1ra-671/2019 — art.321 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 06 martie 2017, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Pruteanu Igor Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 321 Cod penal, la 3 ani și 4 luni închisoare. În baza art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință i-a fost adăugată parțial pedeapsa neexecutată aplicată prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 12 iulie 2013, pe un termen de 10 zile închisoare, stabilindu-i pedeapsa definitivă, 3 ani 4 luni și 10 zile închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Prin aceeași sentință au fost condamnați Rocoman Eugeniu și Rusu Andrian, în privința cărora nu au fost declarate recursuri ordinare.

Potrivit sentinței menționate, s-a constatat că Pruteanu I., Rocoman E., Rusu A. și persoana în privința căruia cauza a fost disjunsă într-o procedură separată, fiind persoane care execută pedeapsa în penitenciar, de comun acord și având înțelegerea prealabilă, la data de 21 august 2014, aproximativ la orele 17:00, aflându-se în incinta salonului nr. 209, din cadrul penitenciarului nr. 16 Pruncul, situat în mun. Chișinău, acționând cu intenție directă, având scopul periclitării activității normale a instituției penitenciare, dorind și acceptând survenirea 1 urmărilor periculoase, ca rezultat al acțiunilor conștiente, din motivul transferului condamnatei Borta Natalia în altă celulă, au inițiat un conflict cu reprezentanții administrației penitenciarului, manifestat prin îmbrâncire, împingere, maltratare intenționată, distrugerea ușii și mobilierului din incinta salonului, deteriorarea uniformei colaboratorilor penitenciarului, adică acțiuni ce se caracterizează ca nesupunere violentă la cerințele legale a administrației instituției, în urma cărui fapt colaboratorilor Bostanica Andrei, Albot Ion și Josanu Victor, conform rapoartelor de constatare medico - legale nr. 4217, 4218 și 4215, le-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Inculpatul Pruteanu I., prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, menționând că, a fost provocat de colaboratorii P - 16. 3.2 Inculpatul Pruteanu I., la data de 07 aprilie 2017 a declarat apel suplimentar, prin care a solicitat aplicarea unei pedepse minime, recunoaște vina, însă consideră pedeapsa stabilită prea aspră. La acel moment era grav bolnav și a solicitata ajutorul medicului, însă lucrătorii Penitenciarului 16 i-au răspuns urât și din acest motiv a strigat tare și a bătut în ușa camerei. 3.3 Inculpatul Rocoman E. prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat, că starea de fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost reținută de către prima instanță, neconstatându-se temeiuri de casare a sentinței. Totodată, prima instanță a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punct de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, încadrând just acțiunile inculpaților în baza dispozițiilor art. 321 Cod penal, după indicii calificativi: nesupunerea prin violență cerințelor legitime ale administrației penitenciarului, săvârșită de o persoană care execută pedeapsa în penitenciar. Instanța de apel a constatat că, nu au fost atestate temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea individualizării și stabilirii pedepsei inculpaților. Afirmațiile apelanților precum că, instanța de fond greșit a individualizat pedeapsa, numindu-i lui Pruteanu I. și Rocoman E. o pedeapsă prea aspră, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, proporțională și în măsură să influiențeze comportamentul acesteia, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. 2 La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a reținut că, prima instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, și anume că infracțiunea comisă de inculpați face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, de persoana celui vinovat, și anume că Pruteanu I. a fost anterior judecat prin sentințele Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 08.12.2009 în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, la 4 ani 6 luni închisoare; din 12.07.2013 în baza art. 27, 187 alin. (2) Cod penal, la 4 ani închisoare, fără amendă. Astfel, inculpații s-au manifestat în continuare în același sens, negativ, predispus spre comiterea de noi infracțiuni, nu au facut concluzii pozitive și din nou au săvârșit o infracțiune. Astfel, instanța de apel a considerat că, aplicarea în baza unei sentințe anterioare a unei sancțiuni penale urma să-i convingă pe inculpați despre necesitatea corijării comportamentului și încetării conduitei infracționale. Necătând la aceasta, inculpații au continuat compormanetul antisocial, de desconsiderare a normelor de conviețuire socială, activitatea ilegală, prin ce au demonstrat că, pedepsele anterioare nu și-au atins scopul, nu au conștientizat prejudiciabilitatea acțiunilor lor și importanța valorilor sociale lezate, și au comis o nouă infracțiune. Instanța de apel a considerat că, prima instanță a ajuns la concluzia corectă, precum că, la caz, scopul pedepsei penale poate fi atins doar prin ispășirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 4 luni pentru fiecare, or, pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Hotărârile judecătorești adoptate la caz, sânt atacate cu recurs ordinar de către inculpatul Pruteanu Igor, care solicită casarea acestora cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului menționează, că la examinarea apelului instanța este obligată să se expună asupra tuturor motivelor invocate în apel, astfel nu a fost soluționat fondul cauzei, soluția fiind slab motivată.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece recurentul nu a făcut referire la vreun temei legal pentru declararea recursului. Instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, prin prisma cumulului de probe administrate la dosar.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept 3 să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Însă, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârea instanței de apel poate fi atacată cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise atât de instanța de fond cât și cea de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal lecturând textul recursului reține, că de către recurent nu s-a invocat nici un temei de casare prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală, însă din textul acestuia se invocă, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, soluția fiind slab motivată, temei ce se încadrează în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Totodată, este necesar de a specifica, că recurentul nu argumentează aceste temeiuri și nu relevă asupra căror motive concrete invocate în apelul declarat de către inculpatul Pruteanu I., nu s-a pronunțat instanța de apel în raport cu circumstanțele relevate în descriptivul deciziei contestate, inclusiv cele indicate în pct. 5 al prezentei decizii și care ar fi esența circumstanțelor că hotărârea pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind omisă argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Din atare considerente, Colegiul penal respinge, ca nefondate, alegațiile titularului dreptului de recurs și reiterează, că invocarea unor pretinse erori admise la etapa judecării cauzei de instanța de apel, urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora se circumscriu. Față de cele ce preced, Colegiul penal consideră că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. Totodată, instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată că, temeiurile invocate de către recurent și prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția, adoptând o hotărâre legală, întemeiată și motivată, în urma propriei cercetări și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză în baza art. 321 Cod penal. 4 În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unei erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor contestate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Pruteanu Igor Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 noiembrie 2017, de către inculpatul Pruteanu Igor Xxxxx, în cauza penală în privința acesteia, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 08 mai 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie 5