1ra-912/2019 — art. 141 alin. 1 CP

1ra-912/2019 — art. 141 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-912/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Goncear Ion în numele inculpatului Malai Aurel, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2018, în cauza

penală privindu-l pe

Malai Aurel XXX născut la XXX, originar și

domiciliat XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Malai Aurel a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 141 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani.

Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei aplicate lui Malai Aurel a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Malai

Aurel fiind cetățean al Republicii Moldova în perioada anilor 2015-2017 aflându-se

pe teritoriul Federației Ruse și ulterior pe teritoriul Ucrainei, intenționat având

scopul violării integrității teritoriale a statului și subminării orânduirii constituționale

a Republicii Ucraina, manifestat prin destabilizarea activității normale a organelor

publice centrale ale statului cu participarea la dezmembrarea teritorială a Ucrainei

prin declararea independenței regiunilor separatiste Lugansk și Donețk, în dauna

suveranității Ucrainei, adică calității supreme de a fi independentă, de a se manifesta

de sine stătător în relațiile cu alte state, de a elabora și promova politica internă și

externă în conformitate cu interesele națiunii sale și de a exercita atribuțiile specifice

1

puterii statale asupra teritoriului țării și populației ei, în dauna inviolabilității

teritoriale, adică păstrării teritoriului țării, unității, inadmisibilității dezmembrării

unei părți a acesteia, precum și în dauna securității de stat a capacității de apărare a

Ucrainei, adică protecției suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării,

a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv,

a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, împotriva activității informative și

subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor

criminale ale unor grupări, din interes material, în primăvara anului 2015 s-a înrolat

pentru satisfacerea serviciului militar în formațiunea militarizată cu nr. 08801 „

Brigada 1-a Slaveană” ( 1-я Словянская бригада) regiunea Donețk, al forțelor

separatiste din regiunea Donețk, în cadrul căruia, contra unei remunerări bănești, a

participat în calitate de ostaș la conflictul armat care are lor în estul Ucrainei, în

regiunea Donețk și Lugansk.

Acțiunile inculpatului Malai Aurel au fost calificate în baza art. 141 alin. (1)

Cod penale – „participarea mercenarului într-un conflict armat, la acțiuni militare

sau la alte acțiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orînduirii

constituționale ori violarea integrității teritoriale a statului.”

2.1 Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, Vidrașco Tatiana care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru primă

instanță prin care Malai Aurel să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 141 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în mărime

de 4186 lei 77 bani, invocând faptul că:

- prima instanță nu a dat pe deplin eficiență prevederilor art. 61 Cod penal, nu

a ținut cont de scopul pedepsei penale;

- pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă, fapt care nu va asigura

corectarea și reeducarea condamnatului, restabilirea echității sociale și prevenirea de

săvârșire a unor noi infracțiuni;

- participarea într-un conflict armat presupune aplicarea violenței, astfel că

activitatea mercenarilor urmează a fi calificată ca drept una extrem de periculoasă

pentru integritatea teritorială, cât și pentru securitatea națională;

- prima instanță nu a aplicat corect prevederile art. 227 alin. (1), art. 229 Cod

de procedură penală, neîntemeiat a respins solicitarea acuzatorului cu privire la

încasarea cheltuielilor judiciare;

- efectuarea cheltuielilor într-o cauză penală este provocată de săvârșirea unei

infracțiuni care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea

2

legii penale celui ce a comis-o, prin urmare cheltuielile judiciare sunt imputabile

inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii.

2018, s-a admis apelul declarat s-a casat parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care:

Malai Aurel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 141

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Cheltuielile judiciare

în mărime de 4 186 lei 77 bani au fost trecute în contul statului. În rest s-a menținut

sentința.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că la individualizarea

pedepsei în privința inculpatului Malai Aurel prima instanță cu referire la prevederile

art. 76 Cod penal, nu a reținut circumstanțele atenuante și nici circumstanțele

agravante prevăzute de art. 77 Cod penal.

Instanța de apel a reținut faptul că conform materialelor dosarului, inculpatul

Malai Aurel a fost condamnat prin sentința Judecătoria r-l Frunze, or. Chișinău din

16 august 1991 în baza art. 145 alin. (3), art. 145 alin. (2) și art. 182 alin. (2), art. 39,

art. 44-1 Cod penal ( redacția 1961) pentru concurs de infracțiuni la 3 ani privațiune

de libertate, cu suspendarea condițională a executării pedepsei pe un termen de

probațiune de 2 ani.

Astfel că instanța de apel s-a referit la faptul că prin criteriile de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este

obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei

vinovate de săvârșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constând în

obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului necesară și

suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și a pedepsei penale. Pedeapsa

fiind echitabilă când impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui,

proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea

echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiune.

Verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului

Malai Aurel, instanța de apel a remarcat faptul că prima instanță nu a acordat pe

deplin eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de faptul că

lipsesc circumstanțe care atenuează răspunderea penală, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Apreciind argumentele invocate de către apelant în raport cu materialele

cauzei, instanța de apel a ajuns la concluzia că pedeapsa stabilită de către instanța de

fond este una prea blândă, iar necesitatea aplicării pedepsei privative de libertate pe

3

un termen de 3 ani cu executare fiind motivată prin faptul că inculpatul Malai Aurel

anterior a fost atras la răspundere penală, ispășind inclusiv și pedeapsa sub formă de

închisoare cu stabilirea unui termen de probă, circumstanțe care mărturisesc după

părerea instanței de apel despre predispunerea acestuia la comiterea infracțiunilor,

dar și despre faptul că acesta nu a pășit pe calea corectării și nu a făcut concluziile

respective din sancțiunile stabilite anterior, corectarea și reeducarea acestuia fiind

posibilă doar prin izolarea sa de societate.

