1ra-886/2019 — art. 186 al. 2 lit. d, 186 alin. 2 lit. b, d, 187 alin. 2 lit. b, d, e CP

Prin sentința Judecătoria Bălți, sediul Central din 22 octombrie 2018, Vladimir Tucin a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 ani închisoare; în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 2 ani închisoare; în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 ani închisoare; în baza art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal la 5 ani închisoare fără amendă; în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Alia Peancovscaia, fiind dispusă încasarea în beneficiul ultimei de la inculpatul Vladimir Tucin a prejudiciului material în mărime de 260 lei. A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de Raisa Frunză, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului să se expună instanța civilă. A fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de Victoria Lungu, fiind dispusă încasarea în beneficiul ultimei de la inculpatul Vladimir Tucin a prejudiciului material în mărime de 4 350 lei. 1

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Vladimir Tucin acționând cu intenție directă unică și urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, la 20.10.2017, ora 15.30, aflându-se lângă Teatrul Național ,,Vasile Alecsandri” de pe strada Independenței din municipiul Bălți, prin acces liber, din pachetul de polietilenă ce-i aparținea lui Alia Peancovscaia, a sustras pe ascuns un portmoneu de damă de culoare cafenie închisă la preț de 50 lei, în care se aflau bani în sumă de 1 800 lei (13 bancnote cu nominalul de 100 lei, restul de 50, 10 și 5 lei), un permis pentru transport eliberat de către Primăria municipiului Bălți, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei pe numele ei, prin care acțiuni i-a cauzat părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 1 850 lei. Tot el, acționând cu intenție directă unică împreună cu o altă persoană în privința căruia cauza penală a fost disjunsă, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, la 31.12.2017, ora 15.30, aflându-se pe strada Independenței, municipiul Bălți, în apropierea cinematografului "Patria” a sustras atenția vânzătoarei Raisa Frunză, apoi, pe ascuns, a sustras de pe tejgheaua unde se comercializau obiecte din ceramică, o geantă din piele artificială la preț de 100 lei și în care se aflau bani în sumă de 6 800 lei (bancnote cu nominalul de 200, 100, 50, 20 și 10 lei), o bancnotă de 5 000 ruble rusești, echivalentul a 1 450 lei RM, o pereche de ochelari aflați într-o husă de culoare sură la prețul de 70 lei, un carnet pentru notițe, o agendă la preț de 30 lei, buletin de identitate pe numele ei și pe numele feciorului Ilia Frunză, legitimația de pensionar pe numele său, prin care acțiuni i-a cauzat părții vătămate Raisa Frunză un prejudiciu material considerabil în sumă de 8 450 lei. Tot el, acționând cu intenție directă unică, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, la data 03.01.2018, ora 14.00-14.30, aflându-se pe strada Independenței, în apropierea cinematografului ,,Patria” din municipiul Bălți, folosindu-se de faptul că nu este observat de către vânzătoarea Maria Savciuc, de pe tejgheaua unde ea vindea produse cosmetice, pe ascuns, i-a sustras geanta de culoare cafenie confecționată din piele la preț de 1 000 lei în care se aflau un portmoneu de culoare neagră la preț de 300 lei cu mijloace bănești în sumă de 242 lei, ochelari de dame de vedere de marca ,,Romeo” aflați într-o husă de culoare sură la preț de 1 200 lei, un portmoneu de culoare cafenie cu documente la preț de 100 lei, un caiet cu notițe, un catalog de cosmetice, prin care acțiuni i-a cauzat părții vătămate Maria Savciuc un prejudiciu material considerabil în sumă de 2 842 lei. Tot el, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Nicolai Cozma, acționând din interes material, cu o intenție criminală unică îndreptată spre sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, la 11.12.2017, ora 21.00-22.00, au pătruns în casa nr.14 amplasată în XXXXX, unde, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea 2 persoanei în privința Ludmilei Lozinscaia și Popovici Serghei, manifestată prin lovirea cu mâinile în diferite părți ale corpului, în mod deschis, au sustras de la aceștia un balon cu gaz la preț de 350 lei, 1 kg de orez, 5 kg de cartofi, 1 kg de macaroane, 1 kg de hrișcă, 1 kg de zahar la preț de 300 lei, 10 kg de miez de nucă curățit la preț de 200 lei, o căciulă de iarnă de culoare neagră ,,Nike” la preț de 100 lei, o