1ra-350/2019 — rt. 328 alin. 3 lit. d Cod penal

1ra-350/2019 — rt. 328 alin. 3 lit. d Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-350/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Țurcan Anatolie,

Judecători – Boico Victor, Cobzac Elena, Mardari Dumitru, Ghervas Maria,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către partea vătămată Ciobanu Ion, prin care sa solicitat

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 septembrie

2018, în cauza penală în privința lui

Munteanu Visarion XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 16.08.2012 - 25.10.2013

instanța de apel: 20.11.2013 - 26.03.2014

instanța de recurs ordinar: 18.07.2014 – 27.01.2015

instanța de apel: 09.02.2015 - 26.08.2015

instanța de recurs ordinar: 04.11.2015 – 23.02.2016

instanța de apel: 05.05.2016 - 22.12.2016

instanța de recurs ordinar: 13.03.2017 – 25.07.2017

instanța de apel: 02.10.2017 - 21.09.2018

instanța de recurs ordinar: 15.12.2018 – 09.04.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

Munteanu Visarion a fost condamnat în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod

penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice

pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Totodată, pe episoadele din 02 martie 1993, 13 septembrie 1995, 01

octombrie 1995 și perioada anilor 1995-2000, procesul penal a fost încetat,

1

pe motivul expirării termenului de prescripție, prevăzut de art. 60 Cod

penal.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, lăsând soluționarea ei într-

o procedură separată.

perioada anilor XXXXX, fiind persoană publică, activând în funcția de

director al Agenției Teritoriale Ungheni a Departamentului Privatizării și

Administrării Proprietății de Stat, de pe lângă Ministerul Economiei și

Reformelor al Republicii Moldova, administrând un organ de Stat, ce

promovează în teren politica statului în domeniul de privatizare și duce

evidența proprietății de Stat, urmărind scopul depășirii în mod vădit a

limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, în cadrul acțiunilor

de privatizare a întreprinderii de Stat „Gospodăria Piscicolă Ungheni”

reorganizarea acesteia în S.A. „Piscicultorul” și vânzarea acțiunilor ei, a

comis abuz de serviciu în următoarele circumstanțe:

La XXXXX, contrar prevederilor art. 5 al Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova, nr. 783 din 01.12.1992 „Cu privire la aprobarea

Regulamentului Comisiei de privatizare a obiectului patrimoniului de

stat”, care prevede că: „Comisia se formează din 7-11 persoane, în

dependență de volumul și complexitatea muncii pe care urmează să o

desfășoare, incluzând reprezentanți din partea organului teritorial al

Departamentului de Stat pentru Privatizare, ministerului de ramură, altor

instituții, organului autoadministrării locale; băncii care deservește obiectul

supus privatizării, administrației, precum și colectivului de muncă ale

întreprinderii privatizate”, a emis Ordinul nr. XXXXX, care este ilegal, prin

care a dispus numirea componenței nominale a comisiei de privatizare a

întreprinderii de Stat „Gospodăria Piscicolă Ungheni”, în număr de 4

persoane.

Tot el, la XXXXX, atribuindu-și calitatea de fondator al S.A.

„Piscicultorul”, și președinte al comisiei de privatizare al acesteia, fără de a

fi desemnat în această calitate prin permisul Ministerului Privatizării și

administrării Proprietății de Stat al Republicii Moldova și fără un asemenea

permis de înregistrare a întreprinderii, a încălcat prevederile art. 1 al

Hotărârii Guvernului Republicii Moldova, nr. 688 din 08.11.1993 ”Cu

privire la măsurile de asigurare a activității Fondului Proprietății de Stat al

Republicii Moldova” și printr-o declarație cu privire la constituirea

societății pe acțiuni, a reorganizat întreprinderea de Stat „Gospodăria

2

Piscicolă Ungheni” în S.A. „Piscicultorul”, drept succesor de drept al

întreprinderii vizate mai sus.

