1ra-749/2019 — art. 264 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
1ra-749/2019 — art. 264 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-749/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
17 aprilie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte - Timofti Vladimir
Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către
acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail,
prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din
29 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe
Cara Vladislav xxxxx născut la xxxxx, originar
și domiciliat în xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 02.03.2018 - 04.06.2018;
Instanța de apel: 23.07.2018 - 29.11.2018;
Instanța de recurs: 26.02.2019 - 17.04.2019.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții
Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, din 04 iunie 2018, cauza
fiind examinată în procedura prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, a fost
încetat procesul penal la învinuirea lui Cara Vladislav, de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de alin. (1), art. 264 Cod penal.
În conformitate cu art. 53 Cod penal, Cara Vladislav a fost liberat de
răspunderea penală cu tragerea la răspundere contravențională, în conformitate cu
art. 55 Cod penal.
Cara Vladislav, a fost tras la răspundere contravențională, cu stabilirea unei
pedepse sub formă de amendă, în mărime de 150 unități convenționale, ce constituie
7500 /șapte mii cinci sute/ lei.
Corpurile delicte: automobil de model „Mercedes-Benz” de culoare argintie cu
bara de protecției deteriorată, fără număr de înmatriculare, un fragment de la bara de
protecție a automobilului de model „Mercedes-Benz”, fragmentele de oglinzi și
faruri, precum și pictograma de aluminiu „Mercedes” - de restituit proprietarului
legal, Cara Vladislav.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Cara Vladislav, la
data de 26 noiembrie 2017, aproximativ la ora 00 și 10 minute, conducând unitatea
de transport de model „Mercedes” cu numărul de înmatriculare xxxxx, deplasându-
se pe traseul L - 666 Cairaclia - Copceac, pe porțiunea din beton asfaltic a traseului,
1
în apropierea satului Cairaclia, raionul Taraclia, contrar alin. (1), pct. 10), alin. (1),
pct. 45) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
357 din 13 mai 2009, potrivit cărora, persoana care conduce un vehicul trebuie să
posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să
posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum, și
conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză
stabilită, ținând seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează
atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile
periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația
rutieră, precum și în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi
observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a
nu pune în pericol siguranța traficului, a ignorat semnul rutier 1.32.1 și 1.32.2, care
semnalizează direcția curbei periculoase, nu a ținut cont de experiența sa de
conducător al vehiculului care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, nu a
micșorat viteza pe sectorul respectiv al traseului, nu s-a isprăvit cu conducerea
mijlocului de transport, ca rezultat, mijlocul de transport a derapat de pe traseu pe
acostament și s-a tamponat cu partea frontală a automobilului în copac, în legătură
cu ce pasagerului Tuluș Piotr, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de
luxație închisă a articulației coxo-fermurale drepte, care conform raportului de
expertiză medico-legală nr. 412/D, se califică ca vătămare corporală medie.
Acțiunile lui Cara Vladislav, au fost încadrate în prevederile alin. (1), art. 264,
Cod penal, conform indiciilor - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de
exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de
transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității
corporale.
Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura
raionului Taraclia, Lefter Sergiu, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea
sentinței în partea respingerii cerinței procurorului privind aplicarea inculpatului
Cara Vladislav, a pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport, pe un termen de 01 (unu) an și încasarea din contul
inculpatului a cheltuielilor judiciare, în mărime de 10 300 lei, cu pronunțarea în
această parte a unei noi hotărâri, prin care, inculpatului Cara Vladislav, să-i fie
stabilită pedeapsa în baza alin. (2), lit. d), art. 55 Cod penal, sub formă de privarea
de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 01 (unu) an, și să fie
încasat din contul inculpatului în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în
mărime de 10 300 lei.
În motivarea cererii de apel a invocat că, prima instanță neîntemeiat a respins
cerințele procurorului privind stabilirea inculpatului Cara Vladislav, a pedepsei
complementare, și privind încasarea din contul acestuia a cheltuielilor judiciare. În
motivarea soluției de respingere a acestor cerințe, prima instanță a invocat că,
pedeapsa prevăzută pentru comiterea infracțiunii prevăzute de alin. (1), art. 264 Cod
penal, nu prevede ca pedeapsă complementară privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport, menționând că stabilirea inculpatului a pedepsei cu amendă,
2
este suficientă. Însă, în dispozițiile alin. (2), art. 55 Cod penal, legiuitorul a prevăzut
posibilitatea aplicării în privința persoanelor liberate de răspundere penală, a
pedepsei sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.
Respectiv, aplicarea acestei pedepse în cazul din speță este obligatorie. Mai mult ca
atât, analizând circumstanțele cauzei, declarațiile inculpatului, a fost constatat că
ultimul nu posedă experiență suficientă în conducerea autovehiculelor. Or, permisul
de conducere i-a fost eliberat cu o săptămână înainte de producerea accidentului
rutier. Astfel, rezultă că, inculpatul Cara Vladislav, peste o săptămână după
obținerea permisului de conducere a mijloacelor de transport, fiind la volanul
automobilului a încălcat Regulile circulației rutiere, depășind limita de viteză
stabilită pe acest sector periculos de drum, nu s-a isprăvit cu conducerea vehiculului,
din care motive s-a produs accidentul rutier, în rezultatul căruia au suferit câteva
persoane. Astfel, numai aplicarea pedepsei sub formă de privarea inculpatului de
dreptul de a conduce mijloace de transport, va disciplina inculpatul Cara Vladislav
și va contribui la respectarea Regulilor circulației rutiere de către acesta.
