1ra-886/2019 — art. 186 al. 2 lit. d, 186 alin. 2 lit. b, d, 187 alin. 2 lit. b, d, e CP

1ra-886/2019 — art. 186 al. 2 lit. d, 186 alin. 2 lit. b, d, 187 alin. 2 lit. b, d, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-886/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Nelea Grimailo în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2019 în cauza penală, în

privința lui

Tucin Vladimir XXXXX, născut la XXXXX,

originar și locuitor al XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 07.02.2018 până la 22.10.2018;

Instanța de apel de la 12.11.2018 până la 16.01.2019;

Instanța de recurs de la 21.03.2019 până la 29.05.2019.

a c o n s t a t a t :

Vladimir Tucin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal la 2 ani închisoare; în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 2 ani

închisoare; în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 ani închisoare; în baza art. 187

alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare fără amendă; în baza art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani fără amendă, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Alia Peancovscaia, fiind

dispusă încasarea în beneficiul ultimei de la inculpatul Vladimir Tucin a prejudiciului

material în mărime de 260 lei.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de Raisa Frunză, urmând ca

asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța civilă.

A fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de Victoria Lungu, fiind dispusă

încasarea în beneficiul ultimei de la inculpatul Vladimir Tucin a prejudiciului material

în mărime de 4 350 lei.

1

acționând cu intenție directă unică și urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, la 20.10.2017, ora 15.30, aflându-se lângă Teatrul Național ,,Vasile

Alecsandri” de pe strada Independenței din municipiul Bălți, prin acces liber, din

pachetul de polietilenă ce-i aparținea lui Alia Peancovscaia, a sustras pe ascuns un

portmoneu de damă de culoare cafenie închisă la preț de 50 lei, în care se aflau bani în

sumă de 1 800 lei (13 bancnote cu nominalul de 100 lei, restul de 50, 10 și 5 lei), un

permis pentru transport eliberat de către Primăria municipiului Bălți, Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei pe numele ei, prin care acțiuni i-a cauzat părții

vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 1 850 lei.

Tot el, acționând cu intenție directă unică împreună cu o altă persoană în

privința căruia cauza penală a fost disjunsă, urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, la 31.12.2017, ora 15.30, aflându-se pe strada Independenței, municipiul

Bălți, în apropierea cinematografului "Patria” a sustras atenția vânzătoarei Raisa

Frunză, apoi, pe ascuns, a sustras de pe tejgheaua unde se comercializau obiecte din

ceramică, o geantă din piele artificială la preț de 100 lei și în care se aflau bani în sumă

de 6 800 lei (bancnote cu nominalul de 200, 100, 50, 20 și 10 lei), o bancnotă de 5 000

ruble rusești, echivalentul a 1 450 lei RM, o pereche de ochelari aflați într-o husă de

culoare sură la prețul de 70 lei, un carnet pentru notițe, o agendă la preț de 30 lei,

buletin de identitate pe numele ei și pe numele feciorului Ilia Frunză, legitimația de

pensionar pe numele său, prin care acțiuni i-a cauzat părții vătămate Raisa Frunză un

prejudiciu material considerabil în sumă de 8 450 lei.

Tot el, acționând cu intenție directă unică, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, la data 03.01.2018, ora 14.00-14.30, aflându-se pe strada

Independenței, în apropierea cinematografului ,,Patria” din municipiul Bălți,

folosindu-se de faptul că nu este observat de către vânzătoarea Maria Savciuc, de pe

tejgheaua unde ea vindea produse cosmetice, pe ascuns, i-a sustras geanta de culoare

cafenie confecționată din piele la preț de 1 000 lei în care se aflau un portmoneu de

culoare neagră la preț de 300 lei cu mijloace bănești în sumă de 242 lei, ochelari de

dame de vedere de marca ,,Romeo” aflați într-o husă de culoare sură la preț de 1 200

lei, un portmoneu de culoare cafenie cu documente la preț de 100 lei, un caiet cu notițe,

un catalog de cosmetice, prin care acțiuni i-a cauzat părții vătămate Maria Savciuc un

prejudiciu material considerabil în sumă de 2 842 lei.

