1ra-529/2019 — art. 264/1 al. 4 CP

1ra-529/2019 — art. 264/1 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-529/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul-șef al procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01

noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Mura Viorel xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

încetat procesul penal în privința lui Mura Viorel învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641, alin. (4) Cod penal din motivul că există alte circumstanțe

prevăzute de lege care exclud urmărirea penală.

formulată de procuror, Mura Viorel la data de 25 noiembrie 2017, în jurul orelor

23:00 minute, aflându-se la volanul automobilului de model „Alfa Romeo”, cu n/î

xxxxx, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport a încălcat

cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 357 din 13.05.2009, și anume:

- pct. 10. (1), lit. b) Regulamentul circulației rutiere, care prevede că

„Persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să execute

cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a

conduce în siguranță vehiculul pe drum”.

- pct. 10. (2), lit. a) Regulamentul circulației rutiere, care prevede că

„Persoana care conduce un vehicul trebuie să posede permisul de conducere valabil

pentru categoria din care face parte autovehiculul condus”.

- pct. 11 lit. j) Regulamentul circulației rutiere care prevede că „Conducătorul

de vehicul este obligat să se supună, la solicitarea polițistului, procedurii de testare

1

a aerului expirat sau, după caz, examenului medical de recoltare a probelor

biologice în vederea constatării alcoolemiei”, în xxxxx a fost stopat de către

subofițerii de patrulare a Batalionului de Patrulare Sud, de la ultimul se simțea

miros de alcool, din care cauză i-a fost propus să treacă proba alcooltest la aparatul

electronic de tip „Drager” și deși Mura Viorel fiind avertizat despre răspundere

penală conform Codului penal, a refuzat categoric a fi supus testării alcoscopice la

aparatul electronic de tip „Drager” pentru stabilirea faptului consumării alcoolului,

ulterior fiind transportat la Spitalul Raional Cahul pentru examenul medical și

recoltarea probelor biologice întru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, a

refuzat categoric de la recoltarea probelor biologice.

Acțiunile inculpatului Mura Viorel au fost calificate în limitele indicilor

calificativi prevăzuți de art. 264/1, alin. (4) Cod penal - „refuzul conducătorului

mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în

vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor

biologice în cadrul acestui examen medical, săvârșită de către o persoană care este

privată de dreptul conduce mijloace de transport”.

Procuratura raionului Cahul, Gavrușenco Tatiana la data de 03 aprilie 2018,

solicitând admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central

din 20 martie 2018, și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează, recunoașterea lui Mura Viorel vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641, alin. (4) Cod penal, și stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni. Totodată luând în

considerație faptul că inculpatul prin sentința Judecătoriei Cahul din 15 ianuarie

2014 a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264, alin. (3), lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 5 ani

închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis și conform art. 90 Cod

penal fiind suspendată condiționat stabilind termen de probă de 5 ani, cu privare de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, respectiv

conform art. 85 Cod penal a-i stabili pedeapsa definitivă prin cumul parțial de

sentințe - 5 ani și 3 luni închisoare.

3.1 În motivarea cerințelor sale, procurorul a menționat că, la data de 29

noiembrie 2017 Mura Viorel a fost pus sub învinuire pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 264/1, alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi: refuzul

conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul

medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea

probelor biologice în cadrul acestui examen medical, săvârșită de către o persoană

care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport. Învinuirea i-a fost

adusă la cunoștință învinuitului și apărătorului acestuia.

Ulterior, în cadrul cercetării judecătorești la data de 13 februarie 2018 în baza

art. 325, alin. (2) Cod procedură penală, de către procuror i-a fost modificată

învinuirea lui Mura Viorel, fiindu-i încriminat că prin acțiunile sale Mura Viorel a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264/1, alin. (4) Cod penal, potrivit indicilor

calificativi: refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea

2

alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a

naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical,

săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere.