pereche de cizme de culoare neagră la preț de 500 lei, o căciulă de iarnă pentru bărbați de culoare cafenie la preț de 250 lei, o geacă de culoare violetă la preț de 100 lei, iar cu bunurile sustrase s-au eschivat de la fața locului, prin ce le-au cauzat părților vătămate Ludmila Lozinscaia și Serghei Popovici o pagubă materială considerabilă în sumă de 1 800 lei. Tot el, la 26.01.2018, aproximativ la ora 15.00, aflându-se în sala de așteptare a Autogării din municipiul Bălți, situată pe str. Ștefan cel Mare nr.2, observând ghiozdanul de culoare neagră care se afla pe un scaun fără supraveghere a proprietarului Victoria Lungu, acționând cu intenția îndreptată spre sustragerea bunurilor altei persoane, asigurându-se că nu este observat de nimeni, a sustras pe ascuns ghiozdanul menționat la prețul de 350 lei, în care se afla următoarele bunuri: portmoneul de culoare roșie la prețul de 200 lei, bani în sumă de 200 lei și 10 euro, echivalent cu 200 lei RM, 2 cârduri bancare BC ,,Moldova Agroindbank” și BC ,,Moldindconbank”, polița de asigurare medicală, buletinul de identitate și carnetul de student pe numele Lungu Victoria, dispozitiv (modem) Mobile WI-FI Unite de model ,,HUAWEI E5573” cu numărul de IMEI: XXXXX, în care se afla cartela SIM SA ,,Unite” cu nr.XXXXX, la prețul de 1500 lei, încărcător pentru telefon mobil de model ”Samsung”, la prețul de 150 lei, căști de culoare albă, la prețul de 150 lei, un card de memorie flash cu o capacitate de 8 GB la prețul de 100 lei și articole cosmetice la prețul de 1 500 lei și, cu bunurile sustrase de la locul comiterii infracțiunii, s-a eschivat, cauzându-i astfel părții vătămate Victoria Lungu o daună în proporții considerabile în valoare totală de 4 350 lei.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Nelea Grimailo în numele inculpatului prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu dispunerea achitării inculpatului învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul din 31.12.2017) din lipsa elementelor componenței de infracțiune, pe art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal (episodul din 11.12.2017) din lipsa elementelor componenței de infracțiune, pe art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul din 26.01.2018) din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, cu respingerea acțiunilor civile înaintate de către Raisa Frunză și Lungu Victoria. 3 În susținerea cerințelor formulate, avocatul Nelea Grimailo a invocat dezacordul cu sentința de condamnare în latura infracțiunilor în comiterea cărora Vladimir Tucin nu și-a recunoscut vina. Respectiv, pe episodul de sustragere a rucsacului de la Victoria Lungu, ultima a declarat că nu este sigură dacă anume Vladimir Tucin i-a sustras rucsacul. Sentința de condamnare în această parte este bazată pe declarațiile lui Vasile Morari, aceste depoziții nefiind apreciate în coroborare cu alte probe, or, ultimul a indicat că furtul a fost comis de către o persoană îmbrăcată în geacă cafenie, pe când inculpatul a fost îmbrăcat într-o geacă violetă, nefiind luat în considerație că în ziua comiterii furtului Vladimir Tucin nu era prezent pe teritoriul municipiului Bălți, ci în satul Răuțel. Ca urmare, acest furt nu a fost comis de Vladimir Tucin, urmând a fi achitat pe acest capăt de acuzare. Cu referire la jaful încriminat inculpatului, apărătorul a menționat, că la caz lipsește latura obiectivă a infracțiunii și cea subiectivă, or, Vladimir Tucin nu a avut intenția, nu a dorit și nu a sustras de la Liudmila Lozinscaia și Serghei Popovici bunurile descrise, ci în schimbul bunurilor luate de la partea vătămată a lăsat bunurile sale - încălțămintea și geaca cu care era îmbrăcat. De asemenea, apărătorul a criticat declarațiile lui Vladimir Hudoi, nefiind clară calitatea acestuia în proces. 3.1. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Vladimir Tucin, care a susținut dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță, susținând că instanța a apreciat probele pe o poziție unilaterală în favoarea acuzării. Inculpatul a menționat că, recunoaște vina parțial, pe marginea sustragerilor comise de la Alia Peancovscaia și Maria Savciuc și a pledat pentru recalificarea acțiunilor din jaf în huliganism (episodul Liudmila Lozinscaia și Serghei Popovici), invocând că nu a sustras bunurile părților vătămate și nici infracțiunile de furt de la Raisa Frunză și Victoria Lungu, solicitând a fi achitat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2019, au fost respinse apelurile declarate de către avocatul