Tot el, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Nicolai Cozma, acționând

din interes material, cu o intenție criminală unică îndreptată spre sustragerea deschisă

a bunurilor altei persoane, la 11.12.2017, ora 21.00-22.00, au pătruns în casa nr.14

amplasată în XXXXX, unde, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea

2

persoanei în privința Ludmilei Lozinscaia și Popovici Serghei, manifestată prin lovirea

cu mâinile în diferite părți ale corpului, în mod deschis, au sustras de la aceștia un

balon cu gaz la preț de 350 lei, 1 kg de orez, 5 kg de cartofi, 1 kg de macaroane, 1 kg

de hrișcă, 1 kg de zahar la preț de 300 lei, 10 kg de miez de nucă curățit la preț de 200

lei, o căciulă de iarnă de culoare neagră ,,Nike” la preț de 100 lei, o pereche de cizme

de culoare neagră la preț de 500 lei, o căciulă de iarnă pentru bărbați de culoare cafenie

la preț de 250 lei, o geacă de culoare violetă la preț de 100 lei, iar cu bunurile sustrase

s-au eschivat de la fața locului, prin ce le-au cauzat părților vătămate Ludmila

Lozinscaia și Serghei Popovici o pagubă materială considerabilă în sumă de 1 800 lei.

Tot el, la 26.01.2018, aproximativ la ora 15.00, aflându-se în sala de așteptare a

Autogării din municipiul Bălți, situată pe str. Ștefan cel Mare nr.2, observând

ghiozdanul de culoare neagră care se afla pe un scaun fără supraveghere a

proprietarului Victoria Lungu, acționând cu intenția îndreptată spre sustragerea

bunurilor altei persoane, asigurându-se că nu este observat de nimeni, a sustras pe

ascuns ghiozdanul menționat la prețul de 350 lei, în care se afla următoarele bunuri:

portmoneul de culoare roșie la prețul de 200 lei, bani în sumă de 200 lei și 10 euro,

echivalent cu 200 lei RM, 2 cârduri bancare BC ,,Moldova Agroindbank” și BC

,,Moldindconbank”, polița de asigurare medicală, buletinul de identitate și carnetul

de student pe numele Lungu Victoria, dispozitiv (modem) Mobile WI-FI Unite de

model ,,HUAWEI E5573” cu numărul de IMEI: XXXXX, în care se afla cartela SIM SA

,,Unite” cu nr.XXXXX, la prețul de 1500 lei, încărcător pentru telefon mobil de model

”Samsung”, la prețul de 150 lei, căști de culoare albă, la prețul de 150 lei, un card de

memorie flash cu o capacitate de 8 GB la prețul de 100 lei și articole cosmetice la prețul

de 1 500 lei și, cu bunurile sustrase de la locul comiterii infracțiunii, s-a eschivat,

cauzându-i astfel părții vătămate Victoria Lungu o daună în proporții considerabile în

valoare totală de 4 350 lei.

Grimailo în numele inculpatului prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu

dispunerea achitării inculpatului învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul din 31.12.2017) din lipsa elementelor

componenței de infracțiune, pe art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal (episodul

din 11.12.2017) din lipsa elementelor componenței de infracțiune, pe art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal (episodul din 26.01.2018) din motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat, cu respingerea acțiunilor civile înaintate de către Raisa Frunză și Lungu

Victoria.

3

În susținerea cerințelor formulate, avocatul Nelea Grimailo a invocat

dezacordul cu sentința de condamnare în latura infracțiunilor în comiterea cărora

Vladimir Tucin nu și-a recunoscut vina.

