1ra-519/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-519/2018 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-519/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Nadejda Toma,

Judecătorii: Vladimir Timofti, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac și Victor Boico,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de avocatul Druță Boris

în numele succesorului părții vătămate, Cataraga Andrei, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 iulie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, în cauza penală

în privința lui

Vdovicenco Viorel xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 31.03.2017 – 06.07.2017;

Instanța de apel: 08.08.2017 – 23.11.2017;

Instanța de recurs: 02.02.2018 – 22.05.2018.

A C O N S T A T AT:

temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, Vdovicenco Viorel a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 3 (trei) ani

închisoare cu executarea în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe termen de 3 (trei) ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat

pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Cataraga Andrei a

fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui

Cataraga Andrei a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 62526

lei și prejudiciul moral în sumă de 90000 lei.

Vdovicenco Viorel, la 14 decembrie 2016, aproximativ la ora 16:30, fiind treaz, cu

permis de conducere valabil categoriei mijlocului de transport pe care-l ghida, se

deplasa cu automobilul model „Dacia Logan”, n/î xxxxx, pe str. Calea Orheiului din

direcția bd. Renașterii Naționale spre str. Vasile Badiu mun. Chișinău.

1

În timpul deplasării, ajungând în perimetrul imobilului nr. 87 de pe str. Calea

Orheiului, mun. Chișinău, conducătorul auto Vdovicenco Viorel nu a ținut

permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizau condițiile rutiere,

existența unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de

organizare al traficului rutier, de care va trebui să țină cont fiecare conducător la

determinarea vitezei, benzii de circulație și a modalității de conducere a

vehiculului, prin ce a încălcat cerințele art. 22 din Legea nr. 131-XVI din 07 iunie

2007 privind siguranța traficului rutier, nu a apreciat corect situația reală pe

carosabilul în care se afla vehiculul la momentul respectiv, ignorând cerințele

pct. 11 lit. f) a Regulamentului Circulației Rutiere, fiind sub incidența

indicatoarelor rutiere 5.50.1 și 5.50.2 „Trecere nedirijată pentru pietoni",

ajungând chiar la trecerea pentru pietoni semnalizată prin marcajul rutier

corespunzător, prin ce a încălcat prevederile pct. 45 1), 2) al Regulamentului

Circulației Rutiere, la fel, a încălcat și pct. 3 Capitolul 1 Dispoziții Generale a

Regulamentului circulației rutiere, dar, continuând deplasarea și ca urmare a

comis tamponarea pietonului Cataraga Parascovia, a. n. xxxxx, care traversa partea

carosabilă a str. Calea Orheiului, din dreapta spre stânga relativ deplasării

automobilului, la trecerea de pietoni.

În rezultatul accidentului rutier conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 14D/91 din 28 februarie 2017, cet. Cataraga Parascovia, i-au fost

cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în urma cărora ultima

a decedat la 09 ianuarie 2017 în Institutul de Medicină Urgentă.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către o persoană care

conducea mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei

persoane.

partea individualizării pedepsei penale cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui

Vdovicenco Viorel, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa închisorii pe termen de

4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport de termen de 4

ani, cu executarea în penitenciar de tip deschis.

În motivarea apelului a invocat dezacordul cu pedeapsa aplicată de prima

instanță, considerând-o prea blândă, deoarece scopurile propuse la art. 61 alin. (2)

Cod penal, în cazul săvârșirii unei infracțiuni din imprudență care se atribuie la

categoria celor grave, prin intermediul unui mijloc de pericol sporit și care s-a

soldat cu decesul unei persoane, tamponând persoana la trecerea semnalizată

pentru pietoni, pot fi atinse prin aplicarea pedepsei închisorii cu executarea în

penitenciar de tip deschis și cu mărirea termenului pedepsei până la 4 ani,

deoarece fenomenul infracțiunilor legate de încălcarea regulilor de securitate a

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport soldate cu

cauzarea din imprudență a decesului unei persoane la etapa actuală au luat

amploare.

