1ra-1295/20 — art. 42 al. 2, 3, 46, 217-1 al. 4 lit. b, d CP

1ra-1295/20 — art. 42 al. 2, 3, 46, 217-1 al. 4 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1295/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Rotari Mihaela în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-

l pe

Mulear Victor Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Victor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2)

și 3, art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții legate de

administrarea substanțelor narcotice și precursorilor pe un termen de 4 (patru) ani.

În baza art. 85 Cod penal, prin cumul parțial a pedepselor de stabilit lui Mulear

Victor, luând în considerație pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Drochia din

02.10.2015 prin care Mulear Victor a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, fiind condamnat la 4 ani de închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei fiind suspendată pe un termen de 4 ani, pedeapsă definitivă de 6

(șase) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții legate de administrarea substanțelor narcotice

și precursorilor pe un termen de 4 (patru) ani.

1

2017 - până în prezent (03.10.2018), Ponomari Evghenii împreună cu Mulear Victor și

alte persoane nestabilite la moment de organul de urmărire penală, urmărind un scop

de profit, au constituit un grup criminal organizat, adică a unei reuniuni stabile de

persoane care s-au organizat în prealabil în vederea circulației ilegale a drogurilor, în

proporții deosebit de mari, având un plan bine determinat de activitate infracțională,

caracterizat printr-un înalt grad de coordonare între membrii săi, cu caracter retras și

nivel de izolare în societate, cu regulile sale de comunicare, disciplină, cu desemnarea

rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, unde Mulear Victor și-a atribuit rolul

organizator și autor, manifestat prin cultivare, prelucrare, păstrare, transportarea și

realizarea drogurilor pe teritoriul raionului Drochia, iar cet. Ponomari Evghenii,

revenindu-i rolul de autor la distribuirea drogurilor, manifestat prin procurarea,

păstrarea, transportarea, expedierea, înstrăinarea și realizarea drogurilor pe teritoriul

raionului Dondușeni și în alte raioane de la nordul Republicii Moldova.

Astfel, Mulear Victor împreună cu Ponomari Evghenii și alte persoane

nestabilite la moment de organul de urmărire penală, cu toții urmărind scopul de

profit, urmărind realizarea unui scop infracțional unic, acționând potrivit rolurilor

stabilite, începând cu anul 2017 până în prezent, Mulear Victor a cultivat, prelucrat,

păstrat și înstrăinat/realizat droguri sub formă de marihuana cetățeanului Taghiev

Igor (circa 18 cazuri), iar o parte din drogurile în cauză i-au fost date spre realizare cet.

Ponomari Evghenii, locuitor al or. Dondușeni, la prețul de aproximativ 500 lei, pentru

un pahar cu volumul de 500 gr, de marihuana. După care, Ponomari Evghenii

acționând potrivit rolului său, distribuia/realiza drogurile la un preț mai mare

consumatorilor de droguri din raionul Dondușeni, fiind constatat faptul, că în

perioada anilor 2017-2018, Ponomari Evghenii a primit spre realizare o cantitate de

peste 20 astfel de pahare, droguri, care în perioada enunțată au fost

distribuite/realizate cetățeanului Tinco Igor (circa 23 de cazuri) și cetățeanului

Kupryushin Sergey (circa 10 cazuri), contra sumelor ce variau, pentru o cutie de

chibrituri plină cu marihuana, de la 50 până la 100 lei și pentru un pahar cu volumul

de 500 gr, cu marihuana, la prețul de 700 lei.

La data de 03 octombrie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul cet.

Mulear Victor, amplasat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, au fost depistate și ridicate mai

multe plante de cânepă în diferite stadii, atât uscată cât și verde, totodată fiind

depistate și ridicate sacoșe, cutii din plastic și din lemn cu masă vegetală uscată,

mărunțită asemănătoare cu marihuana.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 30 octombrie 2018, a

fost stabilit, că masa vegetală de culoare verde, uscată cu diferit grad de mărunțire,

prezentată într-o pungă polimerică de culoare neagră, ridicată la data de 03 octombrie

2

2018, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul cet. Mulear Victor, amplasat în s.

Șalvirii Vechi, r-nul Drochia, reprezintă marijuana, obținută artizanal din plante de

canabis (cânepă), care se atribuie la categoria substanțelor stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante -marihuana constituie în total 3903 gr. masă

uscată, ceia ce conform Hotărârii de Guvern nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții

deosebit de mari.