Respectiv, pe episodul de sustragere a rucsacului de la Victoria Lungu, ultima

a declarat că nu este sigură dacă anume Vladimir Tucin i-a sustras rucsacul. Sentința

de condamnare în această parte este bazată pe declarațiile lui Vasile Morari, aceste

depoziții nefiind apreciate în coroborare cu alte probe, or, ultimul a indicat că furtul a

fost comis de către o persoană îmbrăcată în geacă cafenie, pe când inculpatul a fost

îmbrăcat într-o geacă violetă, nefiind luat în considerație că în ziua comiterii furtului

Vladimir Tucin nu era prezent pe teritoriul municipiului Bălți, ci în satul Răuțel. Ca

urmare, acest furt nu a fost comis de Vladimir Tucin, urmând a fi achitat pe acest capăt

de acuzare.

Cu referire la jaful încriminat inculpatului, apărătorul a menționat, că la caz

lipsește latura obiectivă a infracțiunii și cea subiectivă, or, Vladimir Tucin nu a avut

intenția, nu a dorit și nu a sustras de la Liudmila Lozinscaia și Serghei Popovici

bunurile descrise, ci în schimbul bunurilor luate de la partea vătămată a lăsat bunurile

sale - încălțămintea și geaca cu care era îmbrăcat.

De asemenea, apărătorul a criticat declarațiile lui Vladimir Hudoi, nefiind clară

calitatea acestuia în proces.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Vladimir Tucin, care a susținut

dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță, susținând că instanța a

apreciat probele pe o poziție unilaterală în favoarea acuzării.

Inculpatul a menționat că, recunoaște vina parțial, pe marginea sustragerilor

comise de la Alia Peancovscaia și Maria Savciuc și a pledat pentru recalificarea

acțiunilor din jaf în huliganism (episodul Liudmila Lozinscaia și Serghei Popovici),

invocând că nu a sustras bunurile părților vătămate și nici infracțiunile de furt de la

Raisa Frunză și Victoria Lungu, solicitând a fi achitat.

fost respinse apelurile declarate de către avocatul Nelea Grimailo în numele

inculpatului și ultimul, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond

cercetând sub toate aspectele probele administrate, efectuând o analiză amplă a

acestora, a dat o apreciere juridică justă acțiunilor inculpatului, corect încadrându-le

în baza art. 186 alin. (2) lit. d); 186 alin. (2) lit. b), d); 186 alin. (2) lit. d); 187 alin. (2) lit.

b), d), e), f) și 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a susținut că, faptele incriminate inculpatului Vladimir

Tucin și-au găsit confirmare prin prisma probelor administrate și cercetate în instanța

4

de fond, verificate în instanța de apel, probe care coroborează între ele, fără a crea

dubii referitor la faptul, că circumstanțele descrise în rechizitoriu și reținute de către

instanța de fond în sarcina inculpatului au avut loc, iar argumentele apărării invocate

în susținerea nevinovăției lui Vladimir Tucin pe marginea învinuirii aduse în

comiterea infracțiunii de furt de la Raisa Frunză și Victoria Lungu, și în comiterea

infracțiunii de jaf în privința Lozinscaia Liudmilei și Serghei Popovici, poartă un

caracter declarativ și sunt invocate cu scopul de a evita răspunderea penală pentru

faptele comise.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că, învinuirea adusă lui Vladimir

Tucin în comiterea sustragerii bunurilor de la Alia Peancovscaia se confirmă prin

declarațiile ultimei (f.d.238- 239 vol.I, f.d.9, 10 vol.V).

Cu referire la episodul privind sustragerea de la partea vătămată Maria Savciuc,

acuzațiile aduse lui Vladimir Tucin pe acest capăt de învinuire se confirmă prin

declarațiile părții vătămate (f.d.226-227 vol.I), declarațiile martorului Vladimir Hudoi

(f.d.204-205 vol.I).

De asemenea, instanța de apel a luat în calcul declarațiile Raisa Frunză, care de

fapt confirmă comiterea de către inculpat a infracțiunii de furt de la ultima (f.d.206-

207 vol.I), mai mult, în cadrul acțiunii procesuale de recunoaștere a persoanei, Raisa

Frunză l-a recunoscut pe Vladimir Tucin (după trăsăturile caracteristice ale feței:

forma feței, ochi, privire) ca fiind persoana care în comun cu o altă persoană la data

de 31.12.2017 i-au sustras geanta în care se aflau mijloace bănești (f.d.36-37 vol.II).

