1ra-1490/20 — art. 217 al. 2 CP

1ra-1490/20 — art. 217 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1490/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Sofroni Ana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 februarie 2020, în cauza penală privindu-

l pe

Andrușceac Iuri Xxxxx, născut la xxxx,

originar și domiciliat în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx,

str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Andrușceac Iuri a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod

penal la 6 luni închisoare, iar în temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, la respectiva

pedeapsă a fost cumulată pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Drochia sediul

Rîșcani din 27.06.2018, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe

un termen de 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea pedepsei

comlementare sub formă de privare de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate

cu substanțe narcotice pe un termen de 2 ani.

S-a dispus încasarea din contul lui Andrușceac Iuri în beneficiul statului a sumei

de 1680 lei în calitate de cheltuieli judiciare.

acționând intenționat, în scopul păstrării substanțelor psihotrope, pentru propriul

consum, în perioadă și circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a intrat

1

în posesia a 0,273 g de substanță psihotropă metamfetamin, care a păstrat-o în propria

locuință, situată în satul Nihoreni, strada Livezilor, nr. 8, raionul Rîșcani, până la

efectuarea percheziției de colaboratorii Inspectoratului de poliție Rîșcani, la data de

24.03.2019.

Așadar, în cadrul percheziției au fost depistate și ridicate un tampon din vată,

extras dintr-un recipient din sticlă, cu depuneri de culoare cafenii și un păhar din sticlă,

cu depuneri de culoare galbenă. Conform raportului de constatare tehnico-științifică

nr. xxxx din 09.07.2019, reiese că, în depunerile de culoare cafenii, din tamponul de

vată, extras dintr-un recipient din sticlă și în depunerile de culoare galbenă, de pe

suprafața interioară a paharului din sticlă, s-a depistat - metamfetamin, care se atribuie

la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope - metamfetamin

(materie uscată) constituie în total 0,273 g.

Potrivit listei substanțelor narcotice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79

din 23.01.2006, cantitatea de 0,273 g de metamfetamin se atribuie la cantități mari.

Judecând prezenta cauză în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, instanța de judecată a statuat, că vinovăția inculpatului Anndrușceac Iuri în

comiterea infracțiunii incriminate este dovedită prin probele administrate în faza de

urmărire penală, cercetate în ședința de judecată, instanța reținând în acțiunile

inculpatului întrunirea indicilor calificativi ai componenței de infracțiune prevăzute de

art. 217 alin. (2) Cod penal - circulația ilegală a drogurilor fără scop de înstrăinare, adică,

păstrarea substanțelor narcotice, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

La stabilirea cuantumului și categoriei pedepsei instanța de judecată a reținut, că

inculpatul s-a căit, a recunoscut vina și la cererea sa cauza a fost examinată conform

procedurii simplificate, fapt ce în corespundere cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, produce efect asupra limitelor sancțiunii legii aplicate în privința lui

Andrușceac Iuri.

Instanța a mai reținut și faptul, că inculpatul Andrușceac Iuri a comis infracțiune

ce se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, anterior a avut atingeri cu legea penală,

nu se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru.

În atare împrejurări, instanța a conchis că față de Andrușceac Iuri urmează a-i fi

aplicată pedeapsa sub formă de închisoare, astfel că în baza art. 217 alin. (2) Cod penal

i-a stabilit 6 luni închisoare, iar în temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, la respectiva

pedeapsă i-a cumulat pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Drochia sediul

Rîșcani din 27.06.2018, stabilindu-i pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea pedepsei

complementare sub formă de privare de a ocupa funcții sau de a exercita activități

legate cu substanțe narcotice pe un termen de 2 ani.

2

În ce privește solicitarea procurorului privind încasarea de la Andrușceac Iuri în

beneficiul statului a sumei de 1680 lei în calitate de cheltuieli judiciare, pentru

constatarea tehnico-științifică a substanțelor narcotice (droguri) și psihotrope, precum

și a precursorilor, instanța a conchis că respectiva urmează a fi admisă, dispunând

încasarea din contul lui Andrușceac Iuri în contul statului a sumei de 1680 lei cu titlu

de cheltuieli judiciare.