2

În opinia acuzatorului de stat, aplicarea art. 90 Cod penal va genera dispreț

față de pedeapsă și nu este eficient nici pentru corectarea infractorului și nici

pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

3.1. Avocatul Druță Boris în numele succesorului părții vătămate,

Cataraga Andrei, a declarat apel, solicitând casarea sentinței cu rejudecarea

cauzei și stabilirea unei pedepse mai aspre în privința inculpatului, legată de

privațiunea de libertate prin executare reală, precum și admiterea integrală a

acțiunii civile cu obligarea inculpatului să achite succesorului părții vătămate,

Cataraga Andrei, suma de 65827 lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin

infracțiune și suma de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea apelului a indicat, că inculpatul nu și-a cerut scuze de cele

săvârșite și nu întreprinde nimic pentru a acoperi cheltuielile materiale ce le-a

suferit și le suferă familia decedatei. În rezultatul decesului, au fost suportate mai

multe cheltuieli, rudele (fiica) a fost nevoită să vină din străinătate la

înmormântare, iar succesorul de drept, a ratat multe ocazii de a-și continua liniștit

munca. Toate aceste momente sunt fixate în bonurile de plată care servesc ca

probă a acțiunii civile.

A menționat, că de la momentul producerii accidentului rutier

(14 decembrie 2016) Vdovicenco Viorel nu a întreprins nimic concret pentru a-și

onora obligațiunile, ci doar a făcut promisiuni că o să încerce să acopere

cheltuielile suportate de către succesorul părții vătămate.

2017, apelurile au fost respinse, ca nefondate și menținută sentința.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a specificat, că prima

instanță a apreciat probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, și corect a stabilit starea de fapt, acțiunile inculpatului

Vdovicenco Viorel just fiind încadrate în dispoziția art. 264 alin. (3) lit. b) Cod

penal.

4.2. Sub aspectul criticilor formulate de recurenți referitor la

individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului, instanța de apel a

constatat lipsa temeiurilor pentru intervenirea în sentință, din motiv că la

stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, s-a ținut cont de toate circumstanțele

reale și personale ale inculpatului, acestuia fiindu-i aplicată o pedeapsă corectă,

echitabilă și legală în concordanță cu prevederile art. art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod

penal.

Totodată, instanța de apel a conchis, că prima instanță a respectat regulile

de individualizare a pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul acesteia cât și

modul de executare, reținând că, Vdovicenco Viorel a săvârșit o infracțiune din

categoria celor grave, de forma vinovăției, comiterea acesteia prin imprudență, se

caracterizează pozitiv, nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru,

anterior a fost condamnat, antecedentele penale fiind stinse, circumstanțe

atenuante a fost stabilită recunoașterea vinei și căința sinceră, precum și

solicitarea de examinare a pricinii în procedură simplificată, în ordinea prevăzută

de art. 3641 Cod de procedură penală, circumstanțe care, în cumul, denotă dreptul

3

inculpatului de a beneficia de reducerea cu o 1/3 din limitele pedepsei cu

închisoarea.

În opinia instanței de apel, prima instanță corect a ajuns la concluzia, că

inculpatul a conștientizat pericolul faptei comise și nu prezintă pericol social, iar

corectarea acestuia poate fi atinsă și prin aplicarea pedepsei cu suspendarea

condiționată a executării acesteia cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport.

4.3. Cu referire la critica avocatului Druță Boris în numele succesorului

părții vătămate referitor la soluționarea acțiunii civile, instanța de apel a constatat

lipsa cărorva temeiuri de a interveni în sentința contestată, deoarece prima

instanță dispunând încasarea de la inculpat a prejudiciului moral în mărime de

90000 lei în beneficiul succesorului părții vătămate Cataraga Andrei, a reieșit din

aprecierea justă și pertinentă a complexului material probator, a dat o evaluare

adecvată daunei morale compensatoare, care este una rezonabilă și echitabilă.

La fel, cu referire la dauna materială solicitată și dispusă spre încasare în

sumă de 62526 lei în beneficiul succesorului părții vătămate Cataraga Andrei,

instanța de apel a considerat că prima instanță corect a soluționat acțiunea civilă,

în coroborare cu prevederile art. 387 Cod de procedură penală și art. 1398 alin. (1)

Cod civil.

penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului invocă dezacordul cu menținerea de către instanța

de apel în privința inculpatului a pedepsei cu suspendarea condiționată a

executării acesteia, considerând că aceasta nu s-a pronunțat asupra motivelor

invocate în apelul procurorului.

Astfel, pronunțând o decizie de condamnare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pentru săvârșirea unei infracțiuni cu un grad de

prejudiciabilitate sporit, fiind periclitată ordinea de drept, nu a fost atins scopul

principal și anume prevenirea comiterii noilor infracțiuni de către inculpat,

precum și de către alte persoane.

Relevă procurorul, că instanța de apel nu a efectuat procedura de

individualizare și stabilirea duratei și cuantumului pedepsei, ignorând prevederile

art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, precum și dispoziția art. 90 Cod penal,

care obligă instanțele să indice în hotărâri motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei.

