1ra-728/2019 — art. 287 al. 3 CP

1ra-728/2019 — art. 287 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-728/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Victor Boico,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Russu Ivan în numele inculpatului Cozmuța Valerie, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2018,

în cauza penală în privința lui

Cozmuța Valerie XXX, născut la XXX,

domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 06.03.2018 pînă la 22.06.2018;

Instanța de apel de la 16.07.2018 pînă la 20.11.2018;

Instanța de recurs de la 21.02.2019 pînă la 24.04.2019.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă

în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Cozmuța Valerie a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat pedeapsa cu

închisoare stabilită lui Cozmuța Valerie, pe o perioadă de probațiune de 1 an, cu

condiția că el în perioada de probațiune nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin

comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

A fost încasat de la Cozmuța Valerie, în beneficiul statului suma de 1 280 lei cu

titlu de cheltuieli judiciare suportate la urmărirea penală.

A fost încasat de la Cozmuța Valerie, în beneficiul lui Caragia Cristian, suma de

1 564, 98 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 4 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și suma de 4 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, în rest

acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată și nefondată.

Cozmuța Valerie, la 09.04.2017 în jurul orelor 00:00 aflându-se intr-un loc public, pe

o stradă din s. Brătuleni intenționat încâlcind grosolan ordinea publică și exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate cu o deosebită obrăznicie, fără careva motive

i-a aplicat o lovitură în regiunea capului cu o sticlă pentru băuturi alcoolice lui

Carchilan Andrei, cauzându-i acestuia comoție cerebrală, plagă regiunii ochiului

sting, pe fon de edem ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se

califică ca vătămare ușoară. În continuare Cozmuța Valerie împreună cu o persoană

pe nume „Dima”, și un grup de 4-5 persoane neidentificate până la moment (în

privința cărora materialele au fost disjungate într-o cauză penală separată, i-a aplicat

lui Caragia Cristian, o lovitură în regiunea capului cu un ciob de sticlă pentru băuturi

alcoolice cauzându-i dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare

corporală ușoară.

1

a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, în partea ce ține de latura

civilă privind repararea prejudiciului moral prin echivalent bănesc, pronunțarea unei

noi hotărâri cu admiterea integrală a pretenției privind repararea prejudiciului moral,

prin încasarea de la Cozmuța Valerie în beneficiul lui Caragia Cristian suma de 50

000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În argumentarea apelului declarat, partea vătămată a invocat următoarele:

- sentința primei instanțe este neîntemeiată în partea acțiunii civile, cu

referire la prejudiciul moral;

- în urma vătămărilor corporale suferite, Caragia Cristian a fost internat în

Raional Nisporeni cu diagnostic complet - comoție cerebrală, plagă în zigomatică pe

dreapta, neuropatie facială pe dreapta. A fost consultat de un chirurg, stomatolog și

medic neurolog, după care a fost supus unei intervenții chirurgicale. Spitalizarea a

durat 8 zile, timp în care i s-au administrat preparate medicamentoase. Apoi a fost

externat și supus unui tratament ambulatoriu. Comisia de medici a Spitalului Raional

Nisporeni i-a făcut trimitere la Institutul Neurologie și Neurochirurgie din Chișinău,

unde Caragia Cristian a fost supus unei investigații amănunțite. S-a stabilit defect

facial pe dreapta, căderea pleoapei pe dreapta, căderea unghiului gurii dreapta, în

concluzie - suferință facială dreapta;

- conform actelor medicale și raportului medico-legal, sănătatea lui Caragia

Cristian a fost prejudiciată incontestabil;

- păcate daunele provocate de Cozmuța Valerie, nu s-au redus doar la

suferințele fizice menționate mai sus, acestea s-au extins și asupra stării emoționale a

părții vătămate, cât și asupra carierei sale de sportiv.

