1rh-3/2019 — art. 287 alin. 1 CP. art. 313 CPP

1rh-3/2019 — art. 287 alin. 1 CP. art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1rh-3/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

cu participarea:

Procurorilor: Crijanovschi Sergiu, Suvac Nicolae,

Avocatului: Botnaru Grigore,

Condamnatului: Dogotar Mihail,

a judecat, în ședință publică, în baza actelor cauzei, cererea de

revizuire declarată de către procurorul adjunct al Procurorului General,

Roșioru Mircea, prin care a fost solicitată desființarea încheierii

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 14 septembrie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2017, în cauza

penală în privința lui

Dogotar Mihail XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare:

de la 20.11.2018 - până la 11.04.2019

Asupra cererii de revizuire, în baza materialelor cauzei, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin.(1) Cod

penal la amendă în mărime de 200 (două sute) unități convenționale,

echivalentul a 4000 (patru mii) lei.

XXXXX, Dogotar Mihail având scopul răfuielii fizice cu Buliga Valentina,

care fiind în funcția de Ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei al

Republicii Moldova, s-a prezentat la ședința petrecută în sediul Consiliului

1

raional Glodeni, organizată în scopul întâlnirii cu colectivele de muncă și

instituțiile centralizate în teritoriu. Aproximativ la ora XXXXX, Dogotar

Mihail observând că toți participanții la ședință au plecat și în sală au

rămas două persoane, dintre care și Ministrul al Muncii, Protecției Sociale

și Familiei, Buliga Valentina, încălcând grosolan ordinea publică,

manifestată printr-o lipsă de respect față de societate, neobrăzare,

comportament batjocoritor față de partea vătămată, demonstrativ în public

s-a apropiat de victimă și a început a o numi cu cuvinte necenzurate și

înjositoare. Fiind calmat de către Buliga Valentina și XXXXX, Dogotar

Mihail continuându-și acțiunile sale de huliganism, fără careva motiv,

dând dovadă de o obrăznicie deosebită, s-a apropiat și aplicând violență, a

lovit-o cu palmă în regiunea capului, provocându-i leziuni corporale

neînsemnate, ce se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală cu nr.

XXXXX.

octombrie 2017 apelurile declarate de către inculpatul Dogotar Mihail au

fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.

decembrie 2017, a fost dispusă inadmisibilitatea recursurilor ordinare

declarate împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12

octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Dogotar Mihail, deoarece

recursul avocatului Gaina Rodica în numele inculpatului este vădit

neîntemeiat, iar recursul inculpatului este declarat peste termen.

Roșioru Mircea, a declarat cerere de revizuire în conformitate cu

prevederile art. 4641 Cod de procedură penală, prin care a solicitat

desființarea încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Drochia,

sediul Glodeni din 14 septembrie 2017 și a unei părți din decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2017, în partea ce se referă la

respingerea plângerii împotriva ordonanței procurorului din 05 decembrie

2014, sub aspectul dreptului încălcat, în speță a art. 5 din Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă

plângerea lui Dogotar Mihail și declararea nulă a ordonanței procurorului

în Procuratura raionului Glodeni din 05 decembrie 2014 privind

neînceperea urmăririi penale, cu reluarea procesului penal și dispunerea

obligării procurorului să lichideze încălcările depistate.

2

În susținerea cererii de revizuire, procurorul a menționat că:

5.1. La 05 mai 2014, organul de urmărire penală al Inspectoratului de

Poliție Glodeni a fost începută urmărirea penală în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, cauzei fiind-ui acordat nr. XXXXX, în legătură cu faptul că, la

XXXXX., la finele ședinței de lucru a Ministrului Muncii Protecției Sociale

și a Familiei, d-na Buliga Valentina cu colectivele de muncă și instituțiile

centralizate din teritoriul raionului Glodeni, organizate în incinta

Consiliului raional Glodeni, Dogotar Mihail a comis un act de huliganism,

cu aplicarea violenței în privința acesteia.

În cadrul urmăririi penale în această cauză, prin ordonanța organului

de urmărire penală, la 12 mai 2014 a fost dispusă efectuarea unei expertize

medico-legale psihiatrice ambulatorii a bănuitului Dogotar Mihail.