Cât privește fapta de sustragere a genții de la Victoria Lungu, instanța de apel a

susținut poziția primei instanțe care a conchis că, vinovăția lui Vladimir Tucin în

comiterea acestei infracțiuni, a fost demonstrată prin declarațiile părții vătămate

Victoria Lungu (f.d.228-229 vol.I), declarațiile martorului Adrian Bogaiciuc (f.d.230

vol.IV), procesul-verbal din 01.03.2018, de confruntare între Vladimir Tucin și Vasile

Morari, ultimul a declarat, că la 26.01.2018, aproximativ la ora 14.30, l-a văzut pe Tucin

Vladimir cum acesta fiind în sala de așteptare din Autogara municipiului Bălți s-a

așezat lângă o domnișoară, după care s-a ridicat și a plecat, luând în mână geanta de

culoare neagră.

Instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile apărării precum că, nu

sunt relevante declarațiile martorului Adrian Bogaiciuc și urmează a fi apreciate critic,

or, acesta a indicat că Vladimir Tucin a fost îmbrăcat în scurtă cafenie, pe când la

reținere ultimul era îmbrăcat în scurta de culoare violetă luată de la Serghei Popovici.

În acest context, instanța de apel reiterat că furtul comis de către Vladimir Tucin la

26.01.2018, ora 15.00, iar reținerea ultimului a avut loc nu îndată după comiterea

infracțiunii, ci cu mult mai târziu, la ora 21.45.

5

Mai mult ca atât, în procesul-verbal de reținere lipsește informația referitor la

hainele în care era îmbrăcat Vladimir Tucin, invocările apărării în acest sens fiind

declarative. Or, dubiile apărării pe marginea declarațiilor martorului Adrian

Bogaiciuc se înlătură prin analiza probatoriului cercetat în cadrul ședințelor de

judecată, în special prin declarațiile martorului Vasile Morari date de către acesta în

cadrul confruntării cu Vladimir Tucin.

Vinovăția lui Vladimir Tucin în comiterea infracțiunii de jaf asupra lui Popovici

Serghei și Liudmila Lozinscaia, este demonstrată prin plângerea și explicația

Liudmilei Lozinscaia din 19.01.2018 (f.d. 3, 7 vol.III).

În declarațiile depuse la urmărirea penală Liudmila Lozinscaia a relatat

împrejurările jafului comis asupra sa și a concubinului Serghei Popovici, fiind

enumerate bunurile ce au fost sustrase de către Nicolai Cozma și încă o persoană, care

ulterior s-a dovedit a fi Vladimir Tucin. Liudmila Lozinscaia a menționat, că

concubinului său, adică Serghei Popovici, la fel a primit lovituri de la persoanele în

cauză (f.d. 12-13 vol.III).

Totodată, potrivit procesului-verbal din 27.02.2018, în cadrul acțiunii

procesuale de recunoaștere a persoanei după fotografie, Liudmila Lozinscaia a indicat

asupra lui Vladimir Tucin, ca fiind persoana care împreună cu Nicolai Cozma a comis

jaful (f.d. 18 vol.III), iar în declarațiile suplimentare a relatat că anume Vladimir Tucin

a fost cu Nicolai Cozma în acea zi la domiciliul său și a sustras lucrurile sale și ale

concubinului Serghei Popovici (f.d. 19-20 vol.III).

De asemenea, instanța de apel a remarcat că, în cadrul acțiunii procesuale de

confruntare între Vladimir Tucin și Liudmila Lozinscaia, ultima a indicat la Vladimir

Tucin ca fiind persoana care l-a bătut pe concubinul său Serghei Popovici (f.d. 109

vol.III).

La fel, instanța de apel a menționat că, potrivit proceselor-verbale de ridicare

din 28.02.2018 de la Vladimir Tucin au fost ridicate o pereche de încălțăminte și căciula

cafenie, bunuri ce aparțin părții vătămate Serghei Popovici (f.d. 113-114, 123-124

vol.III).

