1ra-930/20 — art. 201/1 al. 1 lit. a CP

1ra-930/20 — art. 201/1 al. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-930/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți Lilia Prisacari, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 noiembrie 2019, în cauza penală, în

privința lui

Copacinschi Tudor XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

Copacinschi Cristian XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 10.10.2017 până la 30.11.2018;

Instanța de apel de la 20.12.2018 până la 13.11.2019;

Instanța de recurs de la 05.02.2020 până la 27.05.2020.

a c o n s t a t a t :

inculpatul Tudor Copacinschi a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub forma de 160

ore munca neremunerată în folosul comunității.

Prin aceiași sentință, Cristian Copacinschi a fost achitat de sub învinuirea de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta

nu a fost săvârșită de inculpat.

S-a respins cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor de judecata în legătura cu efectuarea expertizelor.

Copacinschi, fiind membru de familie (cumnat) cu cet. Ion Rohac conform prevederilor

art. 1331 lit. b) Cod penal, la 19.08.2017, ora 22.00, a venit la domiciliul cet. Ion Rohac

situat în XXXXX, ambii aflându-se în curtea casei, în urma unui conflict, l-a numit pe

cet. Ion Rohac cu cuvinte necenzurate, înjosindu-i demnitatea și pricinuindu-i suferințe

psihice, ulterior i-a aplicat lovituri cu mâniile in diferite parți a corpului. Conform

1

raportului de expertiza judiciara nr.319-D din 14.09.2017, la Ion Rohac s-au depistat 3

echimoze pe față - la ochiul stâng, la nas, pe obrazul drept; hemoragii in conjunctiva

ochiului stâng; fractura oaselor nazale, excoriații pe coate, condiționează dereglarea

sănătății de scurtă durata și se califică ca vătămare ușoară. Astfel, ca rezultat a acțiunilor

nominalizate Ion Rohac s-a ales cu leziunile corporale ușoare ale integrității corporale,

și cu suferințe psihice și prejudiciul moral.

Instanța de fond la fel a reținut că, Cristian Copacinschi este învinuit de organul

de urmărire penală în aceia ca el, la 19.08.2017 în jurul orelor 22.00, împreună cu tatăl

său Tudor Copacinschi, acționând cu intenție, au venit la domiciliul cet. Ion Rohac

situat XXXXX, în urma unui conflict, care a apărut spontan, manifestând o vădita lipsa

de stimă și respect față de unchiul său, și respectiv față de cumnatul său, l-a numit pe

ultimul cu cuvinte necenzurate, înjosindu-i demnitatea și pricinuindu-i suferințe

psihice, ulterior in procesul conflictului l-au maltratat, lovindu-l cu mâinile și pumnii

peste cap și peste tot corpul. Totodată, în acest răstimp, Cristian Copacinschi intenționat

l-a lovit pe Ion Rohac cu picior în regiunea feței și a ochiului stâng. Conform raportului

de expertiza judiciara nr.319-D din 14.09.2017, la examinarea medico-legala a lui Ion

Rohac s-au depistat 3 echimoze pe fața - la ochiul stâng, la nas, pe obrazul drept;

hemoragii in conjunctiva ochiului stâng; fractura oaselor nazale, excoriații pe coate, care

se clasează ca vătămare ușoară. Astfel, ca rezultat al acțiunilor nominalizate Ion Rohac

s-a ales cu leziunile corporale ușoare ale integrității corporale și cu suferințe psihice și

prejudiciul moral.

parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a-l

recunoaște culpabil pe Cristian Copacinschi pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub forma de 2 ani închisoare,

cu suspendarea executării pedepsei în temeiul art.90 Cod penal, pe o perioadă de

probațiune de 2 ani. De asemenea, încasarea de la inculpații Tudor Copacinschi și

Cristian Copacinschi în contul statului cheltuielile de judecată în mărime de 448 lei.