Acuzarea consideră concluziile instanței de apel în partea individualizării

pedepsei stabilite inculpatului Vdovicenco Viorel, greșite și în contradicție cu

probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare,

neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii

penale și pedepsei penale, în situația în care inculpatul a comis o infracțiune gravă,

accidentul rutier a avut loc nemijlocit pe trecerea de pietoni, în rezultatul

acțiunilor inculpatului pietonul a decedat.

4

5.1. Avocatul Druță Boris în numele succesorului părții vătămate

Cataraga Andrei, declară recurs ordinar în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10),

12) Cod de procedură penală, solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie

stabilită o pedeapsă mai aspră, legată de privațiunea de libertate prin executarea

reală, precum și admiterea acțiunii civile cu încasarea din contul inculpatului în

beneficiul succesorului părții vătămate, Cataraga Andrei a sumei de 65827 lei, cu

titlu de prejudiciu material și suma de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În argumentarea recursului a indicat, că instanța de apel nu a combătut

motivele invocate în apel. Astfel, succesorul părții vătămate la faza urmăririi

penale, a anexat probe ce demonstrează cerințele legate de acțiunea civilă.

Inculpatul nu a dorit și nu a întreprins nimic de a acoperi cheltuielile materiale și

suferințele morale ale succesorului părții vătămate.

Consideră că în asemenea împrejurări, prima instanță nu era în drept să

emită încheiere de examinare a cauzei în procedură simplificată.

În opinia recurentului, instanțele de fond nu au luat în considerație că

Vdovicenco Viorel anterior a fost condamnat de către Judecătoria Ciocana,

mun. Chișinău, doar că în virtutea Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 în privința lui a

fost aplicată amnistia.

Relevă avocatul, că inculpatul nici la momentul actual nu și-a cerut scuze și

nu întreprinde măsuri concrete pentru a acoperi cheltuielile materiale ce le-a

suferit și le suferă familia decedatei. În rezultatul decesului, au fost efectuate

cheltuieli, care continuă și în prezent, rudele (fiica) a fost nevoită să vină din

străinătate la înmormântare, succesorul de drept a ratat multe ocazii de a-și

continua liniștit munca. Toate aceste momente au fost fixate în bonurile de plată

care servesc ca probă a acțiunii civile.

Astfel, consideră că inculpatului urmează a-i fi stabilită o pedeapsă mai

aspră, deoarece acesta nu-și onorează obligațiile, are o atitudine neglijentă,

neomenească, nu-și cere scuze pentru cele întâmplate.

motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursurile urmează a fi admise, din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată, rejudecă

cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului.

În conformitate cu prevederile art. art. 414 - 417 Cod de procedură penală,

instanța de apel, urma să soluționeze paralel cu starea de fapt și chestiunile de

drept, inclusiv: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a

fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă

normele de drept procesual penal, au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar fi

constatat încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea primei

instanțe urma a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept în cazul

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

5

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată

la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

După cum se constată la caz, recurenții invocă dezacordul cu soluția

instanțelor de fond în privința individualizării pedepsei penale aplicate

inculpatului Vdovicenco Viorel, și anume în ceea ce ține de suspendarea

condiționată a executării acesteia.

Colegiul penal la acest capitol menționează, că potrivit practicii judiciare

constante suspendarea condiționată este o măsură de individualizare a executării

pedepsei stabilită de către instanța de judecată prin hotărârea de condamnare de

a se suspenda pentru o anumită perioadă de timp executarea pedepsei aplicate,

dacă sunt îndeplinite anumite condiții.

Deși la prima vedere, în circumstanțele cauzei sunt întrunite condițiile

necesare pentru a fi invocată instituția suspendării condiționate a executării

pedepsei, pentru aplicarea suspendării executării pedepsei este necesar ca

instanța de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins chiar fără

executarea acesteia.

Instanța de judecată își argumentează decizia, bazându-se pe materialele

cauzei și pe datele despre persoana vinovatului, indicând în mod obligatoriu

motivele condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei și

termenul de probă.

În cazul când vinovatul nu manifestă părere de rău față de urmările produse

în urma acțiunilor sale ilegale, convingerea că acesta nu trebuie să execute real

pedeapsa închisorii, nu are temei.

