1reab-28/2019 — art. 54-10 alin. 2 CP al RSSU, red. 1944

Dosarul nr. 1reab-28/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

16 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

judecând, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de adjunctul

Procurorului General, Roșioru Mircea, prin care se solicită casarea sentinței

Tribunalului militar al diviziei nr. 88 de infanterie Zaporojsk din 09 august 1944, în

cauza penală în privința lui

Klopot Nicolai Xxxxx, născut în anul xxxx, originar

s. xxxxx r-nul xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

12 iunie 2019 - 16 iulie 2019

în baza actelor din dosar,

A C O N S T A T A T:

09 august 1944, Klopot Nicolai Xxxxx a fost condamnat în baza art. 54-10 alin. (2) Cod

penal al RSSU, cu aplicarea sancțiunii art. 54-2 Cod penal al RSSU, la 10 ani privațiune

de libertate în colonie de corectare prin muncă, cu interdicție în drepturi pe un termen

de 5 ani și cu confiscarea averii.

recunoscut vinovat și condamnat pentru faptul că, având atitudine ostilă față de

regimul din URSS, în iunie 1944, a desfășurat sistematic agitație antisovietică printre

militarii subdiviziunii sale, îndreptată spre discreditarea regimului existent în URSS cu

caracter contrarevoluționar printre muncitori, îndreptată spre subminarea

potențialului militar al URSS. Și-a exprimat nemulțumirea față de ordinea instaurată de

guvernul sovietic, precum și de activitatea colhozurilor. A criticat capacitatea de luptă

a forțelor armatei roșii. Totodată, a lăudat ordinea existentă în armata germano-

română, exprimându-și intențiile de a trece de partea inamicului.

Acțiunile lui Klopot Nicolai au fost încadrate conform prevederilor art. 54-10 alin.

(2) Cod penal al RSSU – activitatea orientată spre lichidarea, subminarea sau slăbirea puterii

sovietice ori săvârșirea unor infracțiuni contrarevoluționare.

invocând prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în care solicită casarea

hotărârii judecătorești nominalizate mai sus, cu încetarea procesului penal și

1

reabilitarea lui Klopot Nicolai, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea

inculpatului la răspundere penală.

În materialele dosarului nu se conțin probe ce ar confirma că inculpatul Klopot

Nicolai, ar fi desfășurat vreo activitate orientată spre lichidarea, subminarea sau

slăbirea puterii de stat ori săvârșirea unor infracțiuni contrarevoluționare, după cum

prevedea dispoziția art. 54-10 alin. (2) Cod penal al RSSU.

Concomitent, instanța de judecată a încălcat în mod flagrant dreptul inculpatului

la apărare, examinând cauza în lipsa apărătorului, a cărui participare era obligatorie.

În speță, condamnarea lui Klopot N., pentru agitație antisovietică constituie un

viciu fundamental comis în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea

pronunțată, întrucât a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil. În

consecință, hotărârea judecătorească în cauză, urmează a fi casată cu încetarea

procesului penal în privința lui Klopot N., în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece există circumstanțe care exclud tragerea persoanei la

răspundere penală.

Prin urmare, inculpatul Klopot N., în conformitate cu art. 3 al Legii 1225-XII din

08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, urmează a fi

reabilitat.

penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi admis cu casarea hotărârii

judecătorești atacate, încetarea procesului penal și reabilitarea condamnatului, din

următoarele considerente:

Potrivit art. 452 alin. (1), coroborat cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în

anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor ordinare de

atac. Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor

de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

La 30 decembrie 1992 a intrat în vigoare Legea nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Conform art. 3 lit. a), art. 52, 53 din Legea Republicii Moldova privind reabilitarea

victimelor represiunilor politice din 08 decembrie 1992, sunt declarate nevinovate și

urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi, indiferent de locul de

trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie

1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul actualei Republici Moldova,

precum și pe teritoriul altui stat, inclusiv cele care au fost condamnate pentru alte „crime

de stat”. Ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora au fost luate hotărâri ale

organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs în anularea lor, care se

examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul stabilit de Codul de

procedură penală pentru examinarea recursurilor în anulare.

Verificând conținutul sentinței contestate se atestă că condamnatul Klopot Nicolai

nu a fost asistat de un apărător, iar instanța de judecată nu a efectuat o analiză și nu a

supus aprecierii în coroborare declarațiile condamnatului și probele conținute în

2

dosarul respectiv, întemeindu-și, astfel, hotărârea de condamnare pe presupuneri.

Astfel, Colegiul constată că, instanța a ignorat în mod vădit principiile și normele

unanim recunoscute și fundamentale ale unui proces echitabil, conform cărora orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, de către o instanță imparțială, care

va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa,

având dreptul să se apere însuși și fie asistată de un apărător, nefiind obligată să

dovedească nevinovăția sa, iar concluziile despre vinovăția persoanei în săvârșirea

infracțiunii și sentința de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri.

Împrejurările expuse indică cert că erorile de drept comise de instanța de judecată

în cadrul judecării cauzei penale respective, adică sfidarea vădită a drepturilor și

libertăților fundamentale ale condamnatului, constituie un viciu fundamental, care a

afectat hotărârea atacată și dovedesc că în speță existau circumstanțe care excludeau

tragerea lui Klopot Nicolai la răspundere penală.

Având în vedere cele menționate, precum și prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit.

b) Cod de procedură penală, Colegiul constată prezența în speță a motivelor întemeiate

pentru a interveni în hotărârea judecătorească irevocabilă privind condamnarea lui

Klopot N., în baza art. 54-10 alin. (2) Cod penal al RSSU, cu casarea acesteia și, în temeiul

prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cu încetarea procesului

penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea persoanei la răspundere

penală și reabilitarea condamnatului.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul în anulare declarat de adjunctul Procurorului General, Roșioru

Mircea, se casează sentința Tribunalului militar al diviziei nr. 88 de infanterie Zaporojsk

din 09 august 1944, în privința lui Klopot Nicolai Xxxxx, în baza art. 54-10 alin. (2) Cod

penal al RSSU, cu încetarea procesului penal, pe motiv că există circumstanțe care

exclud tragerea persoanei la răspundere penală și dispune reabilitarea acestuia în fața

societății, și reintegrarea în drepturi, în conformitate cu Legea Republicii Moldova din

08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 16 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

3