Tot el, la XXXXX, contrar prevederilor art. 19 din Codul muncii din

25.05.1973, potrivit căruia: „este interzis serviciul în comun la una și aceiași

întreprindere, instituție, organizație a persoanelor, care se află în rudenie

sau afinitate apropiată între ele (părinți, soți, frați, surori, fii, fiice, precum

și frați, surori, părinți, copii ai soților), dacă în cadrul serviciului unul din ei

este subordonat sau se află sub controlul direct al altuia”, contrar acestor

prevederi, a emis Ordinul nr. XXXXX, prin care a dispus fondarea S.A.

„Piscicultorul” și a numit Comitetul de conducere, compus din

președintele XXXXX, care este soția primului și XXXXX. Drept urmare al

acestor acțiuni și contrar prevederilor art. 53 din Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova, nr. 783 din 01.12.1992 „Cu privire la aprobarea

Regulamentului Comisiei de privatizare a obiectului patrimoniului de stat”

de către membrii comisiei de privatizare aleși ilegal, a fost întocmit planul

de privatizare al S.A. „Piscicultorul”.

Tot el, la XXXXX, încălcând prevederile art. 8 alin. (2) din Legea cu

privire la privatizare, nr. 627 din 04.07.1991, potrivit căreia: „Întreprinderea

de stat poate fi privatizată ca un complex patrimonial unic sau poate fi

reorganizată în societate pe acțiuni de tip deschis, cu vânzarea ulterioară a

acțiunilor”, în momentul când S.A. „Piscicultorul” era fondată, dar încă nu

era înregistrată la Camera Înregistrării de Stat, fiind înregistrată abia la

XXXXX, a permis privatizarea a XXXXX de acțiuni a S.A. „Piscicultorul”,

angajaților acesteia.

Tot el, încălcând prevederile art. 17 pct. 1) și 2) al Legii cu privire la

privatizare, nr. 627 din 04.07.1991, potrivit cărora: ,,salariații

întreprinderilor supuse privatizării participă la privatizare în aceleași

condiții ca și ceilalți ofertanți. În cazul în care salariații și ceilalți ofertanți

prezintă în cadrul concursului condiții echivalente de privatizare, prioritate

se dă salariaților. Prin hotărâre de Guvern, salariații întreprinderilor

supuse privatizării au dreptul să procure, la prețuri nominale, până la 20 la

sută din bunurile ce se privatizează. În limitele cotei stabilite, de acest drept

beneficiază și foștii salariați ai întreprinderilor respective....”, prevederile

art. 19-20 din Legea cu privire la societățile pe acțiuni, nr. 847 din

03.01.1992, în care se prevede modul de abonare și procedura abonării la

acțiuni, cât și prevederile Regulamentului cu privire la procurarea fără

concurs de către participanții la privatizare a acțiunilor întreprinderilor

supuse privatizării contra bonuri patrimoniale, aprobat prin Hotărârea

3

Guvernului Republicii Moldova, nr. 568 din 07.09.1993, nu a oferit

salariaților reali acest drept preferențial de a procura acțiuni fără concurs,

mai mult ca atât, a admis includerea în lista angajaților întreprinderii a

altor persoane fictive, care nu au activat în întreprinderea dată, oferindu-le

posibilitatea de a procura contra bonuri patrimoniale, în mod preferențial,

20 la sută din acțiunile întreprinderii în cauză, la prețul nominal fără

concurs, printre care XXXXX, feciorul președintelui comitetului de

conducere a S.A. „Piscicultorul”, care la acel moment era minor și XXXXX,

care la acel moment era decedat.

Tot el, în perioada de timp a anilor XXXXX, încălcând prevederile

art. 35 alin. (2) din Legea cu privire la societățile pe acțiuni nr. 847 din

03.01.1992, care prevede că: „Acțiunile din prima ediție, emise la

constituirea societății, nu pot fi vândute la prețuri mai mici decât valoarea

lor nominală”, la licitațiile republicane a acțiunilor întreprinderii, a permis

realizarea a 38061 din acțiuni la prețul de 0,40 bani pentru o unitate, pe

când valoarea lor nominală era de 10 lei, diminuând astfel capitalul statutar

cu 365381 lei și a 25776 acțiuni la prețul de 1,02 lei, fiind diminuat capitalul

statutar cu suma de XXXXX lei.