În susținerea celor solicitate, procurorul a indicat că, instanța de judecată a dat o

apreciere incorecta probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și

obiectiv probele administrate, care în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpatului Cristian Copacinschi în comiterea infracțiunii incriminate.

fost respins apelul declarat de către procuror ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței

fără modificări.

2

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel analizând materialele cauzei a conchis

că, apelul declarat urmează a fi respins ca nefondat, cu menținerea sentinței instanței

de fond ca fiind legală și întemeiată, reieșind din următoarele considerente.

În urma evaluării integrale a probelor, instanța de apel a conchis că există dubii

rezonabile în ceia ce privește vinovăția inculpatului Cristian Copacinschi conform

acuzării în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, după

cum a fost înaintată învinuirea și a susținut poziția primei instanțe vinovăția acestuia

nu este dovedită și acesta urmează a fi achitat.

Astfel, instanța de apel a constatat că probele administrate în respectiva cauză

penală nu demonstrează vinovăția lui Cristian Copacinschi, iar poziția instanței se

bazează pe declarațiile lui Cristian Copacinschi, inculpatului Tudor Copacinschi,

declarațiile părții vătămate Ion Rohac și de declarațiile martorilor Aurelia Rohac, Victor

Cojocari.

Situația de neconstatare a vinei inculpatului în faptele incriminate se confirmă

prin elementele de fapt dobândite din înscrisurile și rezultatele actelor procesuale

petrecute pe caz, conținute la materialele cauzei penale care au fost cercetate în ședința

instanței de apel, și anume: plângerea din 25.08.2017 depusă de Ion Rohac (f.d.4);

raportul de constatare nr.660 din 21.08.2017 (f.d.14-16); raportul de expertiză judiciară

nr.319 D din 14.09.2017 (f.d.21-22); procesul-verbal de confruntare din 18.09.2017 între

Ion Rohac și Tudor Copacinschi (f.d.49-51); procesul-verbal de confruntare din

18.09.2017 între Ion Rohac și Cristian Copacinschi (f.d.53).

Astfel, infracțiunea incriminată a fost constatată ca comisă de Tudor Copacinschi,

tatăl inculpatului Cristian Copacinschi, totodată poliția a fost anunțată de Ion Rohac

indicând că a fost lovit doar de către Tudor Copacinschi, și nu și de către Cristian

Copacinschi.

Partea vătămată Ion Rohac atât în ședința instanței de apel, cât și în ședința

instanței de fond a susținut că fiind audiat inițial doar a presupus ca a fost lovit și de

Cristian Copacinschi, dar de fapt nu a fost lovit de către ultimul, ci de către Tudor

Copacinschi, relații ostile avea doar cu Tudor Copacinschi, căruia i-a expediat mesajele,

declarații care sunt sprijinite si prin declarațiile inculpaților Cristian Copacinschi și

Tudor Copacinschi, cât și de martorul ocular Victor Cojocari, care a declarat că Cristian

Copacinschi nu l-a lovit pe Ion Rohac, ultimul fiind lovit de Tudor Copacinschi, precum

și prin informația furnizată la poliție personal de Ion Rohac la 19.08.2017 precum că a

fost bătut de Tudor Copacinschi.

Totalitatea probelor cercetate de către instanța de fond și de apel nicidecum nu

confirmă temeinicia învinuirii aduse lui Cristian Copacinschi, nefiind prezentate pe

3

cauza suficiente probe pertinente, concludente și utile, care pot fi puse la baza unei

sentințe de condamnare în faptele incriminate in privința inculpatului.

Astfel, instanța de apel a respins alegațiile procurorului privind ilegalitatea

achitării inculpatului, fiind pur declarative, deoarece nu s-a stabilit ilegalitatea sentinței

de achitare a inculpatului Cristian Copacinschi.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, nu pot fi reținute nici argumentele

aduse de procuror precum că instanța de judecata a dat o apreciere incorectă a probelor

prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care

în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului Cristian Copacinschi în

comiterea infracțiunii incriminate, că instanța eronat a interpretat declarațiile părții

vătămate Ion Rohac, date în cadrul ședinței, schimonosindu-le, deoarece nu s-a stabilit

denaturarea sensului declarațiilor părții vătămate.

