ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.05.2019

1ra-749/2019 — art. 264 al. 1 CP

HOTĂRÂRE
16.05.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 al. 1 CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-749/2019 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-749/2019

Curtea Supremă de Justiție

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

29 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Cara Vladislav xxxxx născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

fiind examinată în procedura prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, a fost

încetat procesul penal la învinuirea lui Cara Vladislav, de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de alin. (1), art. 264 Cod penal.

În conformitate cu art. 53 Cod penal, Cara Vladislav a fost liberat de

răspunderea penală cu tragerea la răspundere contravențională, în conformitate cu

art. 55 Cod penal.

Cara Vladislav, a fost tras la răspundere contravențională, cu stabilirea unei

pedepse sub formă de amendă, în mărime de 150 unități convenționale, ce constituie

7500 /șapte mii cinci sute/ lei.

Corpurile delicte: automobil de model „Mercedes-Benz” de culoare argintie cu

bara de protecției deteriorată, fără număr de înmatriculare, un fragment de la bara de

protecție a automobilului de model „Mercedes-Benz”, fragmentele de oglinzi și

faruri, precum și pictograma de aluminiu „Mercedes” - de restituit proprietarului

legal, Cara Vladislav.

data de 26 noiembrie 2017, aproximativ la ora 00 și 10 minute, conducând unitatea

de transport de model „Mercedes” cu numărul de înmatriculare xxxxx, deplasându-

se pe traseul L - 666 Cairaclia - Copceac, pe porțiunea din beton asfaltic a traseului,

1

în apropierea satului Cairaclia, raionul Taraclia, contrar alin. (1), pct. 10), alin. (1),

pct. 45) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

357 din 13 mai 2009, potrivit cărora, persoana care conduce un vehicul trebuie să

posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să

posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum, și

conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația

rutieră, precum și în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi

observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a

nu pune în pericol siguranța traficului, a ignorat semnul rutier 1.32.1 și 1.32.2, care

semnalizează direcția curbei periculoase, nu a ținut cont de experiența sa de

conducător al vehiculului care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, nu a

micșorat viteza pe sectorul respectiv al traseului, nu s-a isprăvit cu conducerea

mijlocului de transport, ca rezultat, mijlocul de transport a derapat de pe traseu pe

acostament și s-a tamponat cu partea frontală a automobilului în copac, în legătură

cu ce pasagerului Tuluș Piotr, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de

luxație închisă a articulației coxo-fermurale drepte, care conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 412/D, se califică ca vătămare corporală medie.

Acțiunile lui Cara Vladislav, au fost încadrate în prevederile alin. (1), art. 264,

Cod penal, conform indiciilor - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității

corporale.

raionului Taraclia, Lefter Sergiu, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței în partea respingerii cerinței procurorului privind aplicarea inculpatului

Cara Vladislav, a pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport, pe un termen de 01 (unu) an și încasarea din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare, în mărime de 10 300 lei, cu pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri, prin care, inculpatului Cara Vladislav, să-i fie

stabilită pedeapsa în baza alin. (2), lit. d), art. 55 Cod penal, sub formă de privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 01 (unu) an, și să fie

încasat din contul inculpatului în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în

mărime de 10 300 lei.

În motivarea cererii de apel a invocat că, prima instanță neîntemeiat a respins

cerințele procurorului privind stabilirea inculpatului Cara Vladislav, a pedepsei

complementare, și privind încasarea din contul acestuia a cheltuielilor judiciare. În

motivarea soluției de respingere a acestor cerințe, prima instanță a invocat că,

pedeapsa prevăzută pentru comiterea infracțiunii prevăzute de alin. (1), art. 264 Cod

penal, nu prevede ca pedeapsă complementară privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport, menționând că stabilirea inculpatului a pedepsei cu amendă,

2

este suficientă. Însă, în dispozițiile alin. (2), art. 55 Cod penal, legiuitorul a prevăzut

posibilitatea aplicării în privința persoanelor liberate de răspundere penală, a

pedepsei sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Respectiv, aplicarea acestei pedepse în cazul din speță este obligatorie. Mai mult ca

atât, analizând circumstanțele cauzei, declarațiile inculpatului, a fost constatat că

ultimul nu posedă experiență suficientă în conducerea autovehiculelor. Or, permisul

de conducere i-a fost eliberat cu o săptămână înainte de producerea accidentului

rutier. Astfel, rezultă că, inculpatul Cara Vladislav, peste o săptămână după

obținerea permisului de conducere a mijloacelor de transport, fiind la volanul

automobilului a încălcat Regulile circulației rutiere, depășind limita de viteză

stabilită pe acest sector periculos de drum, nu s-a isprăvit cu conducerea vehiculului,

din care motive s-a produs accidentul rutier, în rezultatul căruia au suferit câteva

persoane. Astfel, numai aplicarea pedepsei sub formă de privarea inculpatului de

dreptul de a conduce mijloace de transport, va disciplina inculpatul Cara Vladislav

și va contribui la respectarea Regulilor circulației rutiere de către acesta.

Totodată, prima instanță neîntemeiat a refuzat încasarea din contul inculpatului

Cara Vladislav, a cheltuielilor de judecată, legate de efectuarea expertizei auto-

tehnice și expertizei biologice. Or, aceste expertize au fost achitate din bugetul

statului, iar potrivit art. 229 Cod de procedură penală, condamnatul poate fi obligat

la recuperarea cheltuielilor de judecată, de către instanța de judecată. Prima instanță

în motivarea soluției de respingere a indicat faptul că, inculpatul nu este angajat în

câmpul muncii și nu va dispune de posibilitatea de a achita respectivele cheltuieli.