Tot el, la XXXXX, ignorând:

- prevederile art. 4 al Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr.

1331 din 12.03.1993, cu privire la măsurile de prevenire a privatizării

ilegale, potrivit cărora: „Departamentului Controlului de Stat, Procuratura

Republicii, Fondul Proprietății de Stat și Departamentul de Stat pentru

Privatizare, vor coordona activitatea organelor de drept și a altor organe de

stat în combaterea privatizării ilegale”;

- prevederile art. 44 alin. (1) din Regulamentul cu privire la modul de

transmitere a întreprinderilor de stat, organizațiilor, instituțiilor, a

subdiviziunilor lor, clădirilor, construcțiilor, mijloacelor fixe și altor active,

aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 688 din

09.10.1995, potrivit cărora: „Pentru reînregistrarea la autoritățile autorizate

a obiectelor mijloacelor fixe, întreprinderea ce le-a primit prezintă

următoarele documente: 1) decizia de transmitere sau adeverința de

privatizare eliberată de Departamentul Privatizării sau contractul de

vânzare-cumpărare a obiectului patrimoniului de stat”;

- prevederile pct. 3.3.2 și pct. 3.3.4 din Regulamentul Agenției

Teritoriale Ungheni a Departamentului Privatizării și Administrării

Proprietății de Stat, aprobat la 10.01.2000, potrivit cărora: „Directorul

Agenției Teritoriale este responsabil pentru activitatea Agenției Teritoriale,

4

promovarea unei politici unice de privatizare, organizarea și controlul

procesului de privatizare, ducerea evidenței proprietății de stat în zona de

activitate” și „Directorul Agenției Teritoriale este obligat să raporteze

conducerii Departamentului despre încălcările depistate în procesul de

privatizare și administrare a proprietății de stat și să ia măsuri pentru

lichidarea lor”,

a emis din numele Departamentului Privatizării și Administrării

Proprietății de Stat de pe lângă Ministerul Economiei și Reformelor al

Republicii Moldova, o adeverință de privatizare, fără de a avea asemenea

împuterniciri, prin care a adeverit faptul că în urma licitațiilor Republicane

petrecute, cu scopul vânzării acțiunilor S.A. „Piscicultorul”, cota

proprietății private a acesteia, cu sediul în XXXXX, constituie XXXXX,

adică XXXXX lei sau XXXXX de acțiuni, fapt care nu corespundea

realității. Drept urmare, prin intermediul acestei adeverințe, S.A.

„Piscicultorul”, ilegal și-a înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial

Ungheni, dreptul de proprietate asupra întregului patrimoniu de stat al

fostei „Gospodării Piscicole Ungheni”, care a fost inclus în capitalul

statutar al S.A. „Piscicultorul”, inclusiv și asupra acelui patrimoniu care,

reieșind din prevederile Codului apelor nr. 1532 din 22.06.1993, se afla la

bilanțul întreprinderii doar cu drept de folosință și bunuri care sunt în

proprietate exclusivă a stalului ca - lacul de iernare, inclus în actul de

evaluare a întreprinderii sub nr. 75, alcătuit din 8 lacuri separate, cu

suprafața totală de 5,5 ha, valoarea totală a cărora constituia 31995,6 lei și

construcțiile hidrotehnice - damba nr.2, damba nr.4, incluse în actul de

evaluare a întreprinderii sub nr.76 și nr.77, valoarea cărora constituia

45649,66 lei și 39258,10 lei, și alte obiective acvatice unice și indivizibile din

fondul apelor, ca barajele XXXXX, incluse în actul de evaluare a

întreprinderii sub nr.9, 5 nr.12, nr.15, nr.20, nr.24, nr.28, nr.31, nr.34, nr.36,

valoarea totală a cărora constituia 106981,98 lei.

numele inculpatului și inculpatul, prin care au solicitat casarea acesteia și

pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

2014, a fost respins apelul avocatului Casian Tamara și al inculpatului, ca

fiind nefondat.