Totodată, prima instanță neîntemeiat a refuzat încasarea din contul inculpatului
Cara Vladislav, a cheltuielilor de judecată, legate de efectuarea expertizei auto-
tehnice și expertizei biologice. Or, aceste expertize au fost achitate din bugetul
statului, iar potrivit art. 229 Cod de procedură penală, condamnatul poate fi obligat
la recuperarea cheltuielilor de judecată, de către instanța de judecată. Prima instanță
în motivarea soluției de respingere a indicat faptul că, inculpatul nu este angajat în
câmpul muncii și nu va dispune de posibilitatea de a achita respectivele cheltuieli.
Însă în ședința primei instanțe, inculpatul a relatat expres că, dispune de posibilitatea
de a achita amenda stabilită. Respectiv, are și posibilitatea de a achita cheltuielile de
judecată, suportate de stat în cadrul procesului penal. Mai mult ca atât, despre
obligația persoanei condamnate de a recupera cheltuielile de judecată suportate de
stat, s-a expus și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa
relevantă.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie
2018 a fost admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului
Taraclia, Lefter Sergiu, casată parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din
04 iunie 2018, în latura civilă și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin
care a fost respinsă cerința procurorului privind încasarea din contul inculpatului
Cara Vladislav Serghei, a cheltuielilor de judecată.
În rest celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.
4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de
fond, examinând cauza în procedura prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură
penală, corect a concluzionat asupra vinovăției inculpatului Cara Vladislav în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. 1) Cod penal și anume „încălcarea
regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de
transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității
corporale”.
3
Verificând aspectele de drept operate de prima instanță la individualizarea și
stabilirea pedepsei inculpatului Cara Vladislav, Colegiul judiciar constatat că, prima
instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă, care va contribui la reeducarea
și corectarea acestuia, cât și va restabili echitatea socială, perturbată prin comiterea
infracțiunii în strictă conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal, ținând cont de
prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală și 55 Cod penal.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, cerința acuzatorului de stat privind aplicarea
față de inculpatul Cara Vladislav, a pedepsei complementare sub formă de privarea
de dreptul de a conduce mijloace de transport. Or, dispozițiile alin. (1), art. 264 Cod
penal, nu prevăd în mod obligatoriu privarea de dreptul de a conduce mijloace de
transport,
Totodată a fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpat
în beneficiul statului a cheltuieli judiciare. Or, normele legislației procesual penale
la momentul efectuării expertizei judiciare, în mod expres stipulau că, plata
expertizelor judiciare se face din contul mijloacelor bugetului de stat.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către acuzatorul
de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail în care a
invocat ca temei de casarea a deciziei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei în latura
cheltuielilor de judecată, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, în
instanța de apel, în altă componență invocând că cheltuielile de judecată suportate
de către stat în cauza penală de învinuire a lui Cara Vladislav urmează a fi încasate
din contul acesteia făcând trimitere la art.227-229 Cod procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide
inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură
penală.
Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiul de casare a hotărârii
instanței de apel, prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală potrivit
căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
4
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.
Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia
instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind
legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența erorilor prevăzute de
art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală.
6.1.Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct.6) alin.
(1) art.427 Cod de procedură penală Colegiul penal constată că, acesta nu și-a găsit
confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la
examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.1), 5), 417 alin.8) Cod de
procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția
pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante
invocate în apelul procurorului motivarea soluției corespunde dispozitivului
hotărârii atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o
eroare gravă de fapt.
Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de acuzatorul de
stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail sunt
neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute,
hotărârile instanțelor corespunzând tuturor prevederilor legii de procedură penală,
fiind legale și întemeiate.
Instanța de recurs, respinge argumentele recurentului, precum că cheltuielile de
judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Cara Vladislav
urmează să fie încasate din contul acestuia or, hotărîrile instanțelor de fond sunt
legale și motivate în acest sens, fiind respinse toate argumentele din apel.
Procurorul solicită în baza art.227-229 Cod de procedură penală, încasarea
cheltuielilor judiciare în mărime totală de 10300 lei.
Instanța de recurs relevă dispoziția alin.(2) art.229 Cod de procedură penală
potrivit căreia, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze
cheltuielile judiciare... Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter
imperativ, ci unul facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii
plății cheltuielilor judiciare, ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor
cheltuieli.
Aceste norme procedurale invocate de acuzatorul de stat și menținute de
instanțele de fond nu reglementează încasarea obligatorie din contul inculpatului a
mijloacelor bănești, cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizei, care sunt
achitate din bugetul de stat.
Prin urmare, se reține că rapoartele de expertiză efectuate în sumă totală de
10300 lei, au fost ordonate de către organul de urmărire penală în vederea stabilirii
circumstanțelor cauzei, constituind acțiuni procesuale ce țin de administrarea
probatoriului și formularea învinuirii, astfel constituie cheltuieli ce urmează a fi
achitate, conform prevederilor art.143 alin.(2) Cod de procedură penală (până la
modificările din 09 februarie 2018), din contul mijloacelor bugetului de stat, ținând
cont de prevederile art.3 Cod de procedură penală, care stipulează, că în
5
desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi
penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.
Astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel referitoare la
respingerea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat privind încasarea de la
inculpat a sumei de bani menționate mai sus, cu titlu de cheltuieli suportate.
În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a
respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a
cheltuielilor judiciare, ca fiind nefondată.
Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de
apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod
de procedură penală.
Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul
penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești
contestate.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către
procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar
da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,
potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, de către acuzatorul de stat,
procuror în Procuratura de circumscripție Cahul – Tomița Mihail, împotriva deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 noiembrie 2018, în cauza penală
privindu-l pe Cara Vladislav xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 16 mai 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Cobzac Elena
Țurcan Anatolie
6