Procurorul în fața instanței de fond a invocat că, vina inculpatului a fost

dovedită prin probele care au fost dobândite în procesul urmăririi penale în mod

legal cu respectarea normelor procesual penale și cercetate de instanța de judecată,

și anume: declarațiile martorilor Cioban Gheorghe, Boboc Radu, procesul-verbal

de constatare a infracțiunii conform căruia Mura Viorel a refuzat să treacă proba

alcooltest, ordonanța de ridicare din 26 noiembrie 2017 prin care sunt ridicate

înregistrările video, ordonanța de recunoaștere și anexare la materialele cauzei

penale a corpurilor delicte din 27 noiembrie 2017, ordonanța de recunoaștere și

anexare la materiale cauzei a documentelor ca mijloc material de probă din 27

noiembrie 2017, informația parvenită de la Șeful SÎT CCA Cahul nr. 03/59-788 din

30 august 2017 conform căreia Mura Viorel nu deține permis de conducere, proces

verbal nr. 67 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a

alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 26 noiembrie 2017.

Consideră acuzarea că, corect a fost făcută încadrarea juridică a acțiunilor lui

Mura Viorel în baza art. 264/1 alin.(4) Cod penal.

Susține că, la 13 februarie 2018 învinuirea modificată, dar nu în sensul

agravării, a fost prezentată avocatului pentru cunoștință și pregătirea apărării,

precum și anexată la dosarul penal. Sintagma „fiind privat de permis în

conducere...„ vis-a-vis de sintagma „nedeținând permisul de conducere...” nu

influențează asupra încadrării juridice a acțiunilor, în ambele cazuri calificarea

trebuie să fie efectuată potrivit art. 264/1 alin. (4) Cod Penal.

Consideră că, invocarea ilegalității modificării acuzării în instanța de fond în

privința inculpatului pe motiv că aceasta a fost înaintată separat doar avocatului, nu

poate fi reținută în speța dată din considerentele că, modificarea acuzării potrivit

art. 325, alin. (2) Cod de procedură penală, nu prevede expres aducerea la

cunoștință a noii învinuiri inculpatului în ședința de judecată contra semnătură, în

termen de 48 de ore din momentul emiterii ordonanței - așa precum este

reglementat în dispoziția art. 282 Cod de procedură penală.

2018 a fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Cahul,

Gavrușenco Tatiana, casată sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 20

martie 2018, cu restituirea cauzei la rejudecare în Judecătoria Cahul, sediul Central

în alt complet de judecată.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel cercetând materialele

dosarului penal, inclusiv procesul verbal al ședinței de judecată, în coraport cu

normele indicate supra, a constatat că, la caz, de către procuror nu au fost

respectate prevederile art.326 alin.(2) Cod de procedură penală, care reglementează

procedura de modificare a acuzării în ședința de judecată în sensul agravării ei și

respectiv, acțiunile participanților la proces în acest sens.

recurs ordinar de către procurorul-șef al procuraturii de circumscripție Cahul,

3

Calendari Dumitru prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 noiembrie 2018 și a încheierii

din 27 septembrie 2018 în cauza penală privindu-l pe Mura Viorel, învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute în art. 264/1 alin.(4) Cod penal, cu dispunerea

rejudecării de către instanța de apel a cauzei penale în această parte, deoarece

erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs.

5.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a indicat că, studiind materialele

cauzei penale nici una din prevederile art.415 al.1 pct.3 Cod de procedură penală

nu se referă la speța noastră. Or, instanța de apel a motivat casarea sentinței prin

alte argumente: „în prima instanță nu a fost judecat fondul cauzei potrivit

învinuirilor formulate, în mod inevitabil lezează și dreptul acestuia la apărare,

ceea ce este reglementat și de art. 326 Cod de procedură penală, iar pe cale de

consecință, asemenea încălcări denaturează principiul unui proces echitabil”.

Totodată indică acuzarea că, este ilegală și neîntemeiată încheierea pronunțată

de Curtea de Apel Cahul la 27.09.2018 prin care a fost respins demersul

procurorului privind aplicarea măsurii preventive în privința lui Mura Viorel și

anunțarea acestuia în căutare. Or, s-a constatat că Mura Viorel nu se află pe

teritoriul Republicii Moldova, se ascunde de la prezentarea în instanța de apel, în

legătură cu ce instanței de apel au fost prezentate probele care confirm acest fapt.

