1ra-332/2019 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-332/2019 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-332/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecătorii: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Boico Victor,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2018,

în cauza penală în privința lui

Grițco Petru xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.09.2017 - 19.04.2018;

Instanța de apel: 10.05.2018 - 08.10.2018;

Instanța de recurs: 14.12.2018 - 23.04.2019.

A C O N S T A T A T:

Grițco Petru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal, la 5 (cinci) ani închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

i-a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 5 (cinci) ani.

Grițco Petru, la 07 mai 2017, în jurul orei 22:00, aflându-se împreună cu prietenul

său xxxxx, în stare de ebrietate alcoolică, la stația de troleibuze din str. Alba Iulia,

122, mun. Chișinău și văzându-i la un moment dat pe Suhalitca Alexandru și Crudu

Vitalie, acționând cu intenții huliganice, cu scopul cauzării vătămărilor corporale

lui Suhalitca Alexandru, s-au apropiat de acesta și fără temei au început să-l

maltrateze, iar în timp ce el a încercat să fugă de ei, l-au ajuns din urmă și acționând

cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în stradă, au continuat să-i aplice lovituri

cu pumnii și picioarele peste tot corpul, doborându-l la pământ. Și, ulterior, în

rezultatul intervenției lui Crudu Vitalie, care a încercat să curme actele lor

huliganice și să-i stopeze de a-l maltrata pe Suhalitca Alexandru, ei, nu numai că au

opus rezistență violentă acestuia, dar continuându-și acțiunile sale criminale,

însoțite de aplicarea violenței în loc public asupra lui Crudu Vitalie, cu o deosebită

obrăznicie, l-au urmărit pe acesta din urmă în timp ce fugea de ei, pe str. Alba Iulia,

mun. Chișinău, ajungându-l, după ce i-au aplicat o lovitură cu sticla de bere în cap,

1

doborându-l la pământ, au continuat să-l lovească cu pumnii și picioarele peste tot

corpul, cauzându-i ca urmare conform raportului de expertiză judiciară nr.

1425/D din 28 iunie 2017, vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de

scurtă durată, exprimate prin hemoragie în sclera ochiului stâng, fractura oaselor

nazale cu deplasare neînsemnată, excoriații la nivelul capului și echimoză la

nivelul feței.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal,

huliganismul agravat, după semnele calificative: acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de

opunerea de rezistență violentă altor persoane care curmă actele huliganice, precum

și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

săvârșită de două persoane, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății.

partea individualizării pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Grițco Petru,

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal, să-i fie stabilită pedeapsa închisorii pe termen de 3 ani 6 luni, cu executarea

în penitenciar de tip semiînchis.

În argumentarea apelului a invocat, că pedeapsa aplicată inculpatului

Grițco Petru nu corespunde gradului și pericolului social al faptei săvârșite,

circumstanțelor cauzei și personalității inculpatului, care anterior săvârșise o

infracțiune cu intenție pentru care antecedentele penale deja sunt stinse.

Instanța de fond nu a ținut cont de scopul pedepsei care primordial trebuie

să restabilească echitatea socială, să prevină săvârșirea de noi infracțiuni, atât din

partea condamnatului cât și a altor persoane.

Aplicarea pedepsei cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în

cazul inculpatului Grițco Petru pentru comiterea a asemenea fapte, va aduce la

încurajarea pe viitor a săvârșirii de către acesta a unor infracțiuni similare.

Procurorul a accentuat, că la individualizarea pedepsei instanța de fond a

reținut că, inculpatul Grițco Petru deși nu a recunoscut vinovăția, ținându-se cont

de circumstanțele cauzei și de persoana acestuia care nu are antecedente penale,

pedeapsa echitabilă poate fi aceea care impune acestuia lipsuri și restricții ale

drepturilor proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, ceea ce constituie

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului.

A invocat procurorul, că argumentele reținute de către instanță nu

corespund întocmai adevărului, or, potrivit art. 77 Cod penal, la stabilirea pedepsei

se consideră ca circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de către persoană

care anterior a săvârșit și alte fapte care au relevanță pentru cauză.