în numele inculpatului și inculpatul, care, invocând temeiul prevăzut de

5

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, au solicitat casarea

acesteia și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii, menționând că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și acestea nu cuprind

motivele pe care se întemeiază soluția, astfel hotărârea instanței nu este

întemeiată și motivată, iar prima instanță greșit a considerat că baza

probantă administrată în cauză confirmă vinovăția lui Munteanu Visarion

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal,

deoarece în acțiunile acestuia lipsește elementul laturii obiective al

infracțiunii – urmările prejudiciabile, legătura cauzală dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, în rest, repetat invocând aceleași

motive ca și în apel.

din 27 ianuarie 2015, a fost admis recursul, a fost casată decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 26 martie 2014 și dispusă rejudecarea

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea soluției, instanța de recurs a indicat că, instanța de

apel nu a exercitat în deplină măsură atribuțiile prevăzute de lege,

deoarece, din conținutul deciziei s-a constatat că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel de către avocat și

inculpat, deși aceștia au invocat probe care, în opinia lor, confirmă

nevinovăția inculpatului în cele incriminate.

La fel, instanța de apel nu a ținut cont că la baza învinuirii a fost pus

Ordinul nr. XXXXX, care la materialele cauzei lipsește, iar anexa la ordinul

dat nu este semnată de inculpat, inclusiv și asupra celorlalte motive

invocate în apel.

De asemenea, instanța de recurs a constatat că instanța de apel nu s-a

expus asupra faptului că potrivit materialelor cauzei, S.A. „Piscicultorul”

sau altă organizație de stat nu a fost recunoscută în calitate de parte

vătămată și nu au înaintat acțiune civilă.

În așa mod, instanța de recurs a conchis că, nepronunțându-se asupra

motivelor invocate de apelanți, instanța de apel s-a redus la o frază

generală că instanța de fond corect a ajuns la concluzia privind vinovăția

inculpatului care se confirmă prin probele acumulate pe dosar, fără a

stabili temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului

declarat de avocat și inculpat.

2015, a fost admis apelul avocatului Casian Tamara în interesele

6

inculpatului Munteanu Visarion, a fost casată parțial, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre în latura penală, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

Munteanu Visarion a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal și în conformitate cu

art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost încetat procesul penal în

privința lui Munteanu Visarion pe art. 328 alin. (1) Cod penal, în legătură

cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală,

prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

Dispozițiile sentinței în privința acțiunii civile și corpurilor delicte au

fost menținute fără modificări.

declarat recursuri ordinare:

- procurorul, care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu menținerea

hotărârii primei instanțe, invocând că, instanța de apel a dat o apreciere

greșită probelor examinate în cadrul ședințelor de judecată, recalificând

acțiunile lui Munteanu Visarion în baza art. 328 alin. (1) Cod penal,

nereținând circumstanța „soldată cu urmări grave”, făcând trimitere la

manualul „Drept penal, Partea Specială vol. II”, pag. 872, prin care se

explică noțiunea de urmări grave. În opinia recurentului, inculpatul, fiind o

persoană publică la acel moment, administrând un organ de stat, ce

promova politica statului în domeniul privatizării, prin acțiunile sale

infracționale a adus prejudiciu și o imagine negativă statului Republica

Moldova la capitolul privatizarea proprietăților statului, de asemenea și

părții vătămate Ciobanu Ion, care a înaintat acțiunea civilă, în mărime de

5400 lei, iar instanța de apel nu a clarificat obiectiv circumstanțele cazului,

adoptând o decizie ilegală;

- avocatul Casian Tamara cu inculpatul Munteanu Visarion, care,

indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, au solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Munteanu Visarion să fie achitat

de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1)

Cod penal, din motiv că faptele incriminate nu întrunesc elementele

infracțiunii.