Potrivit actului nr. XXXXX, comisia de expertiză a suspectat la

Dogotar Mihail – demență și amnezie, iar pentru precizarea diagnosticului,

responsabilității și a momentelor importante pentru procesul penal, fiind

nevoie de o supraveghere mai îndelungată, investigații suplimentare prin

efectuarea expertizei psihiatrice legale în staționar.

La 30 iunie 2014, procurorul în procuratura raionului Glodeni

Crișciuc I., prin ordonanță a dispus efectuarea expertizei medico-legale

psihiatrico - psihologice în staționar, solicitând autorizarea internării

învinuitului Dogotar M. în instituția psihiatrică pentru efectuarea

expertizei.

Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 02 iulie 2014, demersul

procurorului a fost admis integral, încheiere care a fost menținută prin

decizia Curții de Apel Bălți din 28 august 2014.

La 18 septembrie 2014 învinuitul Dogotar M. a fost condus de către

colaboratorii de poliție al Inspectoratului de Poliție Glodeni la Spitalul

Clinic de Psihiatrie din or. Codru, mun.Chișinău.

La 25 septembrie 2014 expertizatul Dogotar M. a părăsit clinica,

dosarul fiind restituit organului de urmărire penală.

La 04 noiembrie 2014 judecătorul de instrucție al Judecătoriei Glodeni

respinge demersul procurorului privind aplicarea în privința învinuitului

Dogotar M. a măsurii preventive sub formă de arest și emite o încheiere

interlocutorie privind aducerea forțată neîntemeiată, maltratare și punere

în pericol a vieții și sănătății, în urma transportării la spitalul de psihiatrie,

încătușării ilegale și deținerii în Spitalul Clinic de Psihiatrie în condiții

inumane și degradante a lui Dogotar M.

3

La 06 noiembrie 2014 procuratura raionului Glodeni a inițiat procesul

penal nr. 25 cr-1-14, urmare a emiterii încheierii interlocutorii de către

Judecătoria Glodeni, ulterior fiind examinată în cadrul aceluiași proces și

plângerea lui Dogotar M.

Prin ordonanța procurorului în procuratura raionului Glodeni

Junghină V. din 05 decembrie 2014 s-a decis de a nu începe urmărire penală

în temeiul plângerii lui Dogotar M. și clasarea procesului penal, ordonanță

care nu a fost suspusă verificării de către procurorul ierarhic superior în

condițiile art. 2991 Cod de procedură penală.

Respectiva ordonanță de neîncepere a urmăririi penale a fost supusă

controlului judiciar prin plângerea lui Dogotar M. la judecătorul de

instrucție al Judecătoriei Drochia, care s-a adresat în baza art. 313 din Cod

de procedură penală.

Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Drochia,

sediul Glodeni Godorogea S. din 14 septembrie 2017, s-a decis, citat:

”Plângerea înaintată de petiționarul Dogotar Mihail împotriva ordonanței din

05.12.2014, emisă de procuratura raionului Glodeni se ridică de pe rol și se remite

spre soluționare instanței ce judecă cauza și anume Curții de Apel Bălți”.

La 18 septembrie 2017 plângerea lui Dogotar Mihail împotriva

ordonanței procurorului în procuratura raionului Glodenti din 05

decembrie 2014, privind neînceperea urmăririi penale, a parvenit în adresa

Curții de Apel Bălți.

La 12 octombrie 2017 în cadrul examinării apelului lui Dogotar

Mihail împotriva sentinței Judecătoriei Glodeni din 08 noiembrie 2016,

după anunțarea finisării cercetării judecătorești, președintele ședinței de

judecată a anunțat participanții la proces că, în adresa instanței a parvenit

plângerea lui Dogotar M. în ordinea art. 313 Cod de procedură penală și va

fi cercetată odată cu materialele cauzei.

În partea descriptivă a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 12 octombrie 2017, cu referire la plângerea lui Dogotar M.

împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale s-a indicat că:

”referitor la pretinsele încălcări admise de organul de urmărire penală, realizate

prin aducerea forțată neîntemeiată, maltratare, punere în pericol a vieții și

sănătății în urma transportării la spitalul de psihiatrie, încătușarea ilegală și

deținerea la spitalul clinic de psihiatrie în condiții inumane și degradante ale lui

Dogotar Mihail, invocate de inculpat în apelurile declarate și în plângerea adresată

judecătorului de instrucție în baza art. 313 CPP, prima instanță corect a conchis,

4

că aceste circumstanțe au fost obiect de verificare în cadrul procesului penal nr.25

cr-1-14, pornit la 06.11.2014, însă nu și-au găsit confirmarea sa. Drept urmare,

procurorul în procuratura r-lui Glodeni. Valerian Junghină a emis ordonanța de

neîncepere a urmăririi penale din 05.12.2014, constatând legalitatea acțiunilor

colaboratorilor de poliție și ale lucrătorilor medicali în coraport cu Dogotar Mihail,

toate acestea fiind bazate pe dispozițiile organului de urmărire penală, autorizate

în modul stabilit de instanța de judecată. În acest sens, Colegiul penal consideră,

că ordonanța de neîncepere a urmăririi penale din 05.12.2014 a fost contestată de

Dogotar Mihail pentru a-și confirma nevinovăția, însă legalitatea acestei

ordonanțe nu afectează legalitatea sentinței adoptate, or, vina inculpatului se

confirmă prin ansamblul de probe reținute pe cauză, care în ansamblu coroborează

între ele și demonstrează faptul comiterii de către inculpat a actului de huliganism.

Din aceste motive, Colegiul penal va respinge solicitarea părții apărării expusă în

ședința instanței de apel privind anularea ordonanței de neîncepere a urmăririi

penale din 05.12.2014”.

În dispozitivul deciziei, nu se regăsește vre-o mențiune cu privire la

respingerea sau admiterea plângerii în ordinea art. 313 Cod de procedură

penală.

5.2. La 04 septembrie 2018 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

pronunțat hotărârea în cauza Dogotar v. Republicii Moldova (cererea nr.

12653/15), constatând violarea art. 5 paragraf 1 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, hotărârea

nominalizată devenind definitivă la data pronunțării.

Astfel, Curtea a indicat că Reclamantul s-a plâns în temeiul

Articolului 5 § 1 din Convenție, catalogând detenția sa la Spitalul Clinic de

Psihiatrie ca fiind una arbitrară.

Deși Guvernul a susținut că, internarea reclamantului la Spitalul

Clinic de Psihiatrie a fost una necesară, Curtea a reiterat faptul că o

persoană nu poate fi considerată „alienată”, în sensul Articolul 5 § 1 din

Convenție și privată de libertatea sa, decât dacă sunt întrunite cel puțin trei

condiții, și anume: trebuie demonstrat în mod credibil că persoana este

alienată; tulburarea mintală trebuie să fie de așa natură sau grad încât să

justifice detenția obligatorie; și valabilitatea detenției continue să depindă

de persistența unei asemenea tulburări.

Ținând cont de circumstanțele prezentei cauze, Curtea a constatat că

niciuna dintre condițiile de mai sus nu a fost întrunită. Prin urmare, Curtea

a conchis că detenția reclamantului în perioada 18-25 septembrie 2014 a

5

fost arbitrară, hotărând, în consecință, că a avut loc violarea Articolului 5 §

1 din Convenție. Curtea a acordat reclamantului 6000 de euro în calitate de

despăgubire pentru prejudiciul moral și 1680 euro cu titlu de costuri și

cheltuieli.

5.3. În conformitate cu prevederile art. 46 din Convenția europeană

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este

stabilită obligația statelor-părți să se conformeze hotărârilor Curții.

Astfel, procurorul consideră că, prin neexaminarea circumstanțelor

expuse în plângere de către Dogotar Mihail, instanțele de judecată

(judecătorul de instrucție al Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni și

Colegiul penal al Curții de Apel Bălți) au admis un viciu fundamental care

grav a afectat drepturile reclamantului, viciu consemnat și în hotărârea

Curții Europene din 04.09.2018. Asemenea consecințe ale încălcării

drepturilor prevăzute de Convenție, constatate de Curte, continuă sa se

producă.

