1ra-793/20 — art.287 al.2 lit.b CP

1ra-793/20 — art.287 al.2 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-793/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2019, în cauza

penală în privința inculpaților

Petricencu Anastasie xxx, născut la xxx, originar din s.

xxx, domiciliat în xxx

și

Țurcan Ruslan xxx, născut la xxx, originar din xxx,

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.09.2015 – 18.06.2018;

Instanță de apel: 02.08.2018 – 14.11.2019;

Instanță de recurs: 20.01.2020 – 13.10.2020.

A C O N S T A T A T :

Petricencu Anatasie și Țurcan Ruslan au fost achitați de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii incriminate.

faptul că, împreună cu cet. Țurcan Ruslan și alte persoane nestabilite de către organul

de urmărire penală, la 06.06.2015 aproximativ în jurul orelor 04.00 min., fiind în

stare de ebrietate și aflându-se într-un loc public și anume în fața restaurantului „Casa

Nunții” amplasat pe str. Alexandru cel Bun. 7A, com. Ciorescu, mun. Chișinău, fără

careva motive întemeiate, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică,

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, prin obrăznicie deosebită, în

prezența mai multor persoane, numindu-i cu cuvinte necenzurate, aplicându-le cet.

Băț Vasile și cet. Verdeș Sergiu, mai multe lovituri cu pumnul în regiunea feței și în

diferite regiuni ale corpului, cauzând în rezultat ultimului, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 2518 din 06.06.2015, vătămări corporale neînsemnate,

exprimate prin echimoze cu edem al țesuturilor moi la nivelul feței și pavilionul

1

urechii stângi, echimoze la nivelul gambei drepte, care au fost cauzate prin acțiune

traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

în același timp au lovit cu picioarele în automobilul de model „Volkswagen Passat”

cu numere de înmatriculare xxx în care se aflau cet. Băț Vasile și cet. Verdeș Sergiu,

deteriorându-1, la fel deteriorând parbrizul și oglinda retrovizoare stânga a

automobilului, cauzând în rezultat părții vătămate Verdeș Sergiu o daună materială în

sumă de 15 000 lei.

Totodată, de către organul de urmărire penală Țurcan Ruslan a fost pus sub

învinuire pentru faptul că, el împreună cu Petricencu Anastasie și alte persoane

nestabilite de către organul de urmărire penală, la 06.06.2015 aproximativ în jurul

orelor 04.00 min., fiind în stare de ebrietate și aflându-se într-un loc public și anume

în fața restaurantului „Casa Nunții” amplasat pe str. Alexandru cel Bun. 7A, com.

Ciorescu, mun. Chișinău, fără careva motive întemeiate, din intenții huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, prin obrăznicie deosebită, în prezența mai multor persoane, numindu-i cu

cuvinte necenzurate, aplicându-le cet. Băț Vasile și cet. Verdeș Sergiu, mai multe

lovituri cu pumnul în regiunea feței și în diferite regiuni ale corpului, cauzând în

rezultat ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2518 din

06.06.2015, vătămări corporale neînsemnate, exprimate prin echimoze cu edem al

țesuturilor moi la nivelul feței și pavilionul urechii stângi, echimoze la nivelul gambei

drepte, care au fost cauzate prin acțiune traumatică a unui obiect contondent dur,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, în același timp au lovit cu picioarele în

automobilul de model „Volkswagen Passat” cu numere de înmatriculare xxx în care

se aflau cet. Băț Vasile și cet. Verdeș Sergiu, deteriorându-1, la fel deteriorând

parbrizul și oglinda retrovizoare stânga a automobilului, cauzând în rezultat părții

vătămate Verdeș Sergiu o daună materială în sumă de 15 000 lei.

Acțiunile lui Petricencu Anatasie și Țurcan Ruslan au fost calificate de către

organul de urmărire penală în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal ca huliganism,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, acțiunile care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism și obrăznicie deosebită.

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Petricencu Anatasie și Țurcan Ruslan să fie condamnați în baza art.287 alin.(2) lit. b)

Cod penal, stabilindu-le pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 u.c.

fiecăruia.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de judecată a examinat

probele prezentate de acuzatorul de stat, însă, eronat și subiectiv a dat apreciere

circumstanțelor cauzei, care în mod direct se află în raport cu vinovăția inculpatului.

Consideră că, sentința instanței de judecată a fost emisă contrar prevederilor

legale, nu este suficient argumentată, fiind omise în mod evident circumstanțe

concrete prezentate de către acuzarea de stat ce formează obiectul acuzării.