Tot, la data de 03 octombrie 2018, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul

cet. Ponomari Evghenii, amplasat în or. Xxxxx, str. Xxxxx și a percheziției corporale

efectuate în cadrul reținerii, au fost depistate și ridicate - 5 pachete din hârtie și o

sacoșă din polietilenă în interior cu masă vegetală uscată, mărunțită asemănătoare cu

marihuana.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 12 octombrie 2018, a

fost stabilit, că masa vegetală de culoare verde ridicată la data de 03 octombrie 2018,

în cadrul efectuării percheziției la domiciliul cet. Ponomari Evghenii, amplasat în or.

Xxxxx, str. Xxxxx și a percheziției corporale, reprezintă marihuana (amestec compus

din părțile terminale a plantei de cânepă (canabis) cu flori, frunze și fără tulpina

centrală, uscate sau umede, mărunțite sau întregi, ale diferitor specii de cânepă care

conține tetrahidrocanabinol).

Marihuana se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea

substanței stupefiante constituie în total 32,288 gr. masă uscată, ceia ce conform

Hotărârii de Guvern nr. 79 din 23.01.20 06, constituie proporții mari.

Marihuana - este inclusă în Tabelul nr. 1 a substanțelor narcotice și a

substanțelor psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic

ilicit și cantitățile acestora Lista nr. 1 a substanțelor narcotice aprobată prin HG nr. 79

din 23.01.2006, cu modificările ulterioare, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la

art.art.42 alin.(2), (3). 46. 2171 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, cu calificativele participarea

în calitate de organizator și autor la cultivarea, prelucrarea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri, săvârșite în scop de

înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a drogurilor, etnobotanicilor, sau analogilor

acestora, acțiuni comise de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Inculpatul Mulear Victor Anatoli a depus cerere privind acceptarea examinării

cauzei în procedură specială prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

acceptată de instanța de judecată.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă

încasarea din contul inculpatului Mulear Victor în beneficiul statului a cheltuielilor

judiciare în mărime de 3 360 lei, pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară

3

nr. xxxxx din 12.10.2018 (f.d.66-70 voi.2, în sumă de 1 680 lei) și nr. xxxxx din 30.10.2018

( f.d.72-78 vol.2, în sumă de 1 680 lei).

respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărârii atacate, fără careva

modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat, că apelantul

critică hotărârea primei instanțe în latura civilă a acesteia, prin care s-a respins

solicitarea înaintată de acuzatorul de stat cu privire la încasarea de la inculpat a

cheltuielilor judiciare în sumă de 3 360 lei. In privința acestor alegații, verificând

materialele dosarului în raport cu argumentele din cererea de apel, instanța de apel a

conchis, că acestea sunt neîntemeiate.

Instanța de apel a menționat, că argumentele invocate de către acuzatorul de

stat în susținerea solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece art. 143 alin. (l) pct.

6) Cod de procedură penală prevede, că expertiza se dispune și se efectuează în mod

obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat,

inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

La caz s-au suportat cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare,

concluziile cărora sunt expuse în rapoartele de expertiză judiciară nr. xxxxx din

12.10.2018 și nr. xxxxx din 30.10.2018. Respectivele expertize fiind ordonate de către

organul de urmărire penală, acțiune procesuală ce tine de administrarea probatoriului

și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.

În același context, instanța de apel a considerat relevante prevederile art. 142

alin. (1) Cod de procedură penală, expertiza judiciară se dispune în cazurile în care

pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță

probatorie pentru cauza penală sânt necesare cunoștințe specializate în domeniul

științei, tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte domenii. Posedarea unor asemenea

cunoștințe specializate de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de

către judecător nu exclude necesitatea dispunerii expertizei judiciare. Dispunerea

expertizei judiciare se face, la cererea părților, de către organul de urmărire penală,

procuror sau de către instanța de judecată, precum și din oficiu de către organul de

urmărire penală sau procuror.

Prin urmare, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a ajuns la

concluzia, de a respinge cererea procurorului cu privire la încasarea din contul

inculpatului a sumei de 3 360 lei, ce constituie cheltuieli judiciare pentru efectuarea

expertizelor judiciare, din care motiv apelul procurorului urmează a fi respins.

declarat recurs ordinar, indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (l) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicitând casarea acesteia, în partea respingerii cererii privind

4

încasare a cheltuielilor judiciare, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în instanța de apel,

într-un alt complet de judecată.

5.1. În susținerea solicitării sale, recurentul a invocat că instanțele de judecată

au interpretat eronat prevederile art. 227 alin. (l) Cod de procedură penală, or ținând

cont și de prevederile art. art. 228 alin. (3) și 229 alin. (l) Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului.