Totodată, instanța de apel a respins ca declarative alegațiile procurorului precum

că, martorul Aurelia Rohac a declarat că soțul acesteia a fost agresat de către ambii

inculpați, or, martorul a declarat că ,,(…) a ieșit afară soțul era la pământ, Tudor Copacinschi

și Cristian Copacinschi l-au ridicat, martorii vecinii care erau în curte i-au spus că soțul a fost

bătut, dar cine l-a bătut ea nu cunoaște”, aceste declarații de fapt dezvinovățesc inculpatul

și nicidecum nu dovedesc vina inculpatului în faptele incriminate.

Instanța de apel a respins afirmațiile invocate de procuror în apel cu referire la

declarațiile martorului din partea apărării Ion Rohac, deoarece declarațiile martorului

respective nu confirma vinovăția inculpatului Cristian Copacinschi în fapta

incriminate, ultimul nefiind la fața locului la momentul comiterii.

La fel, instanța de apel a respins afirmațiile invocate în apel, că instanța nu s-a

expus asupra tuturor motivelor indicate de procuror, ignorând probele ce confirmă

vinovăției inculpatului Cristian Copacinschi în săvârșirea infracțiunii incriminate, ca

nu s-a expus asupra probelor, nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat, că instanta a

omis sa dea aprecierea procesului-verbal de confruntare între partea vătămată și

bănuitul Tudor Copacinschi, potrivit căruia partea vătămată a confirmat în prezența

bănuitului Tudor Copacinschi că a fost bătut de ambii inculpați, menționând că susține

declarațiile date în cadrul urmăririi penale și expuse în plângere prin care a solicitat

tragerea la răspundere penală a inculpaților, deoarece declarațiile conținute în

procesul-verbal de confruntare nu sunt confirmate prin probele cercetate, aceste

declarații nu sunt confirmate nici de partea vătămată Ion Rohac, astfel ca cele relevate

din procesul-verbal de confruntare de sine stătător nu pot fi puse la baza sentinței de

condamnare a inculpatului Cristian Copacinschi.

Instanța de apel a respins ca afirmative și invocarea acuzării cu referire la

raportul de expertiza judiciara nr.319-D din 14.09.2017, că se constată că în cadrul

4

confruntării Tudor Copacinschi a declarat, ca l-a lovit pe Ion Rohac doar o dată peste

față cu palma și de doua ori cu piciorul în regiunea spatelui, deoarece în sensul dat

concluziile raportului nu confirmă vinovăția anume a inculpatului Cristian

Copacinschi.

De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile procurorului precum că,

instanța a omis să dea apreciere faptului că corespondența obscenă care a avut loc între

toți trei participanți conținea mesaje inclusiv și din partea inculpatului Cristian

Copacinschi, ceea ce confirmă complicitatea nemijlocită și acestuia la ultimul conflict,

ca la f.d. 63-64 este anexat procesul-verbal de ridicare a screen-urilor anume de la

Cristian Copacinschi, fiind cu caracter de declarație în circumstanțele stabilite pe caz,

mai ales că acuzarea nici nu a solicitat cercetarea acestor înscrisuri, totodată partea

vătămată Ion Rohac a declarat în cadrul ședinței judiciare, că a scris mesaje doar lui

Tudor Copacinschi.

Instanța de apel a respins solicitarea procurorului de încasarea de la inculpați în

beneficul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 448 lei, deoarece cu referire

la inculpatul Cristian Copacinschi, acesta a fost achitat, iar cu privire la inculpatul

Tudor Copacinschi instanța de apel a menționat că în scopul stabilirii adevărului în

cauză, în faza de urmărire penală a fost efectuată expertiza judiciară cu suportarea

cheltuielilor in suma de 320 lei și raportul de constatare medico-legala din 21.08.2017

cu cheltuieli in suma de 128 lei, acestea fiind cheltuieli suportate în vederea

demonstrării vinovăției inculpatului in comiterea infracțiunii incriminate.