Rîșcani, Livia Donos, prin care a solicitatat casarea parțială a actului judecătoresc

contestat în latura pedepsei, cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin

care în privința lui Andrușceac Iuri în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, să fie aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni, iar în temeiu art. 85 alin. (1)

Cod penal, la această pedeapsă să fie adăugată pedeapsa stabilită prin sentința

Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 27.06.2018, cu stabilirea unei pedepse definitive

sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea pedepsei complementare sub formă de

privare de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de substanțe

narcotice pe un termen de 2 ani, în rest sentința să fie menținută.

3.1. În motivarea acestor cerințe procurorul-apelant a invocat, că la judearea cauzei

instanța corect a calificat acțiunile inculpatului Andrușceac Iuri în baza art. 217 alin. (2)

Cod penal, însă incorect a aplicat pedeapsa. Or, instanța de judecată n-a luat în

considerație faptul, că Andrușceac Iuri prin sentința din 27.06.2018 a fost condamnat în

baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani, cu aplicarea pedepsei complementare sub formă de privarea de a

ocupa funcții sau de a exercita activități legate de substanțe narcotice pe un termen de

2 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei sub

formă de închisoare pe o perioadă de probațiune de 1 an. Astfel, ignorând prevederile

art. 90 alin. (l0) și art. 85 alin. (1) Cod penal, instanța nu a reținut, că Andrușceac Iuri la

momentul comiterii infracțiunii avea perioadă de probațiune și în acest caz, fapt care

determină adăugarea la pedeapsă a întregului termen de pedeapsă sub formă de

închisoare stabilit ultimului prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din

27.06.2018.

admis apelul declarat de către procuror, sentința casată în latura condamnării lui

Andrușceac Iuri, rejudecată cauza și pronunțată, în această parte, o nouă hotărâre după

cum urmează:

Lui Andrușceac Iuri, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

217 alin. (2) Cod penal, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni.

3

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată

prin respectiva decizie, s-a adaugat parțial partea neexecutată din pedeapsa stabilită

prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din 27.06.2018, stabilindu-i lui

Andrușceac Iuri pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi)

ani și 2 (două) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități

ce vizează circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 72 alin. (3) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare urmează

a fi executată de către Andrușceac Iuri n penitenciar de tip semiînchis.

În rest dispozițiile sentinței instanței de fond ce vizează cheltuielile judiciare și

corpurile delicte, au fost menținute.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a statuat că, prezenta cauză a

fost judecată în prima instanță în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, în baza probelor administrate de către organul de urmărire penală, asupra

cărora inculpatul Andrușceac Iuri nu a avut obiecții și nu a solicitat administrarea unor

probe noi. Prin prisma probatoriului administrat de către organul de urmărire penală,

verificat și cercetat în ședința de judecată, instanța de fond a stabilit ca fiind dovedită

pe deplin vinovăția lui Andrușceac Iuri în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (2) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că sentința instanței de fond nu a fost contestată sub

aspectul stabilirii circumstanțelor de fapt ale cauzei și nici în latura încadrării juridice a

acțiunilor inculpatului Andrușceac Iuri, sentința fiind criticată doar în latura stabilirii

pedepsei penale, apelantul considerând că instanța incorect a stabilit cuantumul

pedepsei definitive ca urmare a aplicării prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal.

Respectiv, cât privește dezacordul apelantului cu pedeapsa definitivă aplicată

inculpatului Andrușceac Iuri, instanța de apel a considerat, că criticile aduse în

argumentarea apelului și-au găsit confirmare și în acest aspect a reiterat următoarele.