Nelea Grimailo în numele inculpatului și ultimul, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, instanța de fond cercetând sub toate aspectele probele administrate, efectuând o analiză amplă a acestora, a dat o apreciere juridică justă acțiunilor inculpatului, corect încadrându-le în baza art. 186 alin. (2) lit. d); 186 alin. (2) lit. b), d); 186 alin. (2) lit. d); 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) și 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Astfel, instanța de apel a susținut că, faptele incriminate inculpatului Vladimir Tucin și-au găsit confirmare prin prisma probelor administrate și cercetate în instanța 4 de fond, verificate în instanța de apel, probe care coroborează între ele, fără a crea dubii referitor la faptul, că circumstanțele descrise în rechizitoriu și reținute de către instanța de fond în sarcina inculpatului au avut loc, iar argumentele apărării invocate în susținerea nevinovăției lui Vladimir Tucin pe marginea învinuirii aduse în comiterea infracțiunii de furt de la Raisa Frunză și Victoria Lungu, și în comiterea infracțiunii de jaf în privința Lozinscaia Liudmilei și Serghei Popovici, poartă un caracter declarativ și sunt invocate cu scopul de a evita răspunderea penală pentru faptele comise. Subsecvent, instanța de apel a menționat că, învinuirea adusă lui Vladimir Tucin în comiterea sustragerii bunurilor de la Alia Peancovscaia se confirmă prin declarațiile ultimei (f.d.238- 239 vol.I, f.d.9, 10 vol.V). Cu referire la episodul privind sustragerea de la partea vătămată Maria Savciuc, acuzațiile aduse lui Vladimir Tucin pe acest capăt de învinuire se confirmă prin declarațiile părții vătămate (f.d.226-227 vol.I), declarațiile martorului Vladimir Hudoi (f.d.204-205 vol.I). De asemenea, instanța de apel a luat în calcul declarațiile Raisa Frunză, care de fapt confirmă comiterea de către inculpat a infracțiunii de furt de la ultima (f.d.206- 207 vol.I), mai mult, în cadrul acțiunii procesuale de recunoaștere a persoanei, Raisa Frunză l-a recunoscut pe Vladimir Tucin (după trăsăturile caracteristice ale feței: forma feței, ochi, privire) ca fiind persoana care în comun cu o altă persoană la data de 31.12.2017 i-au sustras geanta în care se aflau mijloace bănești (f.d.36-37 vol.II). Cât privește fapta de sustragere a genții de la Victoria Lungu, instanța de apel a susținut poziția primei instanțe care a conchis că, vinovăția lui Vladimir Tucin în comiterea acestei infracțiuni, a fost demonstrată prin declarațiile părții vătămate Victoria Lungu (f.d.228-229 vol.I), declarațiile martorului Adrian Bogaiciuc (f.d.230 vol.IV), procesul-verbal din 01.03.2018, de confruntare între Vladimir Tucin și Vasile Morari, ultimul a declarat, că la 26.01.2018, aproximativ la ora 14.30, l-a văzut pe Tucin Vladimir cum acesta fiind în sala de așteptare din Autogara municipiului Bălți s-a așezat lângă o domnișoară, după care s-a ridicat și a plecat, luând în mână geanta de culoare neagră. Instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile apărării precum că, nu sunt relevante declarațiile martorului Adrian Bogaiciuc și urmează a fi apreciate critic, or, acesta a indicat că Vladimir Tucin a fost îmbrăcat în scurtă cafenie, pe când la reținere ultimul era îmbrăcat în scurta de culoare violetă luată de la Serghei Popovici. În acest context, instanța de apel reiterat că furtul comis de către Vladimir Tucin la 26.01.2018, ora 15.00, iar reținerea ultimului a avut loc nu îndată după comiterea infracțiunii, ci cu mult mai târziu, la ora 21.45. 5 Mai mult ca atât, în procesul-verbal de reținere lipsește informația referitor la hainele în care era îmbrăcat Vladimir Tucin, invocările apărării în acest sens fiind declarative. Or, dubiile apărării pe marginea declarațiilor martorului Adrian Bogaiciuc se înlătură prin analiza probatoriului cercetat în cadrul ședințelor de judecată, în special prin declarațiile martorului Vasile Morari date de către acesta în cadrul confruntării cu Vladimir Tucin. Vinovăția lui Vladimir Tucin în comiterea infracțiunii de jaf asupra lui Popovici Serghei și Liudmila Lozinscaia, este demonstrată prin plângerea și explicația Liudmilei Lozinscaia din 19.01.2018 (f.d. 3, 7 vol.III). În declarațiile depuse la urmărirea penală Liudmila Lozinscaia a relatat împrejurările jafului comis asupra sa și a concubinului Serghei Popovici, fiind enumerate bunurile ce au fost sustrase de către Nicolai Cozma și încă o persoană, care ulterior s-a dovedit a fi Vladimir Tucin. Liudmila Lozinscaia a menționat, că