Instanța de apel a respins ca fiind eronată poziția apărării precum că, instanța

de fond neîntemeiat a calificat acțiunile inculpatului conform dispoziției art. 187 alin.

(2) lit. b), d), e), f) Cod penal, or, fapta a fost comisă cu vinovăție de către Vladimir

Tucin, fiind prezentă latura obiectivă, exprimată prin sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, în prezența proprietarului, acesta fiind conștient că persoanele

prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunii, indiferent de faptul că ele au întreprins

ori nu careva măsuri de curmare a acestor acțiunii.

6

Constatând ca fiind dovedite faptele comise de către inculpatul Vladimir Tucin,

instanța de apel a concluzionat că, instanța de apel corect i-a stabilit acestuia pedeapsa

ținând cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite - trei fapte de furt se atribuie

categoriei de infracțiuni mai puțin grave și infracțiunea de jaf se atribuie categoriei de

infracțiuni grave; personalitatea inculpatului - anterior a fost judecat pentru comiterea

infracțiunilor similare: -prin sentința Judecătoriei Bălți din 27.09.1990 în baza art. 147

alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare; -prin sentința Judecătoriei Bălți din 12.12.1995

în baza art. 119 alin. (4) Cod penal la 6 ani închisoare; -prin sentința Judecătoriei Bălți

din 26.01.2001 în baza art. 120 alin. (2) Cod penal la 5 ani închisoare, amnistiat; -prin

sentința Judecătoriei Bălți din 27.03.2003 în baza art. 120 alin.(2), 124 alin.(3), 224 alin.

(1) Cod penal (redacția legii din 1961) la 6 ani închisoare, prin decizia Curții de Apel

Bălți din 10.09.2003 i-a fost redusă pedeapsa la 4 ani închisoare, prin încheierea

Judecătoriei Ocnița din 07.06.2005 eliberat condiționat înaintate de termen pe o

perioadă de 8 luni, prin încheierea Judecătoriei Bălți din 08.09.2005 anulată eliberarea

condiționată cu remiterea pentru executarea pedepsei penale pe un termen de 5 luni;

-prin sentința Judecătoriei Bălți din 16.02.2006 în baza art. 186 alin. (2) Cod penal la 6

ani 3 luni închisoare; -prin sentința Judecătoriei Bălți din 03.12.2010 în baza art. 187

alin.(2) lit. f); 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 4 ani 6 luni închisoare; prin sentința

judecătoriei Bălți din 24.11.2011 în baza art. 27,187 alin. (1), 186 alin. (2) lit. b), d); 208

alin. (2) Cod penal la 6 ani închisoare; pe parcursul anului 2017 a fost atras la

răspunderea contravențională pentru consumul băuturilor alcoolice în locuri publice

- două componențe prevăzute la art. 355 alin. (1) Cod Contravențional; huliganism nu

prea grav - patru componențe prevăzute la art. 354 Cod Contravențional; sustragere

în proporții mici din avutul proprietarului - patru componențe prevăzute la art. 105

Cod Contravențional; tulburarea liniștii publice - art. 357 Cod Contravențional;

încălcarea legislației privind controlul asupra plasării pe piață și consumul produselor

din tutun - art. 911 alin. (18) Cod Contravențional; distrugerea sau deteriorarea

intenționată a bunurilor străine - art. 104 Cod Contravențional; apariția în locuri

publice în stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanțe - art. 355 alin. (2)

Cod Contravențional; pe parcursul anului 2018 a fost atras la răspunderea

contravențională pentru injurie - art. 69 alin. (1) Cod Contravețional; huliganism nu

prea grav - două componențe prevăzute la art. 354 Cod Contravențional; consumul

băuturilor alcoolice în locuri publice - două componențe prevăzute la art. 355 alin. (1)

Cod Contravențional; este de notat că Vladimir Tucin după executarea pedepsei

aplicată prin sentința Judecătoriei Bălți din 24.11.2011, s-a eliberat la data de

12.05.2017, respectiv infracțiunile din speța dată ultimul le-a comis în stare de recidivă

periculoasă.