Potrivit sentinței contestate, inculpatului Andrușceac Iuri i-a fost aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni. Analizând argumentele

instanței aduse în susținerea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel l-a apreciat

echitabil în raport cu categoria și gravitatea infracțiunii, în raport cu gradul

prejudiciabil al acesteia și personalitatea inculpatului, reținându-se că inculpatul s-a

căit, a recunoscut vina și la cererea sa cauza a fost examinată conform procedurii

simplificate, fapt ce în corespundere cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, a determinat micșorarea limitelor sancțiunii art. 217 alin. (2) Cod penal,

inculpatul a comis infracțiunea ce se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, anterior

a fost judecat pentru infracțiuni similare, nu se află la evidența medicilor narcolog și

psihiatru.

4

Deși, partea acuzării a solicitat condamnarea inculpatului în baza aceleiași legi la

8 luni închisoare, respectiva solicitare nu a fost argumentată în cererea de apel,

motivarea apelului axându-se exclusiv pe stabilirea incorectă a cuantumului pedepsei

definitive ca urmare a aplicării în privința lui Andrușceac Iuri a prevederilor art. 85

alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani din

27.06.2018, Andrușceac Iuri a fost condamnat în baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal,

la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată cu substanțele narcotice pe un termen

de 2 ani, iar executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost suspendată condiționat

pe o perioadă de probațiune de 1 an.

Potrivit informației nr. 46 din 05.12.2019, prezentată de Biroul de probațiune

Rîșcani Nord, Andrușceac Iuri la data de 12.07.2019 a fost exclus de la evidență în

legătură cu expirarea termenului pedepsei principale, însă a rămas în evidența Biroului

de Probațiune pentru a executa pedeapsa complementară, care expiră la 12.07.2020.

Potrivit învinuirii aduse inculpatului Andrușceac Iuri, infracțiunea imputată

acestuia a fost comisă la data de 24.03.2019, adică în interiorul perioadei de probațiune

ce i-a fost stabilită prin sentința Judecătoriei Drochia sediu Rîșcani din 27.06.2018.

Instanța de apel a considerat că, la caz sunt relevante prevederile art. 90 alin. (10)

Cod penal, potrivit cărora, în cazul în care cel condamnat cu suspendarea condiționată

a executării pedepsei săvârșește în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de

probă o nouă infracțiune intenționată, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în

condițiile art.85, dacă, după caz, nu sînt aplicabile prevederile alin. (11) din prezentul

articol. Potrivit alin. (11) al aceluiași articol, în cazul în care cel condamnat cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei săvîrșește în perioada de probațiune

sau, după caz, termenul de probă o infracțiune din imprudență sau o infracțiune

intenționată mai puțin gravă, problema anulării sau menținerii condamnării cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează de către instanța de

judecată, la propunerea organului care exercită supravesherea asupra

comportamentului celor condamnați cu suspendarea executării pedepsei. La caz, Biroul

de Probațiune Rîșcani Nord nu a înaintat demers cu privire la menținerea în privința

lui Andrușceac Iuri a condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Ținând cont de prevederile legale enunțate supra, precum și împrejurările stabilite

ce se referă la anterioara condamnare a inculpatului Andrușceac Iuri, instanța de apel

a conchis, că instanța de fond la aplicarea pedepsei definitive față de Andrușceac Iuri,

a neglijat pevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, stabilind inculpatului pedeapsă sub

formă de închisoare într-un cuantum sub limita admisibilă în raport cu prevederile alin.

(1) și alin. (3) al art. 85 Cod penal.

5

avocatul Sofroni Ana în numele inculpatului, care, indicând temeiurile de casare

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6, 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i

fie aplicate prevederile art. 90 alin. (11) Cod penal.

5.1 În argumentarea recursului invocă că, la materialele cauzei penale sânt anexate

probe care confirmă starea gravă a sănătății inulpatului. Aceste probe au fost anexate

atât în prima instanță, cât și în instanța de apel. Probelor menționate instanța nu le-a

dat nici o apreciere și nici celor de confirmare a faptului că la întreținerea inculpatului

se află mama acestuia, de asemenea cu o stare grea a sănătății.