A remarcat că, la adoptarea sentinței prima instanță nu a respectat dispozițiile

art.101 Cod de procedură penală, pe când, instanța de judecată a pus la baza sentinței

de achitare, în primul rând, declarațiile inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția, a

negat săvârșirea infracțiunii, a depus declarații convenabile pentru el.

Relevă că, instanța de judecată a făcut concluzii eronate că declarațiile

2

inculpaților Anastasie Petricencu și Țurcan Ruslan, precum și a martorilor Buza

Alexandr și Ursu Tudor și-ar fi găsit confirmare în ședința de judecată și prin

vizionarea CD-lui cu înregistrări anexat la materialele cauzei, din care cu certitudine

se vede faptul declanșării conflictului de către Verdeș Sergiu și tentativa acestuia de a

tampona persoana, or, de fapt, din înregistrările video vizionate în instanță rezultă că

de fapt, Petricencu Anastasie a sărit pe acoperișul automobilului cet. Verdeș Sergiu a

deteriorat parbrizul, iar declarațiile lui Petricencu Anastasie că ar fi fost proiectat

peste automobil nu sunt obiective, în condițiile în care automobilul este de model

universal. Din imaginile la care face referire instanța nu există nici un indiciu care ar

indica la faptul că conflictul ar fi fost generat de către Verdeș Sergiu și nici la intenția

de a tampona careva persoane, nefiind clar pe ce probe se bazează aceste interpretări.

Acuzarea a reținut că, Țurcan Ruslan nu a putut să facă explicații plauzibile

referitor la motivul pentru care s-a apropiat de automobilul lui Verdeș Sergiu și nici

de motivul din care i-a aplicat lovituri lui Verdeș Sergiu și aici este evident motivul

comportamentului huliganic a lui Țurcan Ruslan.

A reiterat declarațiile lui Petricencu Anastasie, care a declarat instanței că la

momentul în care Verdeș Sergiu a oprit, el era în autobuz. Nu a putut motiva cu ce

scop a coborât din autobuz și s-a apropiat de Verdeș Sergiu a explicat că a urcat pe

automobil pentru a-l reține pe Verdeș Sergiu, dar, nu a putut să motiveze instanței

cum concret avea să îl rețină de pe acoperiș. Și aici este evident motivul

comportamentului huliganic a lui Petricencu Anastasie.

Instanța de judecată, în sentință, a menționat doar că apreciază critic

declarațiile martorului ocular Băț Vasile, însă nu a putut să facă o apreciere critică

obiectivă a declarațiilor acestuia, care nu au fost combătute în instanță.

A susținut că, instanța de judecată, în lipsa probelor confirmative, a invocat că

partea vătămată Verdeș Sergiu ar fi fost în stare de ebrietate. Prin această

argumentare instanța și-a depășit competența, or, a invocat aceste circumstanțe în

sentințe în lipsa probelor confirmative, ba deopotrivă, inculpații au recunoscut că de

fapt ei erau în stare de ebrietate, astfel, nu este clar după ce criterii inculpații, dar și

instanța a apreciat că partea vătămată Verdeș Sergiu ar fi fost în stare de ebrietate.

Instanța de judecată invocă că, intenția lui Țurcan Ruslan și Petricencu

Anastasie nu a fost îndreptată la comiterea unei infracțiuni de huliganism, dar instanța

de judecată a evitat să motiveze în sentință care a fost scopul și motivul

comportamentului inculpaților manifestat prin agresarea în loc public a lui Verdeș

Sergiu, pentru ce aceștia au ieșit din autovehiculele în care se aflau la momentul în

care a oprit Verdeș Sergiu, pentru ce s-au apropiat de automobil, ce pericol a

manifestat Verdeș Sergiu pentru ei, or, dacă ar fi dat apreciere și răspuns la aceste

subiecte, ar fi argumentat de fapt o sentință de condamnare.

Consideră că, sentința de achitare în cauza inculpaților Țurcan Ruslan și

Petricencu Anastasie este neîntemeiată, este ilegală, nu corespunde circumstanțelor

faptei expuse și urmează a fi anulată.

3.1. Avocatul Spoială Sergiu în interesele părții vătămate Verdeș Sergiu a

contestat cu apel sentința, solicitând casarea totală a sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie recunoscuți

vinovați Țurcan Ruslan și Petricencu Anastasie de comiterea infracțiunii prevăzute la

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, și a stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

3

În motivare apelului a invocat că, vinovăția inculpaților Țurcan Ruslan și

Petricencu Anastasie, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod

penal a fost probată integral și în afara oricărui dubiu.