7

Totodată, instanța de apel a menționat că, Vladimir Tucin nu are loc permanent

de trai, la evidența medicilor narcolog și psihiatru nu se află; atitudinea inculpatului

față de fapta comisă - a recunoscut parțial vinovăția în faptele comise; circumstanțe

atenuante - lipsesc circumstanțe care ar atenua răspunderea inculpatului;

circumstanțe agravante - comiterea infracțiunii de către persoana care anterior a fost

condamnată pentru infracțiuni similare.

Astfel, instanța de apel a susținut poziția primei instanțe și a indicat că, deși

articolele legii aplicate față de Vladimir Tucin prevăd în calitate de sancțiune și alte

categorii de pedepse, totuși prima instanță corect i-a aplicat acestuia pedeapsa sub

formă de închisoare, considerându-se echitabil și cuantumul pedepsei aplicate,

inclusiv prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, or, numai prin

respectiva formă a pedepsei se va restabili echitatea socială și se va asigura atingerea

scopului pedepsei penale.

Mai mult, instanța de apel a remarcat că, inculpatul nu este angajat în câmpul

muncii, nu are loc permanent de trai, astfel, nu ar fi oportun să-i aplice acestuia

pedeapsa complimentară sub formă de amendă prevăzută la art. 187 alin. (2) Cod

penal.

De asemenea, instanța de apel a conchis ca întemeiată soluția instanței de fond

referitoare la acțiunile civile înaintate în cadrul procesului penal, or, în temeiul art.

1398 alin. (1) Cod civil, l-a obligat pe Vladimir Tucin să repare prejudiciul patrimonial

cauzat părților vătămate Alia Peancovscaia și Victoria Lungu, dispunând încasarea

din contul inculpatului în beneficiul lui Alia Peancovscaia a sumei de 260 lei cu titlu

de prejudiciu material și în beneficiul Victoriei Lungu a sumei de 4 350 lei cu titlu de

prejudiciu material. Totodată instanța justificat a dispus admiterea în principiu a

acțiunii civile înaintată de Raisa Frunză cu expunerea ulterioară asupra acestuia de

către instanța de judecată în ordine civilă, în acest sens urmând a fi prezentate probe

în vederea cuantificării prejudiciului cauzat prin infracțiune.

Respectiv, solicitarea părții apărării cu privire la respingerea acțiunilor civile

înaintate de Raisa Frunză și Victoria Lungu, instanța de apel a apreciat-o ca fiind

nefondată, or, fiind recunoscut vinovat în comiterea faptelor prejudiciabile, Vladimir

Tucin urmează să repare daunele cauzate prin acțiunile sale ilicite.

Nelea Grimailo în numele inculpatului în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de învinuirea în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul

din 31.12.2017) din lipsa elementelor de infracțiune; art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f)

8

Cod penal (episodul din 11.12.2017) din lipsa elementelor componenței de infracțiune;

art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul 26.01.2018) din motivul că fapta nu a fost

săvârșită de către inculpat, precum și să fie respinse acțiunile civile înaintate de către

Raisa Frunză și Victoria Lungu.

În motivarea cerințelor sale, apărătorul indică dezacordul cu aprecierea probelor

de către instanțele de fond, menționând că probele administrate în respectiva cauză

penală nu demonstrează vinovăția inculpatului, iar sentința de condamnare se

bazează doar pe presupuneri.

De asemenea, recurentul susține că acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă

a infracțiunii de jaf încriminată ultimului, dar și scopul de cupiditate.

Totodată, avocatul susține că este eronată poziția instanțelor de fond care au luat

în calcul declarațiile lui Vladimir Hudoi care are calitate de martor în această cauză

penală, dar în învinuirea inculpatului se indică că Vladimir Tucin împreună cu

Vladimir Hudoi au comis furtul din 31.12.2017.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului,

Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1)

Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs

ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Astfel, recurentul indică temei de casare a deciziei faptul că, în acțiunile

inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunilor imputate, pretinsa încălcare

este prevăzută de pct. 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nefiind

incident în prezenta cauză.

