vasile și Capsamun Maria urmau a fi apreciate critic pe motiv că sunt rude. Or, potrivit materialelor cauzei se atestă că aceștia au fost unicii martori oculari la 12 evenimentele derulate de la început până la final, și care fiind audiați au fost preîntâmpinați de răspunderea pe care o poartă dând declarații sub jurământ în comparație cu inculpatul, totodată aceste declarații nu sunt decisive și unice, or, vinovăția inculpatului se dovedește cu certitudine și prin probele scrise, anexate la dosar, apreciate conform art.101 Cod procedură penală de către Curtea de apel la justa valoare. În ce privește argumentul avocatului precum că, datele specificate în procesul- verbal de cercetare la fața locului din 13 iulie 2012 și schema accidentului rutier care trezesc anumite îndoieli, Colegiul penal ține să menționeze că, ambele au fost întocmite ținându-se cont de circumstanțele cauzei și amplasarea cioburilor și pieselor automobilelor fiind confirmate și prin planșa fotografică, astfel fiind constatat că, accidentului rutier a avut loc pe banda de deplasare a automobilului „Honda Civic” la volanul căruia se afla Cara Mihail, la o distanță de 3,7 metri de la partea stângă a drumului Ceadâr-Lunga-Comrat, or, se constată că anume inculpatul a virat spre automobilul părții vătămate care se deplasa pe banda sa și nu și-a schimbat traiectoria deplasării, circumstanță ce confirmă că anume inculpatul se face vinovat de comiterea accidentului rutier, iar dezacordul inculpatului cu schema accidentului rutier nu este justificat dat fiind faptul că, acesta a plecat de la fața locului, ulterior nu l-a contestat conform prevederilor normelor procedurale în vigoare, totodată la judecarea cauzei, invocând dezacordul cu acesta, a beneficiat de dreptul de a prezenta probe, fiind numită expertize, care și confirmă vinovăția acestui. Or, la caz lipsesc careva date ce ar pune la îndoială veridicitatea întocmirii actelor procedurale respective, confirmate prin anexele –fotografiile de la fața locului, imediat după comiterea infracțiunii pe timp de noapte 13.07.2012 ora 00-30 -01-30 (fd.6,19-27 v.1), cît și ulterior pe timp de zi 13.07.2012 ora -7.15 -08.00 (f.d.9-18 v.1). La caz se constată, că procesul-verbal de cercetare la fața locului a accidentului rutier, schema și fotografiile anexate, corespund întru tot rigorilor prevăzute la art.118, 124, 260-261 Cod procedură penală, în vigoare la data întocmirii acestora – 13.07.2012, careva temei de a le declara nule lipsește. Se reține, că inculpatul nu neagă acel fapt, că conducea automobilul, fiind în stare de ebrietate și fără permis de conducere, fapte, confirmate și prin materialele cauzei – raportul de expertiză privind stabilirea stării de ebrietate și comunicatul de la organele competente, care confirmă că permis de conducere inculpatului n-a fost eliberat. Argumentul apărării precum că și șoferul automobilului „Honda Civic”, Cara Mihail se afla în stare de ebrietate nu este relevant or, la caz s-a constatat anume vinovăția inculpatului de comiterea accidentului rutier. Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației în vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de părți și anume declarațiile martorilor precum și actele cauzei, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii în baza art.264 al.6 Cod penal a fost dovedită integral. 13 Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește. Privind pedeapsa aplicată inculpatului, Colegiul penal menționează, că instanța just și întemeiat a stabilit categoria și termenul pedepsei penale, fiind luate în considerație dispozițiile art.7,61, 75 și art.79 Cod penal, ce determină scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale și corijare a infractorului, întru prevenirea comiterii de către acesta a altor infracțiuni, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, ținându-se cont de gravitatea faptei penale și prejudiciul cauzat prin consecințele survenite, personalitatea inculpatului care la momentul comiterii infracțiunii era minor, în stare de ebrietate, fără permis de conducere, aplicându-i o pedeapsă echitabilă, în raport cu cele comise. În ce privește acțiunea civilă, Colegiul penal va reține constatarea instanței de apel precum că, suma de 30 000 (treizeci de mii) de lei încasată în beneficiul lui Capsamun Maria, și de câte 80 000 (optzeci de mii) de lei în beneficiul lui Bacu Dumitru și în beneficiul lui Cara Nicolai cu titlu de prejudiciu moral ar corespunde întocmai cerințelor legii, circumstanțelor cauzei, fiind în corespundere cu suferințele părților vătămate, comportamentul inculpatului pe tot procesul, fiind în corespundere cu normele legale și practica judiciară. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ahmedov Ruslan în numele inculpatului Coltuclu Piotr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2019, în cauza penală privindu-l pe Coltuclu Piotr xxxxx ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 08 mai 2020. Președinte Cobzac Elena Judecătorii Stratulat Galina Burduh Victor 14