Totodată, nu s-a ținut cont de circumstanțele concrete ale cauzei și anume

de pericolul social sporit al acțiunilor săvârșite către inculpat într-un loc public, cu

utilizarea unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății

persoanelor.

2

3.1. Avocatul Dilion Dorina în numele inculpatului, la fel a contestat

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

acțiunile inculpatului să fie reîncadrate din prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal,

în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse non privative

de libertate.

În argumentarea cerințelor formulate apărarea a invocat că Grițco Petru a

recunoscut vinovăția pentru faptele săvârșite de el personal, s-a căit în fața

instanței, precum și a adus scuze părții vătămate pentru faptul că la 07 iunie 2017,

aflându-se în preajma stației de troleibuze din str. Alba Iulia, 122, mun. Chișinău,

i-a aplicat lui Crudu Vitalie 2 lovituri cu palma în față.

Circumstanțele descrise inculpatul le-a adus la cunoștința organului de

urmărire penală inițial, menționând aceeași poziție pe tot parcursul procesului

penal.

În cadrul audierii în instanța de judecată, inculpatul a explicat că s-a implicat

în conflictul dintre Cravcenco Nicolai și partea vătămată din dorința de a curma

acțiunile infracționale ale lui Cravcenco Nicolai, fapt confirmat și prin declarațiile

părții vătămate.

Tot din declarațiile părții vătămate rezultă, că Grițco Petru nu avea sticlă în

mînă în timpul altercațiilor din fața restaurantului.

În același context, martorul ocular Panaghiu Ana, a confirmat instanței că

lovitura cu sticla i-a fost aplicată părții vătămate de către o persoană cu bustul gol,

pe când atât inculpatul, cât și partea vătămată au susținut că Grițco Petru în seara

respectivă purta maiou.

Sub aspectul celor invocate, apărarea consideră eronată poziția instanței de

fond vizavi de aprecierea critică a declarațiilor inculpatului, aceasta fiind calificată

ca o metodă de apărare în scopul de a evita răspunderea penală, or, Grițco Petru a

recunoscut că este vinovat de faptul încălcării ordinii publice cu aplicarea

loviturilor cu palma părții vătămate și nu a negat în totalitate vinovăția.

A mai menționat apărarea, că soluția instanței de fond este una contrară

prevederilor art. 8 Cod de procedură penală.

În acest sens a menționat, că pe parcursul judecării cauzei s-a constatat lipsa

probelor directe, care ar confirma vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

incriminate. Or, temei real al răspunderii penale în baza art. 51 Cod penal, îl

constituie fapta prejudiciabilă, iar în acțiunile lui Grițco Petru lipsește latura

obiectivă a componenței de infracțiune imputate și anume încălcarea grosolană a

ordinii publice, săvârșită de două sau mai multe persoane cu aplicarea altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Instanța de judecată a dedus asupra vinovăției lui Grițco Petru, reieșind din

descrierea de către martori și partea vătămată a aspectului ce ține de statura

persoanelor implicate în conflictul din 07 mai 2017.

În opinia apărării, nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, considerând oportună

3

recalificarea acțiunilor lui Grițco Petru în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei sub formă de amendă, care este echitabilă și proporțională

faptelor săvârșite.

2018, au fost admise apelurile, casată integral sentința, inclusiv din oficiu în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Grițco Petru a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 3 (trei) ani

4 (patru) luni închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

aplicate a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 (trei)

ani.

4.1. Pentru pronunțarea soluției descrise instanța de apel a reținut, că prima

instanță a apreciat greșit probele, fără a ține seama de prevederile art. 101 Cod de

procedură penală.

Totodată, prima instanță eronat a indicat în partea descriptivă a sentinței de

condamnare că Grițco Petru a săvârșit infracțiunea împreună cu prietenul său

Cravcenco Nicolai, deoarece urmărirea penală a fost disjunsă în cauze penale

separate, astfel instanța a încălcat dreptul celeilalte persoane la un proces echitabil

și principiul prezumției nevinovăției, deoarece nu a examinat cauza în privința

celuilalt coinculpat.