Respectiv, încălcarea dreptului lui Dogotar M. la desfășurarea

efectivă a investigației pe faptul aplicării relelor tratamente, internării

arbitrare în spitalul de psihiatrie, continuă să se producă și în prezent, ceia

ce constituie o încălcare gravă a Convenției europene pentru apărarea

drepturilor omului și libertăților fundamentale și aceasta nu poate fi

remediată decât prin revizuirea încheierii judecătorului de instrucție al

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 14.09.2017 și a deciziei Curții de

Apel Bălți din 12 octombrie 2017.

Luând în vedere cele expuse precum și în vederea repunerii în

drepturi a lui Dogotar Mihail prin prisma constatărilor Curții Europene a

Drepturilor Omului din hotărârea din 04.09.2018, se impune redeschiderea

procedurilor la nivel național anume prin revizuirea încheierii

nominalizate și a părții descriptive a deciziei instanței de apel.

Deasemenea procurorul susține că, nu au fost verificate alegațiile

declarantului cu privire la aplicarea forței fizice, a mijloacelor speciale

(cătușe) de către colaboratorii de poliție, nu s-a apreciat faptul internării și

deținerii persoanei în spitalul de psihiatrie.

Din cele specificate, se relevă faptul că procurorul, la adoptarea

hotărârii de neîncepere a urmăririi penale, a admis erori de drept și de fapt,

exprimate prin aprecierea necorespunzătoare a circumstanțelor cazului, iar

hotărârea este afectată de un viciu fundamental, manifestat prin limitarea

6

drepturilor victimei care sunt garantate de art. 6 din Convenția europeană

pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Concomitent, Dogotar M. este în imposibilitate să beneficieze din

partea autorităților statale de o investigație efectivă, instanța (judecătorul

de instrucție), în modul în care a procedat ridicând cererea de pe rol și

expediind-o în adresa instanței de apel, care examina cauza în fond, i-a

îngrădit accesul la justiție, prevăzut de art. 20 alin. (1) al Constituției și art.

19 al Codului de procedură penală, precum si a admis încălcarea

garanțiilor fundamentale, fixate în art. 7 și 19 din Codul de procedură

penală cum ar fi legalitatea procesului penal, încălcări care constituie erori

de drept și vicii fundamentale, care nu pot fi corectate decât prin anularea

hotărârii contestate.

Astfel, judecătorul de instrucție, neexaminând plângerea nu a acordat

deplină eficiență prevederilor legii procesual penale, care reglementează

procedura privind examinarea plângerii în baza art.313 din Codul de

procedură penală și contrar prevederilor art.313 alin.(5) din același Cod, nu

a verificat sub toate aspectele, complect și obiectiv, motivele petiționarului,

privind încălcarea drepturilor și libertăților acesteia în cazul dat,

dispunând o soluție contrară legii (ridicarea cererii de pe rol), care nu este

prevăzută de legislația procesual penală

Scopul revizuirii în acest caz nu este înlăturarea gravelor erori de

fapt, ci a înlăturării violării drepturilor garantate de Convenție, drepturi

care pot să privească fie un drept material, fie unul de procedură.

Astfel, atât încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei

Glodeni din 14 septembrie 2014, cât și decizia Curții de Apel Bălți din 12

octombrie 2017, cad sub categoria hotărârilor irevocabile care pot fi supuse

revizuirii în condițiile prevăzute de art. 4641 alin. (1) Cod de procedură

penală.

În aceste circumstanțe, rezultă că, procedura anterioară în rezultatul

căreia s-a adoptat încheierea judecătorului de instrucție din 14 septembrie

2014, și decizia Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2017 sunt afectate de

un viciu fundamental în sensul blocării realizării dreptului la un recurs

efectiv, iar instanțele de judecată au admis erori de drept, după cum s-a

făcut referință în prezenta cerere de revizuire a procesului penal,

considerent din care se impune reexaminarea cauzei.

admiterea cererii de revizuire.

7

motivele și temeiurile invocate, Colegiul penal conchide că cererea

urmează a fi respinsă ca neîntemeiată din următoarele considerente.