Instanțele de judecată nu au clarificat obiectiv, necesitatea încasării cheltuielilor

de judecată, ținând cont de faptul că cheltuielile judiciare au fost suportate de către

stat în legătură cu efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nr. xxxxx din

12.10.2018 și nr. xxxxx din 30.10.2018, adoptând o decizie neargumentată.

2019, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, decizia instanței de apel

casată parțial, în partea neîncasării cheltuielilor judiciare și dispusă rejudecarea cauzei

în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de recurs a menționat că, din

conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu starea de fapt stabilită

de instanțele de fond. precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. însă

critică decizia instanței dc apel, în partea ce ține de faptul că instanța de apel a

menținut sentința prin care a fost respinsă solicitarea acuzatorului de stat, privind

încasarea de la Mulear Victor a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de

3 360 lei.

Instanța de recurs, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest

aspect, a constatat că această instanță, la examinarea apelului, nu a respectat întru totul

prevederile art. art. 414 alin. (l), 417 alin. (l) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Astfel, s-a reținut că procurorul a solicitat încasarea de la Mulear Victor a

cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 3 360 lei, în legătură cu

efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 12.10.2018 (f.d. 66-68 vol. II).

nr. xxxxx din 30.10.2018. (f.d. 72-77 vol. II)

Instanța de recurs a atestat că, la soluționarea chestiunii cu privire la încasarea

sau neîncasarea din contul inculpatului Mulear Victor a cheltuielilor judiciare, ce țin

de efectuarea expertizelor judiciare, instanța de apel făcând trimitere la prevederile

art. art. 227, 143 Cod de procedură penală, art. 75 alin. (3) din Legea nr. 68 din 14 aprilie

2016, „Cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar", a omis faptul că

prin Legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare j din 09.02.2018 (publicată în Monitorul

Oficial cu nr. 40-47 art.108 din 09.02.2018), a fost abrogat alin. (2) art. 143 Cod de

procedură penală, care prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

5

Totodată, s-a reținut că alin. (l) art. 143 Cod de procedură penală, prevede

cazurile când expertiza judiciară se dispune și se efectuează în mod obligatoriu, care

în același timp corespunde situației din speță, deoarece pentru a stabili masa vegetală

dacă reprezintă substanță narcotică, era necesară efectuarea expertizei.

În această ordine de idei, reieșind din concluziile expuse de către instanța de

apel în motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, aceasta dispunând

menținerea sentinței prin care a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului

privind încasarea or judiciare în sumă de 3 360 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, nu a

ținut cont în deplină măsură de prevederile legislației procesual penale, adoptând o

soluție pripită.

fost admis apelul declarat de către procuror, cu casarea parțială a sentinței, în partea

soluției cu privire la solicitarea procurorului de încasare a cheltuielilor judiciare, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după

cum urmează:

S-a dispus încasarea de la inculpatul Mulear Victor în beneficiul statului

cheltuielile judiciare în sumă de 3 360 lei.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond

eronat a concluzionat referitor la respingerea ca fiind neîntemeiată a cererii

procurorului privind încasarea de la inculpat în beneficiul statului a cheltuielilor de

judecată suportate pe cauză în legătură cu efectuarea acțiunilor procesual-penale.

Instanța de apel a reținut dispoziția alin. (2) al art. 229 Cod de procedură penală

potrivit căreia, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare... Prin urmare, se atestă că norma dată poartă un caracter

facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor

judiciare, ținând cont de împrejurările cauzei. Având în vedere prevederile legale

citate, instanța de apel a constatat, că suma de 4694 lei a fost necesară pentru efectuarea

rapoartelor de expertiză și această sumă reprezintă cheltuieli judiciare în sensul art.

227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, astfel instanța de fond incorect a respins

solicitarea procurorului și nu a dispus încasarea acesteia din contul inculpatului în

beneficiul statului.

La fel, instanța de apel a notat, că prin modificările operate prin Legea nr. 316

din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, prin care a fost abrogat alin. (2) art. 143 Cod

de procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat, legiuitorul și-a îndreptat

voința spre obligarea condamnaților de a achita cheltuielile pentru expertizele

judiciare. Careva temei de scutire a inculpatului nu s-a constatat.

6

Respectiv, lecturând materialele cauzei instanța de apel a reținut că, pe cauza

penală au fost suportate cheltuieli pentru efectuarea: raportului de expertiză judiciară

nr. xxxxx din 12.10.2018 (f.d. 65-70, vol. II) în sumă de 1680 lei și raportul de expertiză

judiciară nr. xxxxx din 30.10.2018 (f.d. 68-69) în sumă de 1680 lei, iar în total cheltuielile

suportate pe cauză fiind în mărime de 3360 lei.