23 februarie 2016, au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror

și de inculpatul Munteanu Visarion și avocatul acestuia, Casian Tamara,

7

casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 august

2015, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

9.1. În motivarea soluției, instanța de recurs a evidențiat că verificând

legalitatea deciziei atacate, a reținut că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, invocat și de recurenți, și-a găsit

confirmarea în cauza dată, sub aspectul că „hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția”, invocând în acest context că din

conținutul deciziei instanței de apel (f. d. 136-154, vol. IV), rezultă că

instanța de apel la examinarea cauzei în apel, în decizia sa nu s-a pronunțat

asupra episodului de învinuire a lui Munteanu Visarion descris în decizie

sa ca faptă constatată de instanța de apel (f. d. 145-146, vol. IV), menționat

și de procuror în recursul său (f. d. 169 – 169 verso, vol. IV), precum și

indicat în rechizitoriu (f. d. 21 verso, vol. III).

Prin urmare, instanța de apel a încălcat prevederile art. 417 alin. (7)

Cod de procedură penală și nu s-a expus asupra fondului cauzei și asupra

învinuirii, confirmându-se astfel temeiul invocat de procuror în recursul

său, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazul

când instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, eroare ce nu poate fi

reparată de către instanța de recurs în speța dată.

Totodată, instanța de recurs a atras atenția instanței de apel asupra

învinuirii înaintate în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, unde se indică

că contrar Codului Apelor, Legea nr. 1532 din 22.06.1999, art.12, 24, au fost

privatizate obiectivele acvatice – 8 lacuri separate, dambe, baraje, la preț

total de 106981,98 lei, care evident fiind proprietate publică, aparțineau

statului și daună este adusă evident statului prin privatizarea ilegală. În

consecință s-a constatat că instanța de apel a adoptat o decizie de

condamnare a inculpatului Munteanu Visarion în baza art. 328 alin. (1) Cod

penal, printr-o motivare superficială și neclară, care a afectat soluția

adoptată.

Bălți din 22 decembrie 2016 a fost admis apelul declarat de avocatul Casian

T. și inculpatul Munteanu Visarion, casată sentința, cu pronunțarea unei

hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Munteanu Visarion a fost achitat de sub învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal (redacția a. 2002)

(pe episodul din XXXXX), din lipsa în acțiunile lui a elementelor

infracțiunii.

8

Munteanu Visarion Vasile a fost recunoscut vinovat în baza art. 185

alin. (3) Cod penal (redacția a. 1961) (pe episodul din XXXXX) și stabilită

pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice pe un termen de 3 (trei) ani.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei închisorii pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani.

În baza art. 60 Cod penal, art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, s-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Munteanu

Visarion pe art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal (redacția a. 2002) pe

episoadele din XXXXX, din motivul expirării termenului prescripției

tragerii la răspundere penală.

Măsura preventivă aplicată în privința lui Munteanu Visarion a fost

revocată.

Celelalte dispozițiile ale hotărârii atacate au fost menținute.

2016, a fost atacată cu recursuri ordinare de procuror și de inculpatul

Munteanu Visarion și avocatul acestuia Casian Tamara.

11.1. Procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate pe episodul din

02.03.1993 în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal pe motivul admiterii

ilegale a apelului părții apărării, cu menținerea sentinței Judecătoriei

Ungheni din 25.10.2013.

11.2. Inculpatul Munteanu Visarion și avocatul acestuia Casian

Tamara, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, au solicitat casarea deciziei și sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să se dispună achitarea lui Munteanu Visarion, pe motiv

că faptele încriminate nu întrunesc elementele infracțiunii.

din 25 iulie 2017, au fost admise recursurile ordinare declarate de

procurorul în procuratura de Circumscripție Bălți, Formusatii Andrei și de

inculpatul Munteanu Visarion și avocatul acestuia Casian Tamara, casată

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 decembrie 2016,

în cauza penală în privința lui Munteanu Visarion și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

12.1. Motivând soluția, instanța de recurs ordinar a menționat că

instanța de apel la examinarea cauzei nu a examinat cumulul de probe

administrate în speța dată pe tot parcursul desfășurării cauzei penale, sub

toate aspectele, nu le-a verificat și apreciat prin prisma pertinenței,

9

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor și nu a motivat soluția adoptată, totodată, se

menționează că, instanța de apel la rejudecarea cauzei a ignorat totalmente

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de

rejudecare și limitele acesteia, fiind specificat că pentru instanța de

rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii.