Însă în ședința primei instanțe, inculpatul a relatat expres că, dispune de posibilitatea

de a achita amenda stabilită. Respectiv, are și posibilitatea de a achita cheltuielile de

judecată, suportate de stat în cadrul procesului penal. Mai mult ca atât, despre

obligația persoanei condamnate de a recupera cheltuielile de judecată suportate de

stat, s-a expus și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa

relevantă.

2018 a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului

Taraclia, Lefter Sergiu, casată parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din

04 iunie 2018, în latura civilă și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin

care a fost respinsă cerința procurorului privind încasarea din contul inculpatului

Cara Vladislav Serghei, a cheltuielilor de judecată.

În rest celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de

fond, examinând cauza în procedura prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură

penală, corect a concluzionat asupra vinovăției inculpatului Cara Vladislav în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. 1) Cod penal și anume „încălcarea

regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității

corporale”.

3

Verificând aspectele de drept operate de prima instanță la individualizarea și

stabilirea pedepsei inculpatului Cara Vladislav, Colegiul judiciar constatat că, prima

instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă, care va contribui la reeducarea

și corectarea acestuia, cât și va restabili echitatea socială, perturbată prin comiterea

infracțiunii în strictă conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, ținând cont de

prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală și 55 Cod penal.

A fost respinsă, ca neîntemeiată, cerința acuzatorului de stat privind aplicarea

față de inculpatul Cara Vladislav, a pedepsei complementare sub formă de privarea

de dreptul de a conduce mijloace de transport. Or, dispozițiile alin. (1), art. 264 Cod

penal, nu prevăd în mod obligatoriu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport,

Totodată a fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpat

în beneficiul statului a cheltuieli judiciare. Or, normele legislației procesual penale

la momentul efectuării expertizei judiciare, în mod expres stipulau că, plata

expertizelor judiciare se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail în care a

invocat ca temei de casarea a deciziei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei în latura

cheltuielilor de judecată, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în

instanța de apel, în altă componență invocând că cheltuielile de judecată suportate

de către stat în cauza penală de învinuire a lui Cara Vladislav urmează a fi încasate

din contul acesteia făcând trimitere la art.227-229 Cod procedură penală.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură

penală.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiul de casare a hotărârii

instanței de apel, prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

4

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind

legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența erorilor prevăzute de

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.

6.1.Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct.6) alin.

(1) art.427 Cod de procedură penală Colegiul penal constată că, acesta nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.1), 5), 417 alin.8) Cod de

procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelul procurorului motivarea soluției corespunde dispozitivului

hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o

eroare gravă de fapt.

Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de acuzatorul de

stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail sunt

neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute,

hotărârile instanțelor corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură penală,

fiind legale și întemeiate.

Instanța de recurs, respinge argumentele recurentului, precum că cheltuielile de

judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Cara Vladislav

urmează să fie încasate din contul acestuia or, hotărîrile instanțelor de fond sunt

legale și motivate în acest sens, fiind respinse toate argumentele din apel.

Procurorul solicită în baza art.227-229 Cod de procedură penală, încasarea

cheltuielilor judiciare în mărime totală de 10300 lei.

Instanța de recurs relevă dispoziția alin.(2) art.229 Cod de procedură penală

potrivit căreia, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare... Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter

imperativ, ci unul facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii

plății cheltuielilor judiciare, ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor

cheltuieli.

Aceste norme procedurale invocate de acuzatorul de stat și menținute de

instanțele de fond nu reglementează încasarea obligatorie din contul inculpatului a

mijloacelor bănești, cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei, care sunt

achitate din bugetul de stat.

Prin urmare, se reține că rapoartele de expertiză efectuate în sumă totală de

10300 lei, au fost ordonate de către organul de urmărire penală în vederea stabilirii

circumstanțelor cauzei, constituind acțiuni procesuale ce țin de administrarea

probatoriului și formularea învinuirii, astfel constituie cheltuieli ce urmează a fi

achitate, conform prevederilor art.143 alin.(2) Cod de procedură penală (până la

modificările din 09 februarie 2018), din contul mijloacelor bugetului de stat, ținând

cont de prevederile art.3 Cod de procedură penală, care stipulează, că în

5

desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi

penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel referitoare la

respingerea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat privind încasarea de la

inculpat a sumei de bani menționate mai sus, cu titlu de cheltuieli suportate.

În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a

respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare, ca fiind nefondată.

Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de

apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod

de procedură penală.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești

contestate.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie 2018, în cauza penală

privindu-l pe Cara Vladislav xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 mai 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-10-09
0,94
1ra-1439/2019 — art. 29, 248 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1439/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2019-12-30
0,94
1ra-2175/19 — art. 287 alin. 2, lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-2175/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 4 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componenţă: preşedinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilita
CSJ 2019-06-13
0,94
1ra-592/19 — Art. 264 alin. 3 lit. a Cp
Dosarul nr. 1ra-592/2019 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 15 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte: Timofti Vladimir, judecători: Toma Nadejda şi Boico Victor, examinând admisibilitatea în princi
CSJ 2019-03-21
0,94
1ra-529/2019 — art. 264/1 al. 4 CP
Dosarul nr.1ra-529/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan
CSJ 2019-05-23
0,94
1ra-751/2019 — art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-751/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan
Sursă