- Caragia Cristian este elev al Școlii de Sport din or. Nisporeni, la secțiunea -

haltere. Practică această disciplină de 7 ani, timp în care a fost multiplu campion și

premiat la campionatele naționale și la turneele internaționale. Deține titlu de

„Maestru al Sportului” conferit prin Ordinul Ministrului Tineretului Sportului din

24.10.2014. La 20.01.2017 a fost inclus în lista lotului național de haltere, grupa de

tineret masculin, la categoria 77 kg și urma să participe la campionatul Europei, în

Albania în toamna 2017 (a se vedea Lista lotului național de haltere anexat la dosar);

- din cauza traumelor fizice și emoționale, Caragia Cristian nu a putut

participa Campionatul european din Albania. Acest fapt i-a adus multă supărare și

disperare deoarece toată munca depusă pentru pregătirea sportivă a fost în zadar;

- consideră neparticiparea lui la campionatul european de haltere - un pas

înapoi în dezvoltarea carierei sale. A avut de pierdut inclusiv echipa care l-a

pregătit și a investit în el timp și pregătire. Orice campionat este o rampă de

remarcare și succes iar el a pierdut aceste oportunități;

- perioadă dificilă prin care a trecut, eșecurile suportate în carieră, durerea

fizică spitalizarea, recuperarea și procedurile de investigație, supărările au avut un

impact distrugător asupra stării emoționale a lui Caragia Cristian;

- cuantumul prejudiciului moral într-un echivalent bănesc de 50 000 lei

raportat la toate suferințele suportate prin lezarea sănătății, prin intensitatea dureri

fizice și psihice, prin suferințele rezultate din numărul zilelor de îngrijire medicală

suportarea mediului spitalicesc, ratarea participării la un campionat european de

haltere ce a dus la limitarea oportunității sale de remarcare, de dezvoltare

profesională.

2

- fiindu-i cauzate prejudicii personalității fizice și personalității afective,

Caragia Cristian și-a valorificat paguba morală prin echivalent bănesc în sumă de 50

000 lei ca compensare a prejudiciului moral care în opinia sa este echitabilă și menită

să atenueze suferințele victimei.

2018, a fost admis apelul părții vătămate Caragia Cristian, casată sentința atacată, în

partea încasării prejudiciul moral, pronunțând o nouă hotărâre în această parte prin

care:

S-a încasat din contul lui Cozmuța Valerie în beneficiul lui Caragia Cristian

prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei. În rest, sentința atacată s-a menținut.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, în prezenta cauză

penală, partea vătămată Caragia Cristian a înaintat acțiune civilă prin care solicită

încasarea din contul lui Cozmuța Valerie a prejudiciului material în sumă de

1564,97 lei, a prejudiciului material sub formă de venit ratat în sumă de 15000 lei, a

prejudiciului moral în sumă de 50000 lei și a cheltuielilor de judecată ce constau din

cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 4000 lei și cheltuieli de deplasare în

instanță (f.d. 194-219). Astfel, partea vătămată nu este de acord cu sentința primei

instanțe doar în partea soluționării acțiunii civile cu privire la încasarea prejudiciului

moral.

Instanța de apel a menționat că, mărimea prejudiciului moral solicitat de partea

vătămată Caragia Cristian în cuantum de 50 000 lei, nu a fost dovedit în cuantumul

cerut, și mai mult, este reținut faptul că, partea vătămată fără îndoială a avut de suferit

și moral în urma acțiunilor ilegale ale inculpatului Cozmuța Valerie prin faptul că a

avut stări de stres, disconfort, dureri suportate, suferințe psihice, de faptul că în urma

huliganismului agravat săvârșit de către inculpat a suferit vătămări corporale

ușoare, fiind internat în spital timp de 8 zile, fiindu-i administrate preparate

medicamentoase, ulterior fiind supus unui tratament ambulatoriu, sănătatea

acestuia fiind incontestabil prejudiciată, astfel daunele provocate s-au extins și

asupra stării emoționale a părții vătămate, cât și asupra carierei sale de sportiv,

care este elev al școlii de Sport , secțiunea - haltere și practică această disciplină de

7 ani, timp în care a fost multiplu campion și premiat la campionatele naționale și

la turneele internaționale, deține titlu de „Maestru al Sportului” conferit prin

Ordinul Ministrului Tineretului Sportului din 24.10.2014. La 20.01.2017 a fost

inclus în lista lotului național de haltere, grupa de tineret masculin, la categoria 77

kg și urma să participe la campionatul Europei, în Albania în toamna 2017, iar din

cauza traumelor fizice și emoționale, Caragia Cristian nu a putut participa

Campionatul european din Albania, însă instanța de apel a considerat mărimea

prejudiciului moral pretins de partea vătămată în sumă de 50 000 lei este prea mare,

ținând cont de suferințele psihice și fizice care i-a fost provocate părții vătămate în

rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpatului. O recompensă echitabilă și

rezonabilă a prejudiciului moral suportat de partea vătămată Caragia Cristian, în

opinia instanței de apel constituie echivalentul sumei de 20 000 lei moldovenești.