Instanța de fond în accepțiunea reprezentantului părții vătămate și-a motivat

sentința de achitare doar în baza declarațiilor inculpaților și a 2 (doi) martori ai părții

apărării, (audiere solicitată de partea apărării și inculpați). Versiunea de bază a

inculpaților nu poate fi apreciată ca fiind veridică în cazul în care în momentul

săvârșirii infracțiunii inculpații erau în stare de ebrietate, fapt confirmat în ședința de

judecată de către ultimii.

Apreciază critic poziția instanței de fond, în cazul în care din rezultatul

vizionării secvențelor video ridicate de la locul comiterii infracțiunii, Petricencu

Anastasie a sărit pe acoperișul automobilului cet. Verdeș Sergiu astfel deteriorând

parbrizul. Aceste secvențe contravin total declaraților lui Petricencu Anastasie care a

susținut faptul că a fost tamponat de automobilul lui Verdeș Sergiu.

A menționat că, din imaginile la care a făcut referire instanța de fond nu există

nici un indiciu care ar confirma versiunea inculpaților precum că conflictul a fost

generat de către Verdeș Sergiu. Respectiv, prin simpla vizionare a acestora (secvențe

video) este clar cine a fost inițiatorul conflictului, a tamponat automobilul lui Verdeș

Sergiu pe cineva sau nu, și cine a deteriorat accesoriile auto. Instanța de fond în

asemenea situații a procedat incorect prin faptul interpretării conținutului secvențelor

video oferindu-le o apreciere incorectă.

A remarcat că, dacă instanța de judecată va considera necesar de a dispune față

de inculpați condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, urmează

a se ține cont de prevederile art.61 Cod penal, astfel, solicită că, dacă va fi dispusă,

condamnarea condiționată, instanța de judecată, să dispună inculpaților obligația de a

repara prejudiciul în valoarea de 15 000 lei în termen de 2 luni. Doar în asemenea caz

va putea fi atins scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către procurorul în Procuratura

mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Pavlovschi Octavian și avocatul Spoială Sergiu în

interesele părții vătămate Verdeș Sergiu, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, instanța de fond a

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării și just a

adoptat o sentință de achitare în privința inculpaților Țurcan Ruslan și Petricencu

Anastasie în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

La pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a concluzionat că inculpații urmează a fi achitați din motivul că

fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a examinat cauza minuțios,

multilateral, sub toate aspectele și în baza tuturor probelor administrate, justificat a

conchis că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(2) lit. b) Cod Penal.

Astfel, motivele invocate în apelurile declarate precum că la adoptarea sentinței

instanța de fond incorect a apreciat probele administrate în cadrul urmăririi penale, nu

pot fi reținute de către Colegiul penal, din considerentul că probe concludente ce ar

confirma vinovăția inculpaților sau ar combate poziția acestora, acuzarea de stat nu a

4

prezentat, astfel instanța de judecată corect a reținut că nu există careva probe ce ar

confirma existența laturii obiective a infracțiunii de huliganism, în acțiunile

inculpaților, or aceștia nu au săvârșit acțiunea ilegală de huliganism.

Instanța de apel a reținut că, declarațiile martorilor Ursu Tudor și Buza

Alexandr coroborează cu declarațiile inculpaților, poartă un caracter consecutiv,

consecvent și corespund faptelor. Or, martorul Buza Alexandr a declarat în instanța

de judecată că, în acea seară o mașină cu viteză excesivă de model „Volkswagen

Pasat” de culoare închisă a traversat strada și a stopat la trecerea de pietoni înjurând

cu cuvinte necenzurate persoanele care traversau strada regulamentar. Ruslan s-a

apropiat de șofer, încercând să-l liniștească, iar dl-ui a coborât pe jumătate din

automobil și l-a lovit pe Ruslan. Apoi șoferul a urcat în mașină și a început să dea

automobilul în spate și înainte și a mers înainte stopând automobilul. Conflictul a fost

provocat de persoana cu automobilul de model „Volkswagen”. Dl. Ruslan s-a apărat

și l-a împins spre automobil, după care șoferul, iar a început a conduce automobilul în

spate și în față și a continuat deplasarea.