concubinului său, adică Serghei Popovici, la fel a primit lovituri de la persoanele în cauză (f.d. 12-13 vol.III). Totodată, potrivit procesului-verbal din 27.02.2018, în cadrul acțiunii procesuale de recunoaștere a persoanei după fotografie, Liudmila Lozinscaia a indicat asupra lui Vladimir Tucin, ca fiind persoana care împreună cu Nicolai Cozma a comis jaful (f.d. 18 vol.III), iar în declarațiile suplimentare a relatat că anume Vladimir Tucin a fost cu Nicolai Cozma în acea zi la domiciliul său și a sustras lucrurile sale și ale concubinului Serghei Popovici (f.d. 19-20 vol.III). De asemenea, instanța de apel a remarcat că, în cadrul acțiunii procesuale de confruntare între Vladimir Tucin și Liudmila Lozinscaia, ultima a indicat la Vladimir Tucin ca fiind persoana care l-a bătut pe concubinul său Serghei Popovici (f.d. 109 vol.III). La fel, instanța de apel a menționat că, potrivit proceselor-verbale de ridicare din 28.02.2018 de la Vladimir Tucin au fost ridicate o pereche de încălțăminte și căciula cafenie, bunuri ce aparțin părții vătămate Serghei Popovici (f.d. 113-114, 123-124 vol.III). Instanța de apel a respins ca fiind eronată poziția apărării precum că, instanța de fond neîntemeiat a calificat acțiunile inculpatului conform dispoziției art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, or, fapta a fost comisă cu vinovăție de către Vladimir Tucin, fiind prezentă latura obiectivă, exprimată prin sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, în prezența proprietarului, acesta fiind conștient că persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunii, indiferent de faptul că ele au întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor acțiunii. 6 Constatând ca fiind dovedite faptele comise de către inculpatul Vladimir Tucin, instanța de apel a concluzionat că, instanța de apel corect i-a stabilit acestuia pedeapsa ținând cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite - trei fapte de furt se atribuie categoriei de infracțiuni mai puțin grave și infracțiunea de jaf se atribuie categoriei de infracțiuni grave; personalitatea inculpatului - anterior a fost judecat pentru comiterea infracțiunilor similare: -prin sentința Judecătoriei Bălți din 27.09.1990 în baza art. 147 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare; -prin sentința Judecătoriei Bălți din 12.12.1995 în baza art. 119 alin. (4) Cod penal la 6 ani închisoare; -prin sentința Judecătoriei Bălți din 26.01.2001 în baza art. 120 alin. (2) Cod penal la 5 ani închisoare, amnistiat; -prin sentința Judecătoriei Bălți din 27.03.2003 în baza art. 120 alin.(2), 124 alin.(3), 224 alin. (1) Cod penal (redacția legii din 1961) la 6 ani închisoare, prin decizia Curții de Apel Bălți din 10.09.2003 i-a fost redusă pedeapsa la 4 ani închisoare, prin încheierea Judecătoriei Ocnița din 07.06.2005 eliberat condiționat înaintate de termen pe o perioadă de 8 luni, prin încheierea Judecătoriei Bălți din 08.09.2005 anulată eliberarea condiționată cu remiterea pentru executarea pedepsei penale pe un termen de 5 luni; -prin sentința Judecătoriei Bălți din 16.02.2006 în baza art. 186 alin. (2) Cod penal la 6 ani 3 luni închisoare; -prin sentința Judecătoriei Bălți din 03.12.2010 în baza art. 187 alin.(2) lit. f); 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la 4 ani 6 luni închisoare; prin sentința judecătoriei Bălți din 24.11.2011 în baza art. 27,187 alin. (1), 186 alin. (2) lit. b), d); 208 alin. (2) Cod penal la 6 ani închisoare; pe parcursul anului 2017 a fost atras la răspunderea contravențională pentru consumul băuturilor alcoolice în locuri publice - două componențe prevăzute la art. 355 alin. (1) Cod Contravențional; huliganism nu prea grav - patru componențe prevăzute la art. 354 Cod Contravențional; sustragere în proporții mici din avutul proprietarului - patru componențe prevăzute la art. 105 Cod Contravențional; tulburarea liniștii publice - art. 357 Cod Contravențional; încălcarea legislației privind controlul asupra plasării pe piață și consumul produselor din tutun - art. 911 alin. (18) Cod Contravențional; distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine - art. 104 Cod Contravențional; apariția în locuri publice în stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanțe - art. 355 alin. (2) Cod Contravențional; pe parcursul anului 2018 a fost atras la răspunderea contravențională pentru injurie - art. 69 alin. (1) Cod Contravețional; huliganism nu prea grav - două componențe prevăzute la art. 354 Cod Contravențional; consumul băuturilor alcoolice în locuri publice - două componențe prevăzute la art. 355 alin. (1) Cod Contravențional; este de notat că Vladimir Tucin după executarea pedepsei aplicată prin sentința Judecătoriei Bălți din 24.11.2011, s-a eliberat la data de 12.05.2017, respectiv infracțiunile din speța dată ultimul le-a comis în stare de recidivă periculoasă. 