Ce ține de cerința cu privire la încasarea sumei de 1 564,98 lei din contul

inculpatului Cozmuța Valerie cu titlu de prejudiciu material, acesta a fost admisă

ca urmare a faptului că, acesta a fost probat în instanța de judecată prin probele

anexate la materialele cauzei.

Cu referire la încasarea prejudiciului material sub formă de venit ratat datorită

faptului că, nu a participat la campionatul European din Albania, prima instanță a

3

considerat oportun de a respinge acest capăt de acțiune ca nefondat și neîntemeiat ori

participarea lui Caragia Cristian la campionat nu indică expres că, ar fi fost premiat

anume cu suma de 15 000 lei. Nu este prezentata nici o probă veridică că, anume el ar

fi ocupat locul întâi și ar fi fost premiat cu această sumă bănească nu este o

circumstanță concretă ce ar indica anume acest fapt.

Astfel, instanța de apel nu a considerat necesar de a interveni în această parte, de

altfel soluția primei instanțe nefiind contestată în această parte de către partea

vătămată.

numele inculpatului Cozmuța Valerie, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea

acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu

decizia instanței de apel, ori, partea vătămată nu a prezentat dovezi că a participat la

competiții sportive, nu sunt dovezi că partea vătămată nu s-a reabilitat, inculpatul nu

are posibilitate de a achita prejudiciul moral părții vătămate din motiv că acesta are

salariu în mediu de 700 lei pe lună.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul, a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Russu Ivan în numele inculpatului Cozmuța Valerie, prin care a menționat că, este de

poziția respingerii acestui recurs, deoarece decizia instanței de apel este justă și

corespunde prevederilor legale.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Potrivit textului recursului declarat de către avocatul Carapunarlî Alexandru în

numele inculpatului Scorțenschi Vladimir, se invocă ca temei de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Acest temei nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat

decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizând

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate,

motivându-și soluția în acest sens.

Mai mult, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate

la pct. 5. din prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța

de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

4

prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârilor recurate.

Este de menționat că, motivele expuse în recurs ordinar au fost anterior

invocate în apel, iar instanța de apel, le-a examinat apreciind toate probele din dosar

în ansamblu și conform art. 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor invocate în apel. O nouă reapreciere a

probelor nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă

numai temeiurile de drept.

Mai mult, Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța

de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au

aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz,

de instanța de apel.

Totodată, Colegiul penal consideră că, justificat instanța de apel a încasat de la

Cozmuța Valerie dauna morală cauzată în beneficiul părții vătămate, suma de 20 000

lei, cu titlu de prejudiciu moral, întrucât în procesul penal acțiunea civilă este o

modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar repararea

prejudiciilor morale prezintă o modalitate distinctă, rezultat din lezarea sentimentelor

de afecțiune.

Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că, despăgubirile pentru

daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se

probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se

ajunge la o îmbogățire fără just temei, astfel, în cazul infracțiunilor contra persoanei,

soldate cu vătămări corporale ușoare, este necesar să fie luate în considerare

suferințele fizice și morale, care au fost cauzate prin fapta infracțională săvârșită de

inculpat, precum și toate consecințele acestuia.

Mai mult, pe aceiași cale de considerente, se enunță că potrivit art. 2036 Cod

civil, În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute

de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin plata de despăgubiri. Art. 2037 Cod civil prevede că, mărimea

despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în

funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de

gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție

echitabilă persoanei vătămate.

Din materialele cauzei, rezultă că partea vătămată a trecut prin suferință

morală, iar instanța de apel a conchis corect că aceste suferințe urmează a fi

recuperate de inculpatul prin contra-echivalent bănesc în sumă de 20 000 lei, sumă

ce a fost considerată echitabilă pentru recuperare a prejudiciului moral suferit.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel, rejudecând cauza cu

pronunțarea unei noi hotărâri, a motivat argumentat admiterea acțiunii civile, ținînd

cont de gradul de suferințe fizice și psihice cauzate prin vătămarea integrității

corporale a victimei, circumstanțele concrete ale cauzei, starea precară materială și

personalitatea inculpatului. Astfel, la acest capitol Colegiul apreciază ca vădit

neîntemeiată solicitarea recurentului.

5

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că, acesta este

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Russu Ivan în numele

inculpatului Cozmuța Valerie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 20 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Cozmuța Valerie

XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 22 mai 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Victor Boico

6