Potrivit art. 4641 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

irevocabile pronunțate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale

ale omului pot fi supuse revizuirii dacă, cel puțin una dintre consecințele

grave ale încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceasta, continuă

să se producă și nu poate fi remediată decât prin revizuirea hotărârii

pronunțate.

Din materialele cauzei, Colegiul a stabilit că în urma pronunțării

hotărârii CtEDO pe cauza Dogotar v. Republica Moldova din 04 septembrie

2018, procurorul adjunct al Procurorului General, Roșioru Mircea, a

declarat cerere de revizuire în conformitate cu prevederile art. 4641 Cod de

procedură penală, prin care a solicitat desființarea încheierii judecătorului

de instrucție al Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 14 septembrie 2017

și a unei părți din decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12

octombrie 2017, în partea ce se referă la respingerea plângerii împotriva

ordonanței procurorului din 05 decembrie 2014, sub aspectul dreptului

încălcat, în speță a art. 5 din Convenția europeană pentru apărarea

drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Lecturând conținutul hotărârii CtEDO pe cauza Dogotar v. Republica

Moldova din 04 septembrie 2018, de pe pagina oficială a agentului

guvernamental al Republicii Moldova, Colegiul penal, consideră necesar

de a reitera următoarele expuneri ale Curții din hotărârea menționată: „În

perioada de referință reclamantul era pensionar și primea o pensie echivalentă a 88

Euro. La data de 05 mai 2014 Ministerul Protecției Sociale a organizat o întâlnire

cu locuitorii din localitatea reclamantului. Reclamantul era prezent și după

eveniment i-a adresat ministrului o întrebare privind metoda de calculare a

pensiei. El a pretins că coeficientul utilizat în calcul a fost eronat și că pensia sa era

foarte mică. Ministrul i-a răspuns că pensia este destul de mare și a întrebat în

mod ironic dacă reclamantul a înțeles sensul cuvintelor utilizate în întrebarea sa.

Răspunsul l-a înfuriat pe reclamant, lovindu-l pe Ministru cu palma peste față.

În aceeași zi, urmare a plângerii Ministrului, au fost inițiate proceduri penale

împotriva reclamantului pentru huliganism.

8

La data de 12 mai 2014 procurorul responsabil de caz a dispus examinarea

psihiatrică a reclamantului pentru a determina dacă acesta este capabil să pledeze

în cadrul procedurilor penale.

La data de 29 mai 2014 o comisie de psihiatri a speculat că reclamantul fie

suferă de demență fie de amnezie. Totuși, ei nu au ajuns la o concluzie finală și au

recomandat efectuarea unei examinări psihiatrice în regim staționar.

La data de 02 iulie 2014, la demersul procurorului, Judecătoria Glodeni a

dispus examinarea psihiatrică în regim staționar a reclamantului. Reclamantul a

contestat această decizie, însă fără succes.

La data de 18 septembrie 2014 reclamantul a fost reținut de un grup de cinci

ofițeri de poliție și dus la Spitalul Clinic de Psihiatrie din Chișinău. Reclamantului

i s-a cerut să semneze câteva documente pre-printate, sensul cărora a fost că el și-a

dat acordul formal pentru spitalizare și tratament. El le-a semnat, dar a scris pe

una din ele că nu își exprimă acordul pentru examen psihiatric.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 decembrie 2017 reclamantul a

fost găsit vinovat de huliganism și sancționat cu o amendă de 4.000 Lei.

În fața Curții reclamantul s-a plâns că detenția sa în spitalul de psihiatrie a

fost arbitrară, contrar Articolul 5 § 1 din Convenție. Corespunzător Curtea a

concluzionat că reclamantul a fost privat de libertate în perioada 18 – 25

septembrie 2014. Ea a reamintit că Articolul 5 § 1 din Convenție conține o listă

exhaustivă a motivelor permisibile pentru privare de libertate stabilite în sub-

paragrafele a) – f).