La rejudecarea cauzei instanța de apel, nu a îndeplinit indicațiile

instanței ierarhic superioară, deoarece instanța de apel așa și nu a indicat

care sunt urmărire prejudiciabile manifestate prin daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice sau juridice, cauzate în urma săvârșirii

infracțiunii imputate, n-a stabilit cui i-a fost cauzat acest prejudiciu, care

este cuantumul acestuia, dar și prin ce se confirmă acesta, decizia instanței

de apel neconținând o motivare legală în acest sens, ci doar niște concluzii

contradictorii, lipsite de careva suport legal.

Instanța de apel urma să se expună asupra faptului, că în ordonanța

de punere sub învinuire din 02 august 2012 (f.d.5, vol. III) și în rechizitoriu

(f.d.16-21, vol. III) nu este indicat căror persoane (fizice sau/și juridice), prin

acțiunile ilegale ale inculpatului Munteanu Visarion, au fost cauzate daune

în proporții considerabile, prin ce se confirmă cuantumul acestor daune și

care sunt urmările grave, iar statul sau S.A. „Piscicultorul” să fi fost

recunoscute părți vătămate.

De asemenea instanța de recurs a menționat și faptul, că instanța de

apel a lăsat fără careva apreciere hotărârea Judecătoriei Ungheni din 28

ianuarie 2008, prin care s-a dispus anularea înscrisurilor efectuate de către

Organul teritorial Cadastral Ungheni în baza Hotărârii de Guvern nr.959

din 04.08.03, declarată neconstituțională de Curtea Constituțională,

deoarece s-a constatat că, prin această hotărâre terenurile bazinelor acvatice

din comunele XXXXX au fost declarate proprietate publică de stat, iar

anterior, în baza hotărârii de Guvern nr.1202 din 08.11.01, terenurile

bazinelor acvatice menționate supra, au fost trecute neîntemeiat după SA

„Piscicultorul”(f.d.226-227, vol. II).

Bălți din 21 septembrie 2018, a fost admis apelul comun declarat de către

avocatul Tamara Casian și inculpatul Munteanu Visarion împotriva

sentinței, care a fost casată, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

10

A fost încetat procesul penal în privința lui Munteanu Visarion pe

învinuirea privind săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (3) lit.

d) Cod penal pe motiv că există circumstanțe, care exclud tragerea la

răspundere penală.

A fost lăsată fără soluționare acțiunea civilă formulată de Ciobanu

Ion privind încasarea de la Statul Republicii Moldova și Munteanu

Visarion a prejudiciului material în sumă de 5400 lei.

Măsura preventivă în privința lui Munteanu Visarion, aplicată prin

sentință privind obligarea de nepărăsire a localității, a fost revocată.

În latura corpurilor delicte au fost menținute dispozițiile sentinței.

13.1 Motivând soluția, instanța de apel a menționat că, actul de

învinuire a lui Munteanu Visarion, de comitere a infracțiunii prevăzute de

art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, nu este clar și precis, nu corespunde

dispoziției acestui articol, ceea ce îngrădește posibilitatea inculpatului

Munteanu Visarion de a-și exercita pe deplin dreptul la apărare, iar

instanța de fond în fapta constatată a comiterii de către acesta a infracțiunii

imputate, a indicat același text din ordonanța de modificare a învinuirii,

repetând eroarea admisă de procuror în această parte. Circumstanțele

nominalizate relevă în mod concludent că învinuirea înaintată inculpatului

în baza art. 328 alin.(3) lit. d) Cod penal, este una incorectă, incompletă,

neclară, adică este una dubioasă. O asemenea învinuire i-a afectat și

dreptul acestuia de a ști pentru ce faptă este învinuit, adică dreptul la

apărare.