4.2. Instanța de apel a constatat următoarea situație de fapt, Grițco Petru la

07 mai 2017, în jurul orei 22:00, aflându-se împreună cu o altă persoană în

privința căreia cauza penală a fost disjunsă, (f.d. 92) în stare de ebrietate alcoolică,

la stația de troleibuze din str. Alba Iulia, 122, mun. Chișinău și văzându-i la un

moment dat pe Suhalitca Alexandru și Crudu Vitalie, acționând cu intenții

huliganice, cu scopul cauzării vătămărilor corporale lui Suhalitca Alexandru, s-au

apropiat de acesta și fără temei au început să-l maltrateze, iar în timp ce el a

încercat să fugă de ei, l-au ajuns din urmă și acționând cu încălcarea grosolană a

ordinii publice, în stradă, au continuat să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele

peste tot corpul, doborându-l la pământ.

Și, ulterior, în rezultatul intervenției lui Crudu Vitalie, care a încercat să

curme actele lor huliganice și să-i stopeze de a-l maltrata pe Suhalitca Alexandru,

ei, nu numai că au opus rezistență violentă acestuia, dar, continuându-și acțiunile

sale criminale, însoțite de aplicarea violenței în loc public asupra lui Crudu Vitalie,

cu o deosebită obrăznicie, l-au urmărit pe acesta din urmă în timp ce fugea de ei,

pe str. Alba Iulia, mun. Chișinău, ajungându-l, după ce i-au aplicat o lovitură cu

sticla de bere în cap, doborându-l la pământ, au continuat să-l lovească cu pumnii

și picioarele peste tot corpul, cauzându-i ca urmare conform raportului de

expertiză judiciară nr. 1425/D din 28 iunie 2017, vătămări corporale ușoare cu

dereglarea sănătății de scurtă durată, exprimate prin hemoragie în sclera ochiului

stâng, fractura oaselor nazale cu deplasare neînsemnată, excoriații la nivelul

capului și echimoză la nivelul feței.

4

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Grițco Petru a săvârșit infracțiunea

prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal, după semnele calificative huliganismul

agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanelor, de opunerea de rezistență violentă altor

persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor,

se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane, cu aplicarea

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

4.3. Instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, se dovedește prin

următoarele probe: declarațiile martorilor Panaghiu Ana, Burlac Ana, precum și

prin probele scrise anexate la materialele dosarului: procesul-verbal de

consemnare a faptelor constatate din 09 iunie 2017, întocmit de către ofițerul din

cadrul SP nr. 4 a IP Buiucani, mun. Chișinău (f.d. 6); înștiințare 902 de la nr. telefon

xxxxx (Constantin), precum că pe str. Alba Iulia, barul Țărăncuța, bătaie (f.d. 8);

înștiințare 903 de la medicul Bîrca, precum că pacientul Crudu Vitalie, s-a adresat

cu diagnoza: contuzia țesuturilor moi ale capului, urmare a agresării de către

persoane necunoscute (f.d. 9); procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau

pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 16 iunie 2017, întocmit de către

ofițerul de urmărire penală din cadrul SUP a IP Buiucani, mun. Chișinău,

Terzi Vasili (f.d. 30); raportul de expertiză judiciară cu nr. 1425/D din 28 iunie

2017 (f.d 44-45); procesul-verbal de examinare a obiectului din 28 iunie 2017,

întocmit de către ofițerul de urmărire penală din cadrul SUP a IP Buiucani,

mun. Chișinău, Terzi Vasili, vizând telefonul mobil model Nokia ridicat de la

Cravcenco Nicolae (f.d. 50-52); cererea lui Crudu Vitalie, privind restituirea

telefonului mobil model Nokia, ce-i aparține (f.d. 54).

4.4. Instanța de apel a respins ca neîntemeiată solicitarea avocatului

Dilion Dorina cu privire la recalificarea faptei de la art. 287 alin. (3) Cod penal la

art. 287 alin. (2) Cod penal în privința inculpatului Grițco Petru.

În acest sens instanța de apel a reținut, că martorul Panaghiu Ana fiind

audiată în cadrul ședinței de judecată a declarat că persoana care avea sticla în

mănă a lovit-o pe partea vătămată cu sticla în cap, dintre cei doi agresori era o

diferență vizibilă de înălțime, persoana care avea sticla de bere în mînă era mai

înaltă, iar cealaltă persoană puțin mai scundă.