În acest context instanța de apel a menționat că aplicarea unei pedepse mai

blânde și a suspendării condiționate a executării acesteia în privința lui Malai Aurel,

nu este rațional și nu constituie o măsură eficientă în vederea corectării și reeducării

inculpatului, precum și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.

Cu referire la încasarea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a constatat că

solicitarea acuzatorului de stat referitor la încasarea din contul inculpatului Malai

Aurel a cheltuielilor judiciare în sumă de 4 186 lei 77 bani este nefondată, deoarece

conform art. 143 alin. (2), art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

4.1. Avocatul Goncear Ion în numele inculpatului Malai Aurel, care a invocat

drept temei de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei, cu menținerea în vigoare a sentinței.

Invocând faptul că:

- instanța de apel contrar prevederilor art. 61, 75 Cod penal, incorect a

individualizat pedeapsa aplicată inculpatului, aceasta fiind una prea aspră;

- la aplicarea pedepsei nu s-a ținut cont de faptul că antecedentele penale sunt

stinse, de căința sinceră, de comportamentul pozitiv în timpul urmăririi penale și

judecării cauzei, de faptul că inculpatul și-a recunoscut vina și a solicitat examinarea

cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu s-a expus asupra cumulului de circumstanțe atenuante

invocate de partea apărării;

- instanța de apel s-a expus abstract referitor la posibilitatea aplicării pedepsei

sub formă de privațiune de libertate cu executare în privința inculpatului;

- la emiterea deciziei nu s-a ținut cont de prevederile art. 394 alin. (2) Cod de

procedură penală;

- atitudinea neglijentă față de criteriile de individualizare la stabilirea pedepsei,

constituie temei pentru casarea sentinței de către instanța ierarhic superioară în

procedura prevăzută de lege procesual-penală pentru căile de atac, iar aplicarea unei

pedepse inechitabile poate avea drept consecință și violarea drepturilor omului

protejate de CEDO;

4

- argumentul instanței de apel precum că inculpatul anterior a fost condamnat,

fapt care ar constitui o circumstanță agravantă sunt lipsite de suport juridic, deoarece

într-adevăr inculpatul regretă cele săvârșite, antecedentele penale fiind stinse, iar

pedeapsa aplicată de către instanța de apel este prea aspră.

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, invocând faptul că cauza a fost examinată în ordinea

procedurii simplificate prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, astfel că

soluția instanței de apel referitor la categoria și mărimea pedepsei a fost reținută în

strictă conformitate cu prevederile art. art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal.

Totodată a menționat faptul că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția

în sensul pedepsei penale, a ținut cont de principiile generale de aplicare a pedepsei,

precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, gravitatea infracțiunii,

motivul acesteia, de persoana celui vinovat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiul și motivele invocate de recurent nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor, or, la judecarea apelului declarat, instanța de recurs a

constatat că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

5

obiectiv, adoptând o soluție corectă în partea individualizării pedepsei în privința lui

Malai Aurel în limitele sancțiunii prevăzute de art. 141 alin. (1) Cod penal.

Argumentul recurentului precum că „ la aplicarea pedepsei, de către instanța

de apel nu au fost respectate întru totul prevederile art. 61, 75 Cod penal”, Colegiul

penal îl apreciază critic deoarece din textul deciziei contestate urmează că instanța

de apel la aplicarea și individualizarea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 61,

art. 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii, motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de lipsa circumstanțelor care atenuează ori agravează răspunderea penală,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului precum și

de faptul că inculpatul Malai Aurel a solicitat examinarea cauzei în procedura

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, beneficiind în acest sens

de o reducere din limitele pedepselor stabilite pentru infracțiunea comisă,

concluzionând corect asupra pedepsei aplicate în privința ultimului.

Din textul recursului formulat, se evidențiază faptul că recurentul nu este de

acord cu excluderea de către instanța de apel a suspendării condiționate a executării

pedepsei privative de libertate.

Sub acest aspect instanța de recurs relevă următoarele, conform art. 90 alin.

(1) Cod penal, „dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult

5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvîârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei

și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele condamnării

cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau,

după caz, termenul de probă”.

Colegiul penal remarcă că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal –

suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de

pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea

comisă de ea este un incident în viața acestuia.

Studiind materialele cauzei și conținutul deciziei contestate, Colegiul penal

consideră că instanța de apel corect a casat parțial sentința primei instanțe referitor

la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, or circumstanțele care au fost reținute de

către prima instanță la aplicarea acestor prevederi și anume căința activă,

recunoașterea vinei, au fost apreciate la aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală, fapt pentru care inculpatul a beneficiat de reducerea pedepsei.

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că

„faptul că inculpatul anterior a fost judecat, instanța de apel la apreciat ca fiind o

circumstanță agravantă, or inculpatul regretă de cele săvârșite, antecedentele

penale fiind stinse, pedeapsa aplicată fiind prea aspră”, or, fiind anterior condamnat

6

la pedeapsă privativă de libertate cu stabilirea unui termen de probă antecedentul

penal fiind stins, sunt date ce caracterizează persoana, iar aplicarea art. 90 Cod penal,

în cazul de față nu va asigura scopul pedepsei penale și anume cel de corectare a

inculpatului, de prevenire de săvârșire de noi infracțiuni atât de condamnat cât și de

alte persoane.

că, temeiul invocat de recurent, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat. Erori de drept la etapa examinării apelului nu s-au comis, prin urmare,

hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din care recursul ordinar

declarat de către avocatul Goncear Ion în numele inculpatului Malai Aurel urmează

a fi declarat ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Goncear Ion în

numele inculpatului Malai Aurel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 07 februarie 2018, în cauza penală privindu-l pe Malai Aurel

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 20 iunie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Boico Victor

7