Instanța de apel a conchis că nu conține actul de învinuire nici un

argument în defavoarea căror persoane fizice și juridice a fost comisă fapta

încriminată, precum și care interese, ocrotite de care lege le-a fost afectate

prin acțiunile imputate inculpatului Munteanu Visarion. Astfel că articolul

328 alin. (3) lit.d) Cod penal, stabilește răspunderea pentru comiterea de

către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice, dacă prin acestea au avut loc „urmări

grave".

Instanța de apel a constatat că nu există niciun text normativ care ar

defini noțiunea de „urmări grave", utilizată în articolul 328 alin. (3) lit. d)

din Codul penal. De asemenea, legea nu stabilește niciun criteriu material

care să cuantifice gravitatea urmării prejudiciabile. Astfel, nici actul de

învinuire nu conține nici un criteriu de apreciere a calificativului ”urmări

11

grave” și nu a indicat care este criteriul de apreciere a acestei urmări, or, în

cazul daunelor invocate ca fiind produse, urmează să se indice valoarea,

cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru partea vătămată, starea

materială și venitul acesteia. Astfel că în actul de învinuire urmează să fie

indicat clar dacă a fost cauzat vre-un prejudiciu, cui s-a cauzat prejudiciul,

care este valoarea acestuia și prin ce se confirmă cauzarea de ”urmări

grave” prin acesta.

Art. 328 alin. (3) din Codul penal prevede o infracțiune materială și la

momentul formulării învinuirii include interesul public în urmările

prejudiciabile ale acesteia. Totodată, art. 126 alin. (2) Cod penal, fiind o

normă de trimitere și în temeiul căreia se evaluează prejudiciul cauzat în

fiecare caz aparte, nu stabilește interesul public ca o valoare socială care

poate fi determinată. Astfel, lipsa în legislația penală a unor prevederi

pentru evaluarea caracterului considerabil al urmărilor prejudiciabile

cauzate intereselor publice deschide un teren larg arbitrarului.

Mai mult, atribuirea unor fapte infracționale concrete ca prejudiciind

interesul public, la modul abstract, nu poate satisface cerința de claritate și

previzibilitate, constituind o interpretare a legii penale extensivă și

defavorabilă persoanei, adică contravine prevederilor art. 3 alin. (2) din

Codul penal.

Pe lângă aceasta, prin Hotărârea Curții Constituționale privind

excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale art. 328 alin. (1) Cod

penal, nr. 22 din 27 iunie 2017, textul „intereselor publice sau” din alin. (1)

art. 328 Codul penal, a fost declarat neconstituțional.

În pofida faptului că învinuirea nu conține nici un element calificativ

cu privire la drepturile și interesele căror persoane fizice și juridice le-au

fost cauzate daune, materialele cauzei atestă că în calitate de parte

vătămată a fost atras doar Ciobanu Ion, care a formulat o acțiune civilă de

5400 lei, ce constituie diferența dintre valoarea acțiunilor SA„Piscicultorul”

vândute în cadrul procesului de privatizare ( 0,40 lei) și cel nominal (10 lei),

însă în învinuirea adusă lui Munteanu Visarion acesta nici nu figurează în

calitate de parte vătămată .

În speță procesului de privatizare a fost supus SA”Piscicultorul”,

capitalul social al căruia a fost format integral din depunerea patrimonială

a statului, care includea fonduri fixe, circulante și financiare în sumă de

XXXXX lei, divizat în XXXXX acțiuni, a câte 10 lei fiecare, privatizare

finalizată la XXXXX. Prin urmare, chiar și în ipoteza în care acțiunile

întreprinderii supuse privatizării s-ar fi vândut la un preț diminuat (cum se

12

pretinde în speță), în nici un mod calitatea de victimă nu o pot avea

acționarii care au cumpărat acțiuni după finalizarea procedurii de

privatizare.