Iar inculpatul Grițco Petru a indicat că el după statură este puțin mai înalt

decât Cravcenco Nicolai.

4.5. La capitolul individualizării pedepsei instanța de apel a ținut cont de

prevederile art. art. 7, 61, 75 - 77 Cod penal, de faptul că conform art. 16 Cod penal,

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal, se atribuie la categoria

infracțiunilor grave. Totodată, în privința inculpatului nu au fost reținute

circumstanțe atenuante și nici agravante.

Cu referire la prevederile art. 410 alin. (1) Cod procedură penală, instanța

de apel, a conchis, că nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a

5

declarat apel. În apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel

nu poate agrava situația acesteia.

Astfel, instanța de apel a considerat că instanța de fond nu era în drept să

aplice o pedeapsă mai aspră decât cea solicitată de procuror.

Ținând cont de opinia acuzatorului de stat, a inculpatului Grițco Petru și

avocatului inculpatului, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă numai cu atragerea la răspundere penală, și numai

aplicând față de acesta pedeapsa cu închisoare în limitele fixate de norma art. 287

alin. (3) Cod penal, pe o perioadă de 3 ani și 4 luni, cu executarea în penitenciar de

tip semiînchis.

Totodată, având în susținere prevederile art. 90 Cod penal, instanța de apel

a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate pentru perioada de probațiune

de 3 ani.

Aferent circumstanțelor constatate, instanța de apel a considerat

neîntemeiată părerea procurorului precum că inculpatul urmează să fie real privat

de libertate.

Având în vedere termenul pedepsei cu închisoarea stabilite inculpatului

Grițco Petru, instanța de judecată a conchis că suspendarea executării pedepsei cu

închisoarea, și acordarea posibilității inculpatului ca în termenul de probă, prin

comportare exemplară și muncă cinstită, să îndreptățească încrederea ce i s-a

acordat, va oferi o mai bună protecție intereselor societății decât izolarea acestuia

de societate.

procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând

casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În argumentarea recursului acuzarea consideră greșită soluția instanței de

apel cu privire la pedeapsa stabilită lui Grițco Petru, prin urmare modalitatea de

motivare a soluției pe cauza dată fără a constata careva temeiuri legale privind

aplicarea unei pedepse în derogare de la principiile procesual penale, denotă

faptul că instanța de apel a pronunțat o soluție eronată, prin ce se constată că s-a

aplicat pedeapsa greșit individualizată contrar prevederilor legale.

Acuzarea este de părerea că instanța de apel în mod eronat a interpretat și

aplicat la caz prevederile art. 75 Cod penal și nu a ținut cont de circumstanțele

cauzei penale, personalitatea inculpatului raportate la acțiunile incriminate

dânsului, precum și la circumstanțele în care a fost săvârșită fapta imputată.

În aceste condiții, acuzarea consideră că instanța de apel a constatat în mod

eronat oportunitatea diminuării pedepsei aplicate, care va asigura atingerea

scopurilor prevăzute de art. 61 Cod penal.

Prin urmare, se constată că instanța de apel a acționat în derogare de la

prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală.

6

În contextul celor sus expuse, este de reținut că, potrivit art. 384 alin. (3) Cod

de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată

și motivată.

Acuzarea consideră că instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului

Grițco Petru nu a ținut cont de faptul că:

- fapta săvârșită de inculpat se prezintă de o rezonanță socială deosebit de

sporită, având în vedere circumstanțele în care au fost comise ambele fapte

infracționale și relațiile la care atentează;

- rolul și scopul pedepsei penale de a curma și preîntâmpina săvârșirea de

noi infracțiuni, în special din categoria analizată, or, în contextul constatării

majorării amplorii infracțiunilor analogice, statul are scop primordial de a

contracara săvârșirea acestora.

Consideră recurentul că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de

prevederile art. art. 61, 75 Cod penal.

La fel, accentuează, că instanța de apel aplicând pedeapsa inculpatului

Grițco Petru nu a ținut cont că pedeapsa redusă până la minimul prevăzut de

sancțiune se consideră echitabilă atunci când s-au constatat un cumul de

circumstanțe atenuante din cele enumerate la art. 76 Cod penal.