Guvernul nu a invocat nici unul din motivele permisibile pentru privarea de

libertate a reclamantului în perioada respectivă. Totuși, a fost citată jurisprudența

Curții referitoare la sub-paragraful e) din Articolul 5 § 1, și anume detenția

persoanelor alienate. Din moment ce este evident că privarea de libertate a

reclamantului nu este acoperită de sub-paragrafele a), b), c), d) sau f) din Articolul

5 § 1 din Convenție, Curtea a estimat dacă detenția reclamantului în prezenta

speță este justificată de sub-paragraful e) din Articolul 5 § 1.

Curtea a reiterat că o persoană nu poate fi considerată „alienată” în sensul

Articolului 5 § 1 din Convenție și privată de libertate, decât dacă sunt întrunite

minimum 3 condiții: trebuie să fie demonstrat în mod fiabil că este alienată;

alienarea trebuie să fie de un fel sau nivel ce ar justifica încarcerarea obligatorie; și

validitatea încarcerării continui depinde de persistența acestei alienări (a se

vedea Luberti c. Italiei, hotărârea din 23 februarie 1984, § 27).

Aparent din materialele cauzei nici una din condițiile respective nu au fost

respectate. Decizia instanței din 02 iulie 2014 a avut scopul exclusiv de a stabili

9

dacă reclamantul este capabil să pledeze în procedurile penale, și nu pentru

protecția acestuia sau altor persoane. Curtea a considerat corespunzător că detenția

reclamantului nu cade sub incidența sub-paragrafului e) din Articolul 5 § 1 și

astfel este arbitrară.

Curtea a considerat că nu este necesar să examineze în mod separat alegația

reclamantului privind violarea Articolului 8 din Convenție, dreptul la respectul

vieții private și de familie, urmare a spitalizării forțate a acestuia.

Curtea a acordat reclamantului 6.000 Euro cu titlu de prejudiciu moral și 1.680

Euro cu titlu de costuri și cheltuieli”.

Din cele reținute de către Curtea Europeană, Colegiul penal stabilește

că privarea de libertate a reclamantului Dogotar Mihail în perioada 18 – 25

septembrie 2014, a fost constatată de Curte, și considerat corespunzător că,

detenția reclamantului nu cade sub incidența sub-paragrafului e) din

Articolul 5 § 1 și astfel fiind arbitrară, pentru care fapt i-a fost acordat

reclamantului Dogotar Mihail suma de 6.000 Euro cu titlu de prejudiciu

moral și 1.680 Euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

În acest context Colegiu consideră relevant de a menționa prevederile

art. 4641 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile

irevocabile pronunțate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale

ale omului pot fi supuse revizuirii dacă, cel puțin una dintre consecințele

grave ale încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceasta, continuă

să se producă și nu poate fi remediată decât prin revizuirea hotărârii

pronunțate.

Din analiza dispozițiilor art. 4641 Cod de procedură penală rezultă că

admisibilitatea unei cereri de revizuire având acest temei de drept,

presupune constatarea, prin hotărâre a Curții Europene a Drepturilor

Omului, a încălcării în cauză a unui drept prevăzut în Convenție,

producerea, și în prezent, a consecințelor grave ale acestei încălcări și

imposibilitatea remedierii lor în alt mod decât prin revizuirea hotărârii

pronunțate.

Așadar, norma analizată stabilește mai multe condiții de admitere a

cererii de revizuire pentru asemenea situații. O primă condiție este

constatarea de către Curtea Europeană a unei asemenea încălcări. O altă

condiție esențială pentru declanșarea acestei căi de atac, constă în

caracterul continuu al producerii consecințelor. Consecințele violării

10

drepturilor poate să continue să se producă indiferent dacă a fost stabilit

sau nu faptul cauzării prejudiciului și chiar dacă a fost stabilit un cuantum

al despăgubirilor. Sarcina probei caracterului continuu al producerii

consecințelor este pusă pe revizuenți. O ultimă condiție este imposibilitatea

remedierii consecințelor în alt mod decât prin revizuirea hotărârilor

pronunțate.

În speță, Colegiul conchide că realmente nu se constată existența

condiției caracterului continuu al producerii consecințelor.