7 Totodată, instanța de apel a menționat că, Vladimir Tucin nu are loc permanent de trai, la evidența medicilor narcolog și psihiatru nu se află; atitudinea inculpatului față de fapta comisă - a recunoscut parțial vinovăția în faptele comise; circumstanțe atenuante - lipsesc circumstanțe care ar atenua răspunderea inculpatului; circumstanțe agravante - comiterea infracțiunii de către persoana care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni similare. Astfel, instanța de apel a susținut poziția primei instanțe și a indicat că, deși articolele legii aplicate față de Vladimir Tucin prevăd în calitate de sancțiune și alte categorii de pedepse, totuși prima instanță corect i-a aplicat acestuia pedeapsa sub formă de închisoare, considerându-se echitabil și cuantumul pedepsei aplicate, inclusiv prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, or, numai prin respectiva formă a pedepsei se va restabili echitatea socială și se va asigura atingerea scopului pedepsei penale. Mai mult, instanța de apel a remarcat că, inculpatul nu este angajat în câmpul muncii, nu are loc permanent de trai, astfel, nu ar fi oportun să-i aplice acestuia pedeapsa complimentară sub formă de amendă prevăzută la art. 187 alin. (2) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a conchis ca întemeiată soluția instanței de fond referitoare la acțiunile civile înaintate în cadrul procesului penal, or, în temeiul art. 1398 alin. (1) Cod civil, l-a obligat pe Vladimir Tucin să repare prejudiciul patrimonial cauzat părților vătămate Alia Peancovscaia și Victoria Lungu, dispunând încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Alia Peancovscaia a sumei de 260 lei cu titlu de prejudiciu material și în beneficiul Victoriei Lungu a sumei de 4 350 lei cu titlu de prejudiciu material. Totodată instanța justificat a dispus admiterea în principiu a acțiunii civile înaintată de Raisa Frunză cu expunerea ulterioară asupra acestuia de către instanța de judecată în ordine civilă, în acest sens urmând a fi prezentate probe în vederea cuantificării prejudiciului cauzat prin infracțiune. Respectiv, solicitarea părții apărării cu privire la respingerea acțiunilor civile înaintate de Raisa Frunză și Victoria Lungu, instanța de apel a apreciat-o ca fiind nefondată, or, fiind recunoscut vinovat în comiterea faptelor prejudiciabile, Vladimir Tucin urmează să repare daunele cauzate prin acțiunile sale ilicite.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Nelea Grimailo în numele inculpatului în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul din 31.12.2017) din lipsa elementelor de infracțiune; art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) 8 Cod penal (episodul din 11.12.2017) din lipsa elementelor componenței de infracțiune; art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal (episodul 26.01.2018) din motivul că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat, precum și să fie respinse acțiunile civile înaintate de către Raisa Frunză și Victoria Lungu. În motivarea cerințelor sale, apărătorul indică dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele de fond, menționând că probele administrate în respectiva cauză penală nu demonstrează vinovăția inculpatului, iar sentința de condamnare se bazează doar pe presupuneri. De asemenea, recurentul susține că acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă a infracțiunii de jaf încriminată ultimului, dar și scopul de cupiditate. Totodată, avocatul susține că este eronată poziția instanțelor de fond care au luat în calcul declarațiile lui Vladimir Hudoi care are calitate de martor în această cauză penală, dar în învinuirea inculpatului se indică că Vladimir Tucin împreună cu Vladimir Hudoi au comis furtul din 31.12.2017.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Astfel, recurentul indică temei de casare a deciziei faptul că, în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunilor imputate, pretinsa încălcare este prevăzută de pct. 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nefiind incident în prezenta cauză. De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. 