Instanța de apel a notat că nici statul, nici întreprinderea supusă

privatizării SA„Piscicultorul” nu au calitatea de victimă în procesul penal

din speță și nici nu au înaintat careva pretenții, autoritățile statului

responsabile de gestionarea patrimoniului public (Agenția Proprietății

Publice) menționând că în rezultatul privatizării nu a suferit prejudicii.

Ciobanu Ion a devenit acționar al SA”Piscicultorul” la 26.04.2012, adică

peste 12 ani de la finalizarea procedurii de privatizare, cumpărând acțiuni

de la alți acționari și nu în rezultatul privatizării.

Totodată instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele

apelului cu privire la contestarea ordonanțelor procurorului din 21.03.2012,

11.06.2012, 02.08.2012 și 10.08.2012 (f.d. 42-44) privind intentarea procesului

penal, de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Ciobanu Ion,

precum și de punere sub învinuire, or, acestea au fost emise conform

competenței.

Instanța de apel a conchis că încălcările normelor procedurale

specificate, comise de către prima instanță, constituie erori de drept,

prescrise în art. 415 alin. (1) pct.2) Cod de procedură penală, se impune

soluția casării parțiale a hotărârii contestate și încetării procesului penal

privind învinuirea inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute la art.

328 alin. (3) lit. (d) Cod penal, pe motiv că există circumstanțe care exclud

tragerea lui la răspundere penală, în consecință și cu lăsarea fără

soluționare a acțiunii civile înaintate de Ciobanu Ion privind încasarea de

la Munteanu Visarion a prejudiciului material de 5400 lei.

septembrie 2018, decizia motivată fiind pronunțată la 02 noiembrie 2018, a

declarat recurs ordinar partea vătămată Ciobanu Ion, la 29 noiembrie 2018,

prin care a solicitat casarea deciziei deoarece o consideră ilegală,

menționând că ulterior va depune un recurs motivat.

că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate. Instanța de recurs examinând recursul declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, a stabilit că acesta nu corespunde

13

cerințele de formă și conținut prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură

penală.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să

fie motivat. Dispozițiile art. 430 Cod de procedură penală, stipulează

cerințele, cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul

recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală (unul

sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în

cauză, indicând care este eroare comisă de instanță.

Totodată, Colegiul menționează că, art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede 16 puncte cu temeiuri de declarare a recursului

ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de

apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci partea

este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze

recursul și să indice eroarea ce s-a comis, în coraport cu cel puțin unul din

temeiurile enumerate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

În cazul în care autorul nu invocă concret sau nu semnalează în

recurs temeiul pe care se bazează, din cele reglementate de norma

procesuală penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind

necorespunzător după formă și conținut, la caz Colegiul stabilind că acesta

nu îndeplinește exigențele prevăzute de art. 429 alin. (1) și pct. 3), 5), 6) al

art. 430 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul constată că, recursul ordinar deferit examinării, nu

întrunește condițiile legale de formă și conținut, iar instanța de recurs nu

este în drept să completeze recursul inculpatului cu circumstanțe de fapt și

de drept, care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de

urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

În recursul declarat, recurentul Ciobanu Ion a menționat că va

depune un recurs suplimentar care va fi motivat însă, Colegiul a stabilit că

de la data depunerii recursului nemotivat – 29.11.2018 și până la data

examinării acestuia, în adresa Curții Supreme de Justiția nu a parvenit nici

un recurs motivat.

În consecință, dat fiind faptul că în fața instanței de recurs nu este

stabilit cadrul examinării, neregăsindu-se o motivarea a recursului înaintat,

în corespundere cu prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul conchide

14

că recursul declarat de către partea vătămată Ciobanu Ion urmează a fi

respins ca inadmisibil cu menținerea hotărârii atacate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către partea

vătămată Ciobanu Ion, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 21 septembrie 2018, în cauza penală în privința lui Munteanu

Visarion XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 mai 2019.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Boico Victor

Cobzac Elena

Mardari Dumitru

Ghervas Maria

15