1ra-772/2019 — art. 145 alin. 2 lit. a CP

Dosarul nr. 1ra-772/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 noiembrie

2018, în cauza penală în privința lui

Spatari Pimen Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și locuitor Xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.06.2018 - 30.07.2018;

Instanța de apel: 15.08.2018 - 28.11.2018;

Instanța de recurs: 04.03.2019 - 10.04.2019;

C O N S T A T Ă:

examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Spatari Pimen a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa cu închisoare pe termen de 13 ani 4 luni, cu ispășirea acesteia în

penitenciar de tip închis.

Conform art. 84 alin. (4) și art. 87 Cod penal, la pedeapsa dată s-a adăugat

pedeapsa stabilită prin sentința judecătoriei Drochia din 16.05.2018 de 100 ore muncă

neremunerată ce constituie 25 zile închisoare și definitiv s-a stabilit lui Spatari Pimen

pedeapsă de 13 ani 4 luni 25 zile închisoare cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip

închis.

S-a încasat de la Spătari Pimen în beneficiul lui Bobeica Tatiana suma de 35

000, 00 lei cu titlu de prejudiciu material.

data de 12.03.2018 aproximativ pe la ora 05.40 în s.Xxxxx, r. Xxxxx, fiind în stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat, având scopul omorului cu premeditare a

vecinului său Tartus Constantin, născut la 24.09.1971, a luat de acasă un cuțit de

bucătărie și s-a dus la domiciliul lui Tartus Constantin, cu care se afla în relații ostile

pe motiv de gelozie, unde a pătruns în casa lui și, în timp ce Tartus Constantin se afla

culcat pe pat, 1-a înfipt de mai multe ori cu cuțitul, cauzându-i plagă penetrantă-tăiată

a cutiei toracice cu lezarea pulmonului drept și hemotorax pe dreapta, excoreația

1

regiunea arcului costal drept, plăgi tăiate a antebrațului drept, care constituie vătămări

corporale grave, în rezultatul cărora a survenit moartea.

Prin acțiunile sale intenționate Spatari Pimen a comis omor intenționat săvârșit

cu premeditare, infracțiune prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal.

a acesteia, în latura încasării cheltuielilor judiciare, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să fie încasate din contul inculpatului Spatari Pimen cheltuielile judiciare

suportate pe cauza penală, în sumă de 27 730 lei pentru efectuarea expertizei medico-

legale, în rest sentința să fie menținută fără modificări.

Apelantul a invocat prevederile art. 227-229 Cod de procedură penală care

prevede că cheltuielile de judecată cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală, iar plata acestora sunt suportate de condamnat

sau sunt trecute în contul statului.

Consideră procurorul că legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate

de condamnați, însă instanța nu s-a expus asupra acestora.

apelul declarat s-a respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. Colegiul a considerat că judecând cauza, instanța de fond a respectat

normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia, privind vinovăția

inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a acțiunilor lui

Spatari Pimen în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Asupra faptei infracționale, încadrării juridice, vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, pedepsei, acțiunii civile și corpurilor delicte,

Colegiul nu s-a expus, deoarece sentința nu a fost atacată în aceste privințe.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a respins încasarea

cheltuielilor judiciare în mărime de 27 736 lei din contul inculpatului, deoarece

acestea țin de efectuarea expertizelor judiciare. Expertiza medico-legală și

criminalistică este o probă care de rând cu celelalte acumulate pe parcursul urmăririi

penale de către partea acuzării, au menirea a demonstra în instanță vinovăția

inculpatului comiterea faptei prejudiciabile imputate acestuia.

Sub acest aspect, Colegiul pa menționat obligația pozitivă a statului de a colecta

probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării făptuitorului

și implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul statului - în cazul dat

a cheltuielilor în sumă de 27 736 lei pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Instanța de apel a mai reținut că argumentele invocate de către apelant în

susținerea solicitării de încasare a cheltuielilor judiciare sunt neîntemeiate, deoarece

dispozițiile art. 143 alin. (l) Cod de procedură penală, prevăd că expertiza se dispune

și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în

2

aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit

adevărul în cauză.

Tot aici, Colegiul a considerat necesar a face trimitere la prevederile alin. (3) art.

227 Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare se plătesc din

sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Instanța a mai indicat că în cazurile când expertiza a fost dispusă de către

organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată, la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din

contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu al inculpatului, după cum

pledează procurorul.

procuror, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel.

Recurentul consideră neargumentată poziția instanței de apel privind

neîncasarea de la Spatari Pimen în beneficiul statului a cheltuielilor de

judecată în sumă de 27 736 lei, or acestea au fost suportate pentru efectuarea

expertizelor medico-legale, iar conform art. 229 alin. (1) Cod de procedură

penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în

contul statului. Astfel, instanța de apel nu a clarificat obiectiv necesitatea

încasării cheltuielilor de judecată adoptând o decizie neargumentată în această

latură.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Procurorul indică ca temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin.

(1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă de fapt invocă dezacordul cu soluția

instanțelor de fond privind respingerea încasării de la inculpat a cheltuielilor de

judecată în mărime de 27 736 lei, pentru efectuarea expertizelor medico-legale.

La judecarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1)

și (3) Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate

de condamnat sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste

cheltuieli, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte

cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor

judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se

află la întreținerea lor.

3

Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile art. 227

alin. (3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se plătesc din sumele

alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Colegiul menționează că, argumentele invocate de către recurent în susținerea

solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece cheltuielile judiciare constituie

cheltuieli care au fost suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare și întocmirea

Rapoartelor de expertize nr. 201837A0121 din 26.04.2018, nr. 34/12/2-R-305 din

28.03.2018, nr. 201805O0097 din 30.03.2018 și nr. 201818P0085 din 12.03.2018, or

art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede expres cazurile când efectuarea

expertizei este obligatorie.

Mai mult ca atât, dispozițiiile alin. (3), art. 75 al Legii nr. 68 din 14.04.2016 cu

privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, expres stabilește că „în

cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către

ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute

la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală”, la caz, ordonatorul expertizei

fiind organul de urmărire penală și nu partea apărării, prin urmare, instanțele de fond

corect au ajuns la concluzia de a nu încasa din contul inculpatului cheltuielile

judiciare solicitate de acuzatorul de stat.

În urma celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept

invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar

solicitările recurentului nu au suport legal, prin urmare soluția adoptată de către

instanța de apel este întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil ca fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 28 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Spatari Pimen, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 08 mai 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

4