De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele

de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

9

Astfel, din textul recursului rezultă că, în viziunea recurentului probele

administrate nu confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul din 31.12.2017) din lipsa elementelor de

infracțiune; art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal (episodul din 11.12.2017), astfel

instanțele de judecată l-au condamnat doar în baza presupunerilor.

În prezenta speță, instanța de recurs consideră că, instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.

101 Cod de procedură penală, astfel, just ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului, în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiuni

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

În scopul aplicării corecte a prevederilor legale enunțate vine practica judiciară

stabilită potrivit căreia erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori

de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Astfel, se relevă că, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelurile declarate de către avocatul Nelea Grimailo în

numele inculpatului și ultimul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel ajungând la

concluzia corectă enunțată în pct. 4.1 al prezentei decizii.

Colegiul penal conchide că, instanța de apel menținând sentința de condamnare a

inculpatului a cercetat toate probele prezentate de părți și, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere obiectivă din punct

de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității probelor adunate în cauză

și care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor

imputate, iar încadrarea juridică a acțiunilor acestuia este justă.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul deciziei

instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestora nu

s-au stabilit.

Așadar, temeiurile invocate de recurent referitor la nevinovăția lui Vladimir Tucin

sunt neîntemeiate și se resping, deoarece instanța de apel a motivat condamnarea

10

inculpatului prin faptul că învinuirea a prezentat suficiente probe (descrise în pct. 4.1. al

prezentei decizii).

Critica adusă de apărător referitor la procedura de apreciere a probelor, ține de

starea de fapt, care a fost efectuată de instanțele de fond și careva îndoieli privind

corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel, pe deplin le-a examinat, apreciind

toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală s-a pronunțat detaliat asupra motivelor cererilor de apel.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi

efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de

drept.

Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu

declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect

normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de

apel.

Astfel, instanța de recurs conchide că, în speța dată nu se constată eroarea de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Cu referire la argumentul apărătorului precum că, instanțele de fond eronat au

luat în calcul declarațiile lui Vladimir Hudoi care are calitate de martor în această cauză

penală, dar în învinuirea inculpatului se indică că Vladimir Tucin împreună cu

Vladimir Hudoi au comis furtul din 31.12.2017, or, cauza în privința ultimului a fost

disjungată, iar în conformitate cu art. 90 Cod de procedură penală ,,Martorul este

persoana citată în această calitate de organul de urmărire penală sau de instanță, precum și

persoana care face declarații, în modul prevăzut de prezentul cod, în calitate de martor. Ca

martori pot fi citate persoane care posedă informații cu privire la vreo circumstanță care urmează

să fie constatată în cauză”.

Mai mult, instanța de recurs remarcă că, în aliniatul (3) al aceluiași articol se

stipulează care sunt persoanele ce nu pot fi citate și ascultate în calitate de martori,

astfel, persoana care este învinuită că a comis o fapta în participație cu o altă persoană,

dar cauza în privința acestuia a fost disjungată, nu este prevăzută de dispozițiile

articolului nominalizat, ceia ce permite lui Vladimir Hudoi să depună declarații în

cauza penală în privința lui Vladimir Tucin, în calitate procesuală de martor.

De asemenea, Colegiul penal subliniază că, la baza hotărârii de condamnare a

inculpatului instanța de apel a luat în calcul întregul cumul de probe administrat în

respectiva cauză penală, nu doar declarațiile martorului nominalizat, astfel aceste

probe fără dubii demonstrează vinovăția inculpatului în cele imputate.

Totodată, Colegiul penal reține că, motivele invocate în recursul declarat de

avocatul Nelea Grimailo în numele inculpatului, au constituit deja obiect de examinare

11

în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie

asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, conform

jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea

CtEDO, pct. 20, cazul Bujenița c. Moldovei).

Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acțiunile inculpatului au fost

întrunite elementele infracțiunii incriminate prin rechizitoriu și că recursul ordinar este

vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Nelea Grimailo în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16

ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui Tucin Vladimir XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iunie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

Copia corespunde originalului.

Judecător Ion Guzun

12