9 Astfel, din textul recursului rezultă că, în viziunea recurentului probele administrate nu confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal (episodul din 31.12.2017) din lipsa elementelor de infracțiune; art. 187 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal (episodul din 11.12.2017), astfel instanțele de judecată l-au condamnat doar în baza presupunerilor. În prezenta speță, instanța de recurs consideră că, instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel, just ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunilor imputate. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. În scopul aplicării corecte a prevederilor legale enunțate vine practica judiciară stabilită potrivit căreia erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, se relevă că, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelurile declarate de către avocatul Nelea Grimailo în numele inculpatului și ultimul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată în pct. 4.1 al prezentei decizii. Colegiul penal conchide că, instanța de apel menținând sentința de condamnare a inculpatului a cercetat toate probele prezentate de părți și, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității probelor adunate în cauză și care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate, iar încadrarea juridică a acțiunilor acestuia este justă. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestora nu s-au stabilit. Așadar, temeiurile invocate de recurent referitor la nevinovăția lui Vladimir Tucin sunt neîntemeiate și se resping, deoarece instanța de apel a motivat condamnarea 10 inculpatului prin faptul că învinuirea a prezentat suficiente probe (descrise în pct. 4.1. al prezentei decizii). Critica adusă de apărător referitor la procedura de apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanțele de fond și careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel, pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală s-a pronunțat detaliat asupra motivelor cererilor de apel. O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de drept. Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de apel. Astfel, instanța de recurs conchide că, în speța dată nu se constată eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Cu referire la argumentul apărătorului precum că, instanțele de fond eronat au luat în calcul declarațiile lui Vladimir Hudoi care are calitate de martor în această cauză penală, dar în învinuirea inculpatului se indică că Vladimir Tucin împreună cu Vladimir Hudoi au comis furtul din 31.12.2017, or, cauza în privința ultimului a fost disjungată, iar în conformitate cu art. 90 Cod de procedură penală ,,Martorul este persoana citată în această calitate de organul de urmărire penală sau de instanță, precum și persoana care face declarații, în modul prevăzut de prezentul cod, în calitate de martor. Ca martori pot fi citate persoane care posedă informații cu privire la vreo circumstanță care urmează să fie constatată în cauză”. Mai mult, instanța de recurs remarcă că, în aliniatul (3) al aceluiași articol se stipulează care sunt persoanele ce nu pot fi citate și ascultate în calitate de martori, astfel, persoana care este învinuită că a comis o fapta în participație cu o altă persoană, dar cauza în privința acestuia a fost disjungată, nu este prevăzută de dispozițiile articolului nominalizat, ceia ce permite lui Vladimir Hudoi să depună declarații în cauza penală în privința lui Vladimir Tucin, în calitate procesuală de martor. De asemenea, Colegiul penal subliniază că, la baza hotărârii de condamnare a inculpatului instanța de apel a luat în calcul întregul cumul de probe administrat în respectiva cauză penală, nu doar declarațiile martorului nominalizat, astfel aceste probe fără dubii demonstrează vinovăția inculpatului în cele imputate. Totodată, Colegiul penal reține că, motivele invocate în recursul declarat de avocatul Nelea Grimailo în numele inculpatului, au constituit deja obiect de examinare 11 în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea CtEDO, pct. 20, cazul Bujenița c. Moldovei). Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în acțiunile inculpatului au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate prin rechizitoriu și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Nelea Grimailo în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui Tucin Vladimir XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 iunie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan Copia corespunde originalului. Judecător Ion Guzun 12