De asemenea instanța de apel a reținut că, martorul Ursu Tudor a declarat că, la

la orele patru dimineața la un moment dat a auzit o frânare bruscă de automobil după

care a văzut automobilul de model „Volkswagen Passat” care a frânat brusc la

trecerea de pietoni. Apoi a auzit că acolo se ceartă cineva. A văzut că șoferul de la

mașina „Volkswagen Passat” se ceartă cu un domn. Apoi șoferul automobilului

„Volkswagen Passat” a dorit să-l lovească pe dl. Ruslan, apoi a dorit să-l lovească cu

piciorul și el se apropia, se auzea că șoferul înjura persoanele de gen feminin cu

cuvinte necenzurate. Strada era aglomerată, iar șoferul automobilului era în stare de

ebrietate și a început să frâneze brusc, să circule cu automobilul în față la câțiva

metri, apoi cu viteză s-a deplasat în spate spre dl. Ruslan, frânând brusc. I s-a creat

impresia că vrea să tamponeze pe cineva.

Instanța de apel a remarcat că se confirmă versiunea inculpaților precum că,

acțiunile acestora au avut loc ca răspuns la acțiunile provocatoare ale părții vătămate

Verdeș Sergiu, în special exprimate prin conducerea automobilului în mod haotic, cât

și fiind provocate de starea de șoc în care se aflau. De asemenea, prin înregistrările

video nu se exclude versiunea inculpatului Petricencu Anastasie precum că acesta a

fost împins de către cineva, fiind poziționat pe acoperișul automobilului în vederea

curmării acțiunilor ilegale ale părții vătămate și anume pentru a stopa automobilul,

acest fapt se confirmă și prin strigătele constante ale inculpatului de a stopa

automobilul, însă aceste cerințe au fost ignorate de către Verdeș Sergiu și ținând cont

de starea acestuia de șoc a lovit în parbrizul automobilului. De asemenea, existența

leziunilor corporale ce se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală, este

rezultatul faptului că de automobil s-au apropiat alți patru bărbați ce îi aplicau lovituri

părții vătămate, fapt confirmat prin înregistrarea video și nu reprezintă în

exclusivitate rezultatul acțiunilor inculpaților.

Solicitările inculpaților de a aștepta poliția adresate părții vătămate Verdeș

Sergiu pentru a soluționa conflictul apărut nu au fost negate de acesta, declarând însă

că, a plecat de la fața locului, inculpații primii au sunat la poliție. Ei au solicitat

poliția. El nu a așteptat poliția, ci s-a dus și a scris cerere la poliția de la Rîșcani.

Dânsul nu a negat faptul că, atunci la volan a servit deoarece a avut stres.

Instanța de apel a enunțat că, nu poate fi admis nici argumentul acuzatorului de

stat, precum că, Petricencu Anastasie a declarat instanței că la momentul în care

5

Verdeș Sergiu a oprit, el era în autobuz. Nu a putut motiva cu ce scop a coborât din

autobuz și s-a apropiat de Verdeș Sergiu a explicat că a urcat pe automobil pentru a-l

reține, dar, nu a putut să motiveze instanței cum concret avea să îl rețină de pe

acoperiș. Și aici este evident motivul comportamentului huliganic a lui Petricencu

Anastasie. În acest sens instanța de apel, a reținut depozițiile inculpatului Petricencu

Anastasie care în ședința instanței de fond a explicat că, comportamentul d-lui Verdeș

prezenta pericol pentru cei din jur. Intenția dânsului când a urcat pe automobil a fost

pentru a stopa automobilul. Lovitura cu piciorul în parbriz a fost aplicată de el în timp

ce mașina se deplasa. Șoferul automobilului a simțit că cineva era pe automobil prin

faptul că de câteva ori a strigat să stopeze. La rugămintea sa de a stopa șoferul nu a

reacționat ... Au dorit să-l rețină pe d-nul Verdeș prin a-i scoate cheile din lăcat, ca să

nu poată conduce mai departe mașina. La momentul în care a urcat pe automobilul lui

d-nul Verdeș, automobilul staționa, după câteva minute el a pornit. A căzut pe

automobil din motiv că a fost împins din față. Automobilul lui d-nul Verdeș are o

înălțime de max 1.5 m. Automobilul fiind universal a căzut pe acoperiș. Careva

acțiuni în vederea deteriorării acoperișului nu a întreprins, a fost pe acoperiș pe burtă

și pe spate. Nu poate explica cum a ajuns cu piciorul în parbrizul din fața, deoarece

era în stare de șoc. Dânsul avea intenția de a sări de pe automobil și nu-și amintește

acțiunile și mișcările sale. Starea de șoc se datorează faptului că d-nul Verdeș a făcut

observație femeilor. În momentul când mai nu l-a strivit pe d- nul Țurcan, brusc când

s-a pornit din loc.

De asemenea, în cadrul ședinței instanței de apel a explicat că, pe el cineva la

împins. A fost plimbat pe mașina vreo 500 m. A strigat să oprească. Nu a avut nici o

intenție să deterioreze mașina. Doar intenția de a opri, să verifice, să cheme poliția.