Acuzarea atestă că pe caz instanțele de judecată au admis acea dublă valență

la interpretarea unora și acelorași circumstanțe atenuante, având în vedere că a

interpretat acele circumstanțe atenuante identificate atât la diminuarea pedepsei

cât și la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Mai susține recurentul, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate de către procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de

procedură penală cu nerezolvarea fondului apelului, din care considerente decizia

urmează a fi casată cu rejudecarea cauzei în apel.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs

și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără

a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a

7

fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu

este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată

și motivată.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal atestă, că acuzatorul

de stat critică decizia instanței de apel din punctul de vedere al prezenței

temeiurilor de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile,

când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau când 10) s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, se atestă că dezacordul procurorului se axează pe modalitatea de

individualizare a pedepsei penale stabilite inculpatului Grițco Petru, și anume

acesta susține că instanța de apel neîntemeiat i-a redus pedeapsa închisorii până

la termenul de 3 ani 4 luni, precum și greșit a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal.

Raportând însă argumentele invocate la circumstanțele speței, Colegiul

penal relevă, că temeiurile nominalizate nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Așadar, reieșind din partea descriptivă a deciziei contestate, Colegiul penal

atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și

de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de

prevederile art. art. 61, 75-77, 90 Cod penal.

Conform art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul

și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

8

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă,

din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate

în cadrul întregului proces penal, Colegiul penal consideră că instanța de apel

corect a conchis, că vinovăția inculpatului este deplin dovedită și acțiunile lui just

au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Totodată, ținând cont de opinia acuzatorului de stat pe parcursul judecării

cauzei, Colegiul penal atestă, că instanța de apel corect a stabilit măsura și

mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia a luat în

considerație prevederile art. 410 alin. (1) Cod penal, precum și faptul că în prima

instanță procurorul a solicitat pedeapsa închisorii pe termen de 3 ani 6 luni.

În privința dezacordului procurorului cu aplicarea de către instanța de apel

a suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, Colegiul penal

menționează, că potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea

pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile

săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din

imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre

motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă.

În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate

dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat,

condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor

probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a

acordat.

Așadar, raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la

origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii,

atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și

de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la

momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă

pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită,

comportarea sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,

într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

- împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele

folosite;

- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

- natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale

infracțiunii;

9

- motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale

infractorului;

- conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal;

- nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială

etc.

Față de considerentele menționate, Colegiul penal conchide, că instanța de

apel, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, a ținut

cont de faptul că infracțiunea săvârșită de Grițco Petru face parte din categoria

celor grave, de personalitatea infractorului, care anterior nu a fost judecat, la

evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, de lipsa circumstanțelor

agravante și atenuante.

În contextul circumstanțelor evidențiate, Colegiul penal consideră că

instanța de apel corect a ajuns la concluzia, că este rațional de a stabili inculpatului

pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a

executării acesteia pentru o perioadă de probațiune, întrucât în acest caz scopul

pedepsei poate fi atins și fără executarea reală a pedepsei închisorii.

Totodată, suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu poate fi privită

ca fiind o soluție de achitare, deoarece la o potențială încălcare a legislației penale,

se va lua în considerație în mod obligatoriu, inclusiv și pedeapsa stabilită prin

decizia contestată.

Sub aspectul prevederilor legale citate, Colegiul statuează că pedeapsa este

echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor

sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui

la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de

alte persoane.

Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege,

fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

La fel, în practica judiciară constantă s-a afirmat în mod întemeiat, că a aplica

o pedeapsă necorespunzătoare gravității proprii infracțiunii, ar însemna fie a-l

supune pe infractor unui spor de privațiuni sau de restricții ce nu este necesar

pentru a corecta conduita sa, fie dimpotrivă, a-i impune o suferință care, datorită

intensității sale reduse, în loc să-l intimideze și să-l îndrepte, mai degrabă îl

încurajează să persevereze în încălcarea legii penale.

Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să

înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, instanța de apel nu a comis

10

erori de drept, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate, astfel

recursul urmând a fi respins, ca inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2018, în cauza penală

în privința lui Grițco Petru xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 mai 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

11