Prin urmare, Colegiul penal concluzionează că detenția lui Dogotar

Mihail în instituția psihiatrică în perioada 18 – 25 septembrie 2014 a

constituit obiectul de cercetare în cadrul CtEDO, fapt pentru care Dogotar

Mihail a primit compensație pecuniară, iar statutul de victimă al ultimului

a decăzut întrucât consecințele încălcării art. 5 § 1 al Convenției pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, au încetat să se

producă odată cu părăsirea de către Dogotar Mihail a instituției psihiatrice

la 25 septembrie 2014, iar remedierea consecințelor a fost efectuată prin

acordarea compensațiilor.

Dispunerea revizuirii hotărârii pronunțate de instanța de apel, care în

opinia revizuentului este afectată de un viciu fundamental în sensul

blocării realizării dreptului la un recurs efectiv, în opinia Colegiului va

avea un impact asupra lucrului judecat irevocabil privind constatarea

vinovăției lui Dogotar Mihail pentru comiterea actului de huliganism, dar

nu de reparare a realizării dreptului la un recurs efectiv, or, acest aspect

poate fi apreciat ca o reexaminare a unei stări de fapt cercetate deja de către

o instanță judecătorească pentru care Dogotar Mihail a primit o

compensație pecuniară.

Colegiul penal analizând circumstanțele, faptele și actele emise de

autoritățile naționale care au fost cercetate inclusiv și de CtEDO în

hotărârea din 04 septembrie 2018, precum și motivele invocate de către

revizuent privind existența viciului fundamental de îngrădire a dreptului

condamnatului Dogotar Mihail la un recurs efectiv, conchide că aceste

împrejurări nu pot constitui temei de desființare a încheierii judecătorului

de instrucție al Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 14 septembrie 2017

și a unei părți din decizia Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2017, prin

care a fost menținută sentința de condamnare a lui Dogotar Mihail în baza

art. 287 alin. (1) Cod penal, adică prin care a fost cercetată vinovăția lui

Dogotar Mihail pentru comiterea actului de huliganism, cu atât mai mult

11

că revizuentul nu a indicat concret care parte anume din decizia instanței

de apel urmează a fi desființată, or, ultima în dispozitiv sa expus doar

asupra apelurilor.

Din hotărârea CtEDO nu rezultă că deținerea lui Dogotar Mihail în

instituție psihiatrică care a generat încălcarea art. 5 § 1 din Convenție, ar fi

afectat cumva judecarea în fond a cauzei penale și emiterea hotărârilor

irevocabile în privința acestuia.

Prin urmare, încălcările drepturilor și libertăților fundamentale ale

condamnatului Dogotar Mihail, prevăzute art. 5 § 1 din Convenție și

constatate de CtEDO în hotărârea din 04 septembrie 2018, nu constituie,

prin natura sa, temei de revizuire a hotărârilor judecătorești irevocabile

pentru emiterea ulterior a unei alte soluții decât cele-i adoptate de către

instanțele de judecată cu privire la vinovăția lui Dogotar Mihail în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal notează că revizuirea este o cale de atac de retractare

care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei cauze

penale. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar

ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența

temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra

securității raportului juridic.

Revizuirea cauzei în urma pronunțării hotărârii de către Curtea

Europeană a Drepturilor Omului are ca obiectiv asigurarea securității

raporturilor juridice și a excluderii procedurii consecințelor negative

provocate de o hotărâre contrară Convenției Europene a Drepturilor

Omului.

În concluzie, Colegiul statuează asupra netemeiniciei cererii de

revizuire din motivul lipsei continuității efectului negativ al încălcărilor

constatate de Curtea Europeană, întrucât consecințele grave ale încălcării

nu mai continuă să se producă.

La examinarea prezentei cereri, Colegiul penal lărgit a luat în

considerare practica CtEDO, potrivit căreia la examinarea cererilor de

revizuire și de recurs în anulare, motivele expuse pentru redeschiderea

procedurii trebuie cercetate foarte atent pentru a exclude afectarea

principiului lucrului judecat.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit consideră că cererea

de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

12

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca neîntemeiată cererea declarată de către procurorul

adjunct al Procurorului General, Roșioru Mircea, de revizuire a încheierii

Judecătoriei Drochia, sediul Glodeni din 14 septembrie 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 octombrie 2017, în cauza

penală în privința lui Dogotar Mihail XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 mai 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

13