Se vedea ca este în stare de ebrietate. A avut intenția de a-i stopa. Mașina se afla la

distanța de 100-150 m de la local unde a avut conflictul. Sau speriat, deoarece Verdeș

de la sală a mers 150 m înainte și apoi a dat înapoi, poate a avut intenția să-i calce și

când dădea înapoi, l-a strivit pe Țurcan, în video se vede totul. Făcea semne să

stopeze mașina. Striga să se oprească. Când lovea cu piciorul, mașina era în mișcare.

Era culcat pe spate când lovea în mașina, se ținea să nu cadă. Lui Verdeș nu i-a

aplicat lovituri. Nu a aplicat lovituri nimănui.

Instanța de apel a reținut că, declarațiile inculpaților Anastasie Petricencu și

Țurcan Ruslan, precum și a martorilor Buza Alexandr și Ursu Tudor și-au găsit

confirmare în ședința de judecată și prin vizionarea CD-lui cu înregistrări anexat la

materialele cauzei, din care cu certitudine urmează faptul declanșării conflictului de

către Sergiu Verdeș și tentativa acestuia de a tampona persoana. În acest sens,

instanța de fond just a constatat că, în acțiunile inculpaților lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) CP și anume nu s-a

atestat prezența laturii obiective, a intențiilor huliganice, dar și a motivului

infracțiunii, or, instanța de judecată stabilește că pentru a încadra acțiunile

inculpaților baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, era necesar să fi fost declanșat

conflictul de către inculpați, însă nu de către partea vătămată. La caz conflictul a fost

inițiat de Sergiu Verdeș, aceste circumstanțe constatându-se din declarațiile

inculpaților și a martorilor apărării audiați în ședința de judecată.

În speță, instanța de apel a constatat lipsa laturii obiective, or, acțiunile

inculpaților nu au fost îndreptate spre încălcarea grosolană a ordinii publice și cu

certitudine s-a constatat faptul că inițiatorul conflictului a fost Verdeș Sergiu care

6

conducea automobilul haotic, în stare de ebrietate și care adresa femeilor din stradă

cuvinte necenzurate. Mai mult ca atât, acțiunile inculpaților nu au fost însoțite de

aplicarea violenței altor persoane, sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violente, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor

persoane care curmă actele huliganice, ori în acțiunile care prin conținutul lor se

deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, or din cele declarate atât de

inculpați, cit și martorii Buza Alexandr și Ursu Tudor s-a stabilit că Verdeș Sergiu pe

lângă faptul că conducea automobilul în stare de ebrietate l-a lovit pe Țurcan Ruslan,

a numit-o cu cuvinte necenzurate pe soția ultimului, dar și a condus automobilul spre

mulțime, creând situații de pericol. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut

poziția instanței de fond precum că, în acțiunile inculpaților nu este prezentă nici una

din cele patru modalități normative, ce conturează latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a conchis că, în cadrul procesului penal de către partea acuzării

nu a fost prezentat și probat faptul că, inculpații ar fi încălcat intenționat regulile

sociale și morale de conviețuire, într-un mod grosolan și demonstrativ, prin

necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei

și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, etc.

Totodată, nu a fost probat faptul că, inculpații ar fi încălcat ordinea publică, de

asemenea nu s-a stabilit existența intențiilor huliganice, or în acest sens urmează de

indicat că latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează în primul

rând prin intenție directă.

A mai reținut că, prima instanță corect a constatat și lipsa laturii subiective, sub

forma de intenție directă de încălcare a ordinii publice și a motivului huliganic,

deoarece anume Sergiu Verdeș a provocat conflictul și l-a lovit primul pe Țurcan

Ruslan, a jignit-o pe soția acestuia și persoanele ce se aflau în stradă. Mai mult,

instanța de judecată indică la faptul că, din caracterul acțiunilor inculpaților se atestă

că, aceștia au acționat în scopul și în vederea curmării acțiunilor prejudiciabile ale lui

Sergiu Verdeș, chiar și în scop de protecție, de apărare, dar nici într-un mod sub

forma unui act de huliganism. Astfel, învinuirea prezentată de către partea acuzării,

poartă un caracter evaziv.

Instanța de apel a explicat că, una dintre condițiile necesare (nu și suficiente)

pentru aplicarea răspunderii conform art.287 Cod penal este ca inițiator al încăierării

sau al certei să fie nu victima, dar făptuitorul, care ar fi provocat conflictul.