Reieșind din revendicarea inculpatului Andrișceac Iuri reiese clar săvârșirea de

către acesta a infracțiunilor legate de consumul drogurilor. Nici una din infracțiuni nu

era legată de înstrăinarea drogurilor. Andrușceac Iuri este consumator de droguri și

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, nu va ameliora situația, ci dimpotrivă va

agrava sănătatea acestuia și dependența lui de droguri. Inulpatul a fost atras la

răspundere penală doar pentru aceiași categorie de infracțiuni, care este calificată de

legea penală ca fiind una ușoară.

Aplicând cea mai aspră măsură de constrângere, scopul pedepesei nu va fi atins,

cel de reeducare.

Careva daune materiale de către Andrușceac Iuri nu au fost aduse, se

caracterizează pozitiv la locul de muncă ca fiind o persoana responsabilă.

Starea sănătății inculpatului este una grea, acesta are două maladii severe

(confimate prin extrasele anexate) una dintre care este tuberculoza, iar deținerea

acestuia în penitenciar duce la agravarea și mai mult a stării sănătății acestuia.

Andrușceac Iuri nu prezintă pericol social sporit, de fapt, este o persoană bolnavă care

necesită ajutor, dar nu detențiune.

În instanța de apel a fost solicitat de către partea apărării, admiterea parțială a

apelului luînd în considerație modalitatea de aplicare a pedepsei și a fost solicitată

aplicarea prevederilor art. 90 alin. (11) Cod penal, care oferă instanței de judecată

posibilitatea de a-i mai acorda o șansă inculpatului care în cadrul termenului de probă

mai săvârșește o infracțiune ușoară. Această posibilitate pentru Andrușceac Iuri

reprezintă o șansă de a supraviețui.

Problema anulării sau menținerii condamanării cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei se soluționează de către instanța de judecată bazându-se pe

circumstanțele concrete, luînd în considerație nu numai caracterul prejudiciabil al

cazului, dar și persoana vinovatului, condițiile, împrejurările săvârșirii faptei. Astfel

instanța poate, dar nu este obligată, să anuleze condamnarea cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei

6

respingerea respingerea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece lecturând

materialele cauzei penale în coraport cu argumentele invocate în recurs, s-a constatat

că soluția instanței de apel referitoare la categoria și mărimea pedepsei stabilite

inculpatului a fost reținută în strictă conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75-77 Cod

penal, și cu respectarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat, avocatul, invocă ca temeiuri de

casare a hotărârii instanței de apel, art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală,

care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate, contrar

prevederilor legale, nefiind de acord cu aplicarea pedepsei reale cu închisoare, în

privința inculpatului, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde, neprivative de

libertate.

În același timp, Colegiul penal constată că recurentul este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte.

Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu circumstanțele și

materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că în prezenta speța nu și-au găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanța de apel și-a motivat just

soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului,

stabilită conform sancțiunii art. 217 alin. (2) lit. b) Cod penal, ținând cont și de

dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru

săvârșirea infracțiunii contra sănătății publice și conviețuirii sociale, prevăzută de art.

217 alin. (2) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod

7

de procedură penală, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură persoana

inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea

fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale,

pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte.

Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut

săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza

probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către

instanță prin încheiere protocolară, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de

pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare ori cu muncă neremunerată

în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu amendă.

Sancțiunea art. 217 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsă cu 400 la 700 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de pînă la 150 de ore,

sau cu închisoare de pînă la 1 an, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca

infracțiune ușoară.

Instanța de recurs reține, că instanța de apel a stabilit inculpatului în temeiul art.

217 alin. (2) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 85 alin. (1) Cod penal, prin

cumul de sentințe, i-a fost adăugată parțial la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință,

partea rămasă neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Drochia sediul

Rîșcani din 27 iunie 2018, stabilindu-i definitiv, 2 ani și 2 luni închisoare, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activități ce vizează circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani.

Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de săvârșirea

unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

Specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului

penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată va ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

acestuia.

Reieșind din textul deciziei recurate, se reține că instanța de apel just a reținut

faptul, că la stabilirea felului și cuantumului pedepsei, în conformitate cu art. 75 Cod

penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite (face parte din categoria

infracțiunilor ușoare), de persoana inculpatului Andrușceac Iuri, de circumstanțele

atenuante (recunoașterea vinovăției și căința sinceră), de faptul că anterior a fost

8

condamnat (la data de 27.06.2018 prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Rîșcani în

baza art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen

de 1 an).

Totodată, instanța de apel a ținut cont și de persoana inculpatului Andrușceac Iuri,

de atitudinea lui față de cele săvârșite, de circumstanțele stabilite pe dosar, de

comportamentul acestuia pe parcursul examinării cauzei, precum și faptul că

infracțiunea comisă de inculpat este una frecventă în rândul tinerilor, luând amploare,

în vederea atingerii scopului scontat al pedepsei penale și descurajarea comiterii

infracțiunilor similare de către alte persoane.

Mai mult ca atât, Colegiul penal consideră că în prezenta cauză, personalitatea

inculpatului care anterior a mai fost în conflict cu legea, nu prezintă garanțiile unei

conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență, or dânsul nu

a stat pe calea corectării și reeducării, nu a tras concluziile necesare și a continuat să

comită infracțiuni, astfel instanța de apel just a concluzionat că nu s-a stabilit temei de

atenuare a pedepsei inculpatului, care a comis crima, în cazul dat, în termenul de probă

stabilit anterior, fapt ce denotă că pedeapsa stabilită anterior nu a fost suficientă pentru

conștientizarea de către inculpat a faptelor comise și ultimul nu a dat dovadă de

corectare, în aspectul dat fiind aplicate prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal.

În contextul dat, instanța de recurs, precizează că în prezenta cauză, nu s-au

constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoare

în privința inculpatului, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile

unei conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență. Astfel,

instanța de recurs nu poate neglija faptul că anterior inculpatul a mai săvârșit o

infracțiune, astfel se atestă că comiterea infracțiunilor, pentru inculpatul Andrușceac

Iuri a devenit o deprindere, iar aplicarea pedepsei neprivative de libertate nu-și va

produce efectul, pentru ca acesta să-și facă concluziile necesare de a nu comite în

continuare abateri de la prevederile legii penale. În urma celor expuse, Colegiul penal

respinge argumentul recurentului, precum că instanțele de fond, nu au ținut cont în

mod obiectiv de faptul individualizării pedepsei inculpatului, de faptul că inculpatul a

recunoscut vina, pledând pentru o pedeapsă mai blândă.

Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de apel a

argumentat pe deplin motivele pentru care a menținut sentința, prin care a aplicat

inculpatului în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, 6 luni închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita

activități ce vizează circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani, care este în

limita sancțiunii normei penale menționate, ținându-se cont și de prevederile art. 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, urmare a circumstanțelor expuse mai sus. Totodată,

9

instanța de apel justificat a aplicat în prezenta speță și prevederile art. 85 alin. (1) Cod

penal, prin cumul de sentințe, i-a fost adăugată parțial la pedeapsa stabilită prin

prezenta sentință, partea rămasă neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

Judecătoriei Drochia din 27.06.2018, stabilindu-i definitiv, 2 ani și 2 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

În atare împrejurări, Colegiului penal consideră, că instanța de apel a ținut cont de

toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă

prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a

pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost

individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de apel,

răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin. (2)

Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis erorile

de drept prevăzute în pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu

persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită

inculpatului Andrușceac Iuri, a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se

dispune inadmisibilitatea recursului declarat, fiind vădit neîntemeiat.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Sofroni Ana în nule

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 februarie

2020, în cauza penală, în privința lui Andrușceac Iuri Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 05 noiembrie 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

10