Astfel, instanța de apel a constatat, că pe cauză au fost suportate cheltuieli

judiciare în mărime de 3360 lei, după cum se indică de către procuror și în apel, sumă

ce urmează a fi încasată din contul inculpatului Mulear Victor din considerentele, că

în legătură cu aceasta, au fost suportate cheltuieli în privința administrării probelor,

sub incidența căror intră sumele plătite pentru retribuția cuvenită experților..., or spre

deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor cheltuieli sânt avansate de

către reclamant, prin plata taxei de timbru, la introducerea acțiunii, în cauzele penale,

în care activitatea judiciara se desfășoară din oficiu, sumele necesare cheltuielilor de

urmărire sau de judecată sânt avansate, de regulă, de stat, prin organul judiciar în fața

căruia se află cauza penală.

Mihaela în numele inculpatului, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de

apel, cu menținerea sentinței.

În susținerea solicitării sale, partea apărării a invocat că instanța de apel a

interpretat eronat prevederile art. 227 alin. (l) Cod de procedură penală, potrivit cărora

cheltuielile judiciare sînt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal, alin. (2) a normei vizate indicând la sumele plătite sau

care urmează a fi plătite (...) experților, (...) cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală, care potrivit alin. (3) a aceleiași norme se plătesc

din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate, cea din urmă, fiind

considerată o normă generală, neobligând statul să suporte cheltuielile, ci doar să le

achite la momentul necesar pentru a facilita operativitatea acțiunilor organului de

urmărire penală și pentru a nu condiționa termenul rezonabil prin încasarea

cheltuielilor judiciare de la părțile în proces.

De rând cu aceasta dispozițiile art. 229 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură

penală, statuează, că cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute

în contul statului, instanța de judecată având posibilitatea de a-1 obliga pe condamnat

să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,

traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării lui cu avocat care acordă

asistență juridică garantată de stat (...) sau să-l elibereze de plata cheltuielilor judiciare,

total sau parțial, (...) atunci când plata cheltuielilor judiciare poate influența

substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lui.

7

Or, necătând la faptul, că efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală

este provocată de săvârșirea unei infracțiuni, ce impune desfășurarea urmăririi și

judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, posibilitatea încasării

lor de la făptuitor o decide instanța de judecată, în dependență de capacitatea lui de

plată, constatată prin datele obiective a cauzei.

Prin urmare, consider că decizia instanței de apel este una ilegală și nefondată,

fiind pasibilă casării în latura încasării cheltuielilor judiciare de la inculpatul Mulear

Victor.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, indicând că soluția instanței de apel

este adoptată în conformitate cu modificările operate la art. 143 Cod de procedură

penală, prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 316 din

22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie 2018, potrivit cărora a fost exclusă plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) din contul mijloacelor

bugetului de stat.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință prin care

se solicită inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, Colegiul penal

concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, se

atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv

cele reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de

apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind soluția încasării

cheltuielilor judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală.

Or, conform art. 227 alin. (2) pct. 5) și alin. (3) Cod de procedură penală,

cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală și se plătesc din sumele alocate de stat, dacă legea nu

prevede altă modalitate.

8

În același timp, potrivit art. 385 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, la

adoptarea sentinței, instanța de judecată este obligată să soluționeze cine și în ce

proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare.

Conform art. 229 alin. (1) - (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată

poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor

plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării

inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când

aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.

Instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul

dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale

a persoanelor care se află la întreținerea lui.

Astfel, instanța de apel just, argumentat și în limitele competenței legale,

prevăzute de normele enunțate supra, a statuat că, inculpatul este vinovat de

comiterea infracțiuni prevăzute de art. art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, iar pentru

a stabili acest fapt a fost necesară efectuarea unor expertize specializate, costul cărora

este justificat și probat, acestea urmând a fi încasate din contul inculpatului în

beneficiul statului cu titlu de cheltuieli judiciare, nefiind constatate temeiuri pentru a-

l elibera de plata lor.

Mai mult, recursul ordinar, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct.

a apreciat circumstanțele cauzei în latura cheltuielilor judiciare.

Însă, pornind de la relevanțele art. 229 alin. (1) și (3), 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata cheltuielilor judiciare,

total sau parțial condamnatul, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în aspectul cheltuielilor judiciare în alt sens decât cel pe care îl

propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este

lipsită de orice temei legal.

9

Pe lângă aceasta, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.

4.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au

fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus

Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este

unul vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul ordinar de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rotari Mihaela

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

29 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Mulear Victor Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 21 august 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

10