Totodată, motivele huliganice trebuie să fie condiționate de dorința

făptuitorului de a se opune celor din jur, de a-și demonstra atitudinea sfidătoare față

de ei.

Mai mult, instanța de fond just a reținut că, declarațiile martorilor Băț Vasile,

Pleșca Vitalie și Lozovanu Gheorghe fiind apreciate prin prisma prevederilor art.101

Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității

lor nu pot fi apreciate ca veridice, or în ședința de judecată s-a stabilit cu certitudine

că Pleșca Vitalie și Lozovanu Gheorghe sunt colaboratori de poliție și de fapt aceștia

nu au fost prezenți la momentul conflictului. Ultimii relatând informația pe marginea

celor întâmplate doar din cele menționate de către partea vătămată Verdeș Sergiu care

nu a fost audiat în instanța de fond.

Argumentul precum că la baza sentinței adoptate instanța de fond s-a bazat

doar pe declarațiile inculpaților, care urmau a fi apreciate critic din punct de vedere al

7

veridicității lor, instanța de apel nu la reținut, relatând că instanța a apreciat corect

probele acuzării și probele apărării din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării lor.

Concomitent, instanța de apel nu a reținut argumentul invocat de acuzatorul de

stat și partea vătămată în apelurile declarate și anume faptul că instanța de fond la

emiterea sentinței nu a ținut cont de probele administrate în cadrul cercetării

judecătorești și de circumstanțele stabilite, ori prima instanță a examinat minuțios

cauza, și a stabilit lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b)

Cod penal în acțiunile inculpaților.

Mai mult, din caracterul acțiunilor inculpaților a reținut că aceștia au acționat

în scopul și în vederea curmării acțiunilor prejudiciabile ale lui Verdeș Sergiu,

acuzația inculpaților fiind bazată în exclusivitate pe presupuneri care nu pot sta la

baza emiterii unei sentințe de condamnare, iar toate dubiile neînlăturate în condițiile

legii urmează a fi interpretate în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a concluzionat că inculpații corect au

fost achitați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal,

conform art.390 alin.(1) pct.3 Cod de procedură penală, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

contestat cu recurs ordinar decizia, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor a invocat că, omisiunea instanței de apel privind

examinarea tuturor argumentelor invocate de procuror în apelul declarat, conduce la

concluzia că colegiul penal în soluția adoptată a însușit în mod real motivele primei

instanțe, preluând constatările și lucrările cesteia, astfel încât a acționat cu derogare

de la prevederile procesual – penale.

Contrar celor reținute de către instanțele de judecată acuzarea consideră că,

instanța de apel eronat a conchis că acțiunile inculpaților Petricencu Anastasie și

Țurcan Ruslan nu se regăsesc în conjunctura infracțiunii de huliganism prevăzut de

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, or revenind la situația reliefată în actul de învinuire

și din suportul probatoriu administrat la caz constatăm, că acțiunile inculpaților au

avut loc într-un loc public și anume în fața restaurantului „Casa Nunții" amplasat pe

str. Alexandru cel Bun 7A, com. Ciorescu, mun. Chișinău, fiind tulburată ambianța

liniștită de conviețuire în societate, acțiuni care s-au derulat în prezența a mai multor

persoane, astfel încât inculpații manifestând o vădită lipsă de respect față de societate,

fără nici un temei real, au început să se exprime cu cuvinte necenzurate în adresa lui

Băț Vasile și Verdeș Sergiu, acțiuni care ulterior au fost însoțite și de aplicarea

violenței în privința persoanelor pătimite, lovituri cu pumnii și picioarele.

A indicat că, faptele descrise în actul de învinuire, intră în conceptul de

huliganism, folosit de legiuitor la art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, deoarece inculpații

Petricencu Anastasie și Țurcan Ruslan, au încălcat grosolan ordinea publică, acțiuni

care au fost însoțite de violență asupra persoanei, ceia ce constituie latura obiectivă a

componenței de infracțiune enunțate supra. În opinia acuzării, ambele instanțe de

judecată au apreciat subiectiv declarațiile părții vătămate.

Acuzarea a notat că, conduita inculpaților care reprezintă o provocare

manifestă ordinii publice, făptașii aveau dorința de a se contrapune altor membri ai

societății și de a-și demonstra sentimentul de desconsiderare a acestora.

8

Pertinența și concludența declarațiilor părții vătămate Verdeș Sergiu, urma a fi

apreciată de către colegiul penal, prin coroborare și cu declarațiile martorului Băț

Vasile, care fiind audiat pe viu în instanța de apel a specificat că, la data când a avut

loc evenimentul infracțional el se afla în automobilul condus de Verdeș Sergiu în

calitate de pasager. Ajungând în fața restaurantului „Casa Nunții" amplasat în com.