Astfel, în cazurile dispunerii expertizei de către organul de urmărire penală sau

de către instanța de judecata la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru

efectuarea expertizei urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de

stat, dar nu a inculpatului, după cum a solicitat acuzarea.

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei

spre rejudecare de către aceiași instanță în alt complet de judecată.

Procurorul invocă același argumente indicate și în cererea de apel, solicitând

condamnarea inculpatului Cristian Copacinschi învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal.

În motivarea celor solicitate, acuzatorul de stat indică că instanțele de fond au

interpretat eronat probele administrate de către acuzare, or, acestea confirmă fără dubii

vinovăția inculpatului.

Mai mult decât atât, recurentul solicită încasarea de la inculpați în beneficiul

statului cheltuielile judiciare în sumă de 448 lei, or, temeiul juridic fiind vinovăția

acestora de comiterea infracțiunii imputate.

5

materialului din dosarul cauzei, motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că,

acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de

apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnatului.

Potrivit textului recursului, procurorul invocă ca temeiuri de casare a deciziei

instanței de apel pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivului hotărârii sau acesta este expus neclar.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat

de titular, reieșind din raționamentele ce urmează.

Autorul recursului susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța

de apel, indicând că instanțele ierarhic inferioare au apreciat probele unilateral în

favoarea inculpatului Cristian Copacinschi, însă cumulul de probe administrat de către

acuzare demonstrează vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate

inculpatului.

Astfel, Colegiul penal atestă că, instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind nrvinovăția lui Cristian Copacinschii în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, motivându-și

decizia în acest sens în corespundere cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Art. 6 din Convenția europeană cu privire la drepturile omului, impune în

special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,

argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază

relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă

6

instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui

răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO Perez c. Franței).

De asemenea, instanța de recurs subliniază că, procedura de apreciere a probelor

ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de

competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să

intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată

comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin

hotărârea judecătorească devenită definitivă.

Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă

se constată o eroare de drept.

Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar

dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de

casare a unei hotărâri de condamnare.

Cu referire la solicitarea procurorului de a încasa de la inculpați cheltuielile

judiciare în sumă de 448 lei în contul statului, Colegiul penal atestă că, instanța de apel

a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind soluționarea chestiunii

legate de cheltuielile judiciare în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală, corect ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 14), 227 alin.

(1) și (3), 143 alin. (1) pct. 2), 6) Cod de procedură penală, care prescriu expres că la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează cine și în ce proporție trebuie

obligat să plătească cheltuielile judiciare, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări

a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate, instanța de apel just, argumentat și în limitele competenței legale statuând

că, în speță, respectivele cheltuieli urmează a fi făcute din contul mijloacelor bugetului

de stat.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei).

De asemenea, Colegiul penal ține să remarce că, pornind de la relevanțele art. 229

alin. (1) și (3), 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2), instanța de judecată poate obliga

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, instanța poate elibera de plata

cheltuielilor judiciare, total sau parțial condamnatul, eroarea gravă de fapt nu

7

reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

În această ordine de idei, instanța de recurs ordinar susține poziția instanței de

apel care corect a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la

încasarea din contul inculpaților în bugetul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de

448 lei, cheltuieli suportate în urma efectuării raportului de expertiză judiciară nr. 319/D

din 14 septembrie 2017.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent că hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că recursul ordinar este unul vădit

neîntemeiat.

penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți Lilia Prisacari, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 13 noiembrie 2019, în cauza penală în privința lui Copacinschi Tudor

XXXXX și Copacinschi Cristian XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 iulie 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

8