Respectiv s-a constatat că inculpatul se sustrage de la judecată.

Astfel, analizând materialele dosarului penal, încheierea Curții de Apel Cahul

din 27 septembrie 2018, decizia motivată a instanței de apel, consideră procurorul

că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; temeiuri pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(1)

pct.6) Codul de procedură penală, în legătura cu ce solicită să fie casată decizia

instanței de apel cu dispunerea rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct.1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut,

prevăzute în art. art. 429, 430 Cod de procedură penală.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs, recurentul critică soluția

instanței de apel privind remiterea cauzei la rejudecare, solicitând casarea hotărârii

nominalizate, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, din

4

motivul că instanța, la judecarea apelurilor nu a respectat cerințele art. art. 414, 415

Cod de procedură penală.

Însă, procurorul recurent a trecut cu vederea faptul că, potrivit dispozițiilor

art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza

în ordine de apel, poate adopta și o decizie, prin care să admită apelul, să caseze

sentința primei instanțe și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța a cărei

hotărâre a fost anulată.

La caz, drept temei pentru casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei,

instanța de apel a reținut că, prima instanță, judecând cauza în privința lui Mura

Viorel, s-a limitat la analiza aspectelor procedurale care, au fost generate de

ordonanța de modificare a învinuirii din 13 februarie 2018 fără a cercetat probele

prezentate de către procuror, nu s-a expus asupra învinuirilor formulate prin

ordonanța de punere sub învinuire din 29 noiembrie 2017, astfel că nu a fost

judecat fondul cauzei.

Se reține, că judecarea recursului ordinar în cauza penală se desfășoară

potrivit prevederilor stipulate în Secțiunea a II-a, Capitolul IV, titlul II, Partea

specială din Codul de procedură penală.

Din prevederile acestei secțiuni rezultă că recursul ordinar în cauza penală

reprezintă o cale de atac ordinară, ca și apelul, preponderent de casare, destinată a

repara, în principal, erorile de drept comise de instanța de fond. Recursul ordinar în

cauza penală este un act accesibil, necesar și indispensabil pentru desfășurarea

legală a procesului penal și se efectuează într-un termen fix, stabilit de lege.

Deoarece provoacă, de regulă, verificarea legalității hotărârii atacate, recursul

respectiv este o cale de atac, în principal, de drept.

Recursul împotriva hotărârilor instanțelor de apel corespunde, în principiu,

celui de-al treilea grad de jurisdicție penală și de aceea este declarat, de regulă,

împotriva hotărârilor judecătorești date în ultimul grad de fond, pentru erorile de

drept pe care le conțin. Dacă apelul devoluează cauza atât în fapt, cât și în drept,

sub toate aspectele, recursul o devoluează cu precădere în drept, repunând în

examinare nu întreaga cauză, ci numai chestiunile de drept, pentru temeiuri

stabilite expres în lege, astfel pronunțându-se asupra erorilor de drept substanțiale

(materiale) și procesuale (formale).

Astfel, din normele enunțate, se concluzionează, că nu sunt supuse căilor de

atac deciziile Curții de Apel, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei.

Raportând prevederile art.420 Cod de procedură penală, la conținutul

recursului, în raport cu circumstanțele speței, ținând cont de practica unitară a

Curții Supreme de Justiție, potrivit căreia deciziile instanței de apel, prin care s-a

dispus rejudecarea cauzei în prima instanță, nu sunt supuse căilor de atac, rezultă

că temeiurile invocate de autorul recursului, nu sunt relevante, or, acestea nici nu

vor fi examinate, pe motiv, că inadmisibilitatea recursului după formă și conținut

nu implică judecarea fondului recursului.

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursului declarat și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia,

din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.

5

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul-șef al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 noiembrie 2018, în cauza penală

privindu-l pe Mura Viorel xxxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și

de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 martie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

6