Ciorescu, au intrat în discuții aprinse cu niște persoane, cărora cunoscutul său Verdeș

Sergiu le-a făcut observație - că au blocat drumul. La obiecțiile făcute, persoanele au

început să-1 lovească pe Verdeș Sergiu, agresîndu-1 concomitent și pe el.

Acuzarea relevă că, în pofida complexității cauzei, colegiul penal, urma să

evalueze credibilitatea declarațiilor părții vătămate, apreciindu-le direct în coroborare

cu declarațiile martorului ocular Băț Vasile expuse supra, or cele reținute de către

colegiul penal precum că aceste declarații sunt nesincere și au fost prezentate cu

scopul de a-1 proteja pe partea vătămată Sergiu Verdeș care nemijlocit a declanșat

conflictul și faptul că acesta conducea automobilul în stare de ebrietate spre mulțime

creând situații de pericol, nu suportă nici o critică.

Recurentul a evidențiat că, nu suportă critică constatările eronate reținute în

decizia recurată, prin care instanța de apel a indicat precum că, acțiunile inculpaților

nu au fost însoțite de aplicarea violenței altor persoane, or în acest sens instanța de

apel pune la îndoială prezența vătămărilor corporale depistate la Verdeș Sergiu în

cadrul expertizei medico-legală nr. 2518 din 06.06.2015, vătămări exprimate prin

echimoze cu edem al țesuturilor moi la nivelul feței și pavilionul urechii stângi,

echimoze la nivelul gambei drepte, care au fost cauzate prin acțiune traumatică a unui

obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, concluzii care au

preponderență, devreme ce această expertiză a fost efectuată imediat după producerea

incidentului și cu examinarea pe viu a pătimitului.

Acuzarea a reținut ca fiind relevante sub aspect probatoriu și înregistrările

video vizionate în prima instanță, din care rezultă că de fapt, Petricencu Anastasie a

sărit pe acoperișul automobilului lui Verdeș Sergiu, și a deteriorat parbrizul, iar din

imaginile la care face referire instanța, nu se desprinde nici un indiciu care ar

confirma constatările eronate preluate de către colegiul penal, precum că conflictul ar

fi fost generat de către Verdeș Sergiu și nemijlocit acesta avea intenția de a tampona

careva persoane.

În opinia acuzării, este absolut eronată afirmația colegiului penal care a indicat

că procurorul nu a întreprins măsuri și nici nu a prezentat probe suplimentare celor

existente, or respectând procedura de examinare a apelului, procurorul a insistat la o

nouă audiere a părții vătămate Verdeș Sergiu, a martorului ocular Băț Vasile inclusiv

a solicitat reluarea cercetării judecătorești în vederea cercetării suplimentare a

înregistrărilor video din 06.06.2015, cu vizualizarea în instanța de apel a secvențelor

video ridicate de la locul comiterii infracțiunii, concomitent insistând și la audierea pe

viu a martorului acuzării Lozovanu Gheorghe, (prezenta căruia a fost asigurată la o

ședință), cereri care au fost respinse de către colegiul penal deși aceste probe, erau în

măsură să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpaților.

Consideră că, în aceste condiții instanța de apel prin respingerea cererilor

formulate de către procuror, nu a contribuit la menținerea unui echilibru și egalități

pârților, care trebuie să domnească pe tot parcursul procesului.

În final, a concluzionat că instanța de apel pe acuzațiile aduse inculpaților,

urma șă subsumeze fapta imputată acestora cu împrejurările cauzei, respectiv să

9

dezvăluie concluzia de mențineri a achitării ultimilor, expunându-și punctul său de

vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul acuzației, fapt ce pe caz consider că n-

a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general, a probelor

și circumstanțelor cauzei penale.

Anastasie Și Țurcan Ruslan care s-au expus pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind

vădit neîntemeiat.

Consideră că, temeiul invocat de către procuror nu s-a confirmat în cauza dată,

iar instanța de apel a apreciat toate probele și just a reținut necesitatea menținerii

sentinței primei instanțe.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Recurentul invocă în recurs temeiul prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a

fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant;

dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate;

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de

drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art.385 alin.(1) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței,

instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia

este învinuit inculpatul, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume

lege penală este prevăzută ea.