Raportând soluțiile oferite de practica judiciară constantă expuse mai sus la

circumstanțele cauzei deduse judecății, Colegiul penal lărgit constată că instanța

de apel nu dat deplină eficiență argumentelor invocate în apelurile declarate de

procuror și avocatul succesorului părții vătămate, nu a efectuat o analiză completă

și minuțioasă a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportarea sa

în viața socială, la locul de muncă, înainte și după săvârșirea infracțiunii și numai

în măsura în care se dovedește că săvârșirea faptei se datorează unui concurs

accidental de împrejurări și că, pentru îndreptarea sa, nu este necesară executarea

efectivă a pedepsei.

Astfel, în sensul vizat, prezintă relevanță argumentele acuzatorului de stat și

ale avocatului Druță Boris în numele succesorului părții vătămate,

Cataraga Andrei, care au indicat atât în cererile de apel cât și în cererile de recurs,

că inculpatul nu a conștientizat pericolul pe care îl prezintă nerespectarea

regulilor de circulație, or, acesta deși a recunoscut vinovăția solicitând examinarea

cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, nu și-a cerut

6

scuze de la succesorul părții vătămate și până la moment nu a întreprins careva

măsuri pentru a acoperi cheltuielile materiale și suferințele morale ale acestuia.

La fel, deși vinovăția inculpatului Vdovicenco Viorel în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, a fost dovedită pe deplin

din actele cauzei, instanțele de fond nu au luat în considerare gravitatea

infracțiunii incriminate, care potrivit art. 16 Cod penal, face parte din categoria

infracțiunilor grave, săvârșită din imprudență, pe trecerea de pietoni, prin

intermediul unui mijloc de pericol sporit, care s-a soldat cu decesul unei persoane.

În acest context, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiate

argumentele procurorului cu referire la faptul, că fenomenul infracțiunilor legate

de încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere a luat amploare, iar

aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, va genera

dispreț față de pedeapsa aplicată și nu va atinge scopul pedepsei penale de corijare

a infractorului și de prevenire a săvârșirii unor infracțiuni similare de către alți

cetățeni.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel neîntemeiat nu a luat în

considerație faptul, că Vdovicenco Viorel anterior a mai săvârșit infracțiuni în

domeniul transporturilor, și anume conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, însă în privința acestuia au fost aplicate

prevederile art. 2 al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova (f. d.

103-106, vol. I), fiind cert că în privința inculpatului Vdovicenco Viorel o pedeapsă

cu suspendarea condiționată nu și-ar atinge scopul de corectare și reeducare.

Față de cele ce preced, instanța de recurs găsește întemeiate motivele

recursurilor declarate de procuror și de avocatul succesorului părții vătămate,

Cataraga Andrei, sub aspectul individualizării greșite a executării pedepsei penale

în privința inculpatului Vdovicenco Viorel și constată că, concluzia instanțelor de

fond, precum că, corijarea inculpatului este posibilă prin aplicarea prevederii

art. 90 Cod penal - suspendarea condiționată a pedepsei, este greșită, din care

considerente urmează a fi exclusă, nefiind considerat faptul că, prin această soluție

se înrăutățește situația condamnatului.

Colegiul lărgit menționează în acest sens, că prin agravare a situației

condamnatului se subînțeleg situațiile de schimbare a soluției din achitare în

condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt alineat

nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsă

prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului

aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei

complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese inițial

condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului de infracțiuni

în loc de infracțiune continuată; situații de învinuire care esențial, după

circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori orice altă modificare a

învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea

infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și

acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare.

De asemenea Colegiul lărgit respinge ca neîntemeiate argumentele

7

avocatului Druță Boris în numele succesorului părții vătămate, Cataraga Andrei, în

ce privește invocarea soluționării greșite a acțiunii civile, deoarece la acest capitol

instanța de apel s-a expus motivat și amplu argumentat, iar reiterarea acelorași

argumente în vederea respingerii pretențiilor recurentului nu este necesară.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de avocatul Druță Boris în numele

succesorului părții vătămate, Cataraga Andrei, se casează parțial sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 06 iulie 2017 și decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Vdovicenco Viorel xxxxx cu rejudecarea cauzei în latura penală în partea stabilirii

pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

Vdovicenco Viorel xxxxx se consideră condamnat în baza art. 264 alin. (3)

lit. b) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de

3 (trei) ani.

Termenul de executare a pedepsei lui Vdovicenco Viorel se calculează din

momentul reținerii acestuia.

În rest, celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate se mențin.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 iunie 2018

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Vladimir Timofti

Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

Victor Boico

8