În corespundere cu art.101 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

10

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate și în

acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

În primul rând, în contextul indicat supra, Colegiul penal lărgit ține să

menționeze că, motivarea hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară

și coerentă, întrucât, pe de o parte, este indispensabil necesară pentru controlul

exercitat de jurisdicția ierarhic superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru

părțile litigante, o garanție împotriva arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și

mijloacele lor de apărare au fost riguros analizate.

Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparență a justiției inerent

oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces

logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecații, dispozițiilor legale incidente

și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, urmare a unui

raționament logic-juridic care se reflectă în motivarea acesteia.

Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției,

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal,

oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și

posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs.

(Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în

asigurarea transparenței justiției și existența unui control social asupra acesteia.

(Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30).

La caz, Colegiul penal apreciază drept întemeiate argumentele acuzării precum

că, nu suportă critică constatările eronate reținute în decizia instanței de apel, prin

care se indică că, acțiunile inculpaților nu au fost însoțite de aplicarea violenței altor

persoane, or în acest sens instanța de apel pune la îndoială prezența vătămărilor

corporale depistate la Verdeș Sergiu în cadrul expertizei medico-legală nr. 2518 din

06.06.2015, vătămări exprimate prin echimoze cu edem al țesuturilor moi la nivelul

feței și pavilionul urechii stângi, echimoze la nivelul gambei drepte, care au fost

cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, concluzii care au preponderență, devreme ce această

expertiză a fost efectuată imediat după producerea incidentului și cu examinarea pe

viu a pătimitului.

În al doilea rând, instanța de apel în decizie a enumerat probele verificate în

ședința de judecată la solicitarea procurorului și avocatului inculpaților, însă nu a

verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma

pertinenței, concludenței și veridicității, iar în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor.

Or, conform prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1) - (4) Cod de

procedură penală, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea

veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba

cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte

probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au

fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute

11

de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a

coroborării lor.

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de a

expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt

admise, iar altele respinse.

Astfel, concluziile instanței de apel formulate poartă un caracter generic asupra

operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor

constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără

apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri

incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității

efectuării actului de justiție.

Totodată, potrivit art.101 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de judecată

este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe, la a căror cercetare au

avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că, în ședința instanței de apel,

acuzarea a solicitat audierea repetată a părții vătămate Verdeș Sergiu și a martorului

Băț Vasile, precum și a martorului Lozovanu Gheorghe, asumându-și

responsabilitatea de a asigura prezența acestuia, chiar fiind asigurată prezența la una

din ședințele instanței de apel. De asemenea, a solicitat cercetarea înregistrării video

prin vizualizarea secvențelor video ridicate de la locul comiterii infracțiunii, însă

instanța de apel a respins cererea prin încheiere protocolară, fără a fi invocate careva

motive (f.d.187 V. II)

Potrivit art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, în cazul în care declarațiile

persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la

solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel

conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

La fel, instanța este obligată la examinarea probelor care confirmă vinovăția

sau nevinovăția persoanei, să argumenteze motivele admiterii sau respingerii probelor

atât de învinuire, cât și cele de apărare.

În orice caz, se supun analizei toate probele, indiferent de faptul că sunt

cuprinse în dosarul penal sau prezentate de către părți în ședință.

Potrivit art.24 alin.(3) Cod de procedură penală, părțile participante la

judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu

posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza

sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură.

Egalitatea părților în proces se exprimă prin aceea că ele se folosesc de drepturi

egale în administrarea probelor, participarea la examinarea lor și înaintarea cererilor.

Principiul contradictorialității asigură atât dreptul părților de a prezenta și discuta

întregul material probator, cât și dreptul părților de a-și expune părerea și

argumentarea ei în fapt și drept, cu privire la toate problemele ce trebuie soluționate.

Așezarea judecății pe principiul contradictorialității implică egalitatea de ,,arme” între

învinuire și apărare, între susținerea pretențiilor și combaterea lor.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel la examinarea cauzei nu

a înlăturat eroarea admisă de prima instanță, însă a refuzat părții acuzării audierea

suplimentară a martorilor, prin ce a îngrădit posibilitatea fortificării învinuirii

12

formulate de către partea acuzării în urma eludării divergențelor apărute.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a

găsit confirmare temeiul prevăzut în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

„decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la

casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel,

în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de circumscripție

Chișinău, Devder Djulieta, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 14 noiembrie 2019, în cauza penală în privința inculpaților Petricencu

Anastasie xxx, Țurcan Ruslan xxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 26 noiembrie 2020.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

Cobzac Elena

Guzun Ion

13

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

/semnătura/ Cobzac Elena

/semnătura/

Guzun Ion

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

14