1ra-827/2019 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-827/2019 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-827/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Dumitru Mardari,

Maria Ghervas,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din

11 decembrie 2018, declarate de avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului

Botezatu Damian XXXXXX,

Termenul de examinare,

instanța de fond: 26.02.2018 - 18.06.2018,

instanța de apel: 09.07.2018 - 11.12.2018,

instanța de recurs: 09.04.2019 - 09.04.2019.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

intentat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, în privința lui Botezatu Damian a fost

încetat în legătură cu faptul că în acțiunile inculpatului sunt prezente elementele

contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional.

Procesul contravențional în baza art. 354 Cod contravențional, în privința

lui Botezatu Damian a fost încetat în legătură cu intervenirea prescripției.

că la 09 martie 2017, aproximativ ora 0530, aflându-se în holul localului de tip

karaoke „Bravo” amplasat pe bd. XXXX XXXXX, mun. Chișinău, având intenția

de a comite un act de huliganism, prin încălcarea grosolană a ordinii publice,

1

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, din

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită a inițiat un conflict

spontan cu agentul de pază al localului, și fără nici un motiv, acționând cu intenție

directă, în prezența mai multor persoane, a aplicat intenționat violența fizică,

numindu-1 cu cuvinte necenzurate pe agentul de securitate Coman Ion, rupându-

i maioul.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina șa a declarat că

paznicul localului nu i-a permis să intre în local, aplicându-i o lovitură cu cotul

în partea stângă a capului, ținându-l de brațul drept și de subrațul stâng, i-a rupt

scurta. Ulterior, a intervenit doamna Erizanu Irina, implicându-se în conflict,

îmbrâncindu-l, după care a intervenit și Vozian Alexandru, încercând să

amelioreze situația, l-a ajutat să se ridice. Prin lovitura aplicată, i-au fost

deteriorați dinții de sus și de jos, spartă buza. El nu a amenințat partea vătămată,

nu a agresat-o fizic.

Partea vătămată Coman Ion a relatat, că pe la orele 0300 au venit trei

persoane de gen masculin, printre care era și Botezatu Damian. La un moment a

auzit un sunet foarte puternic, a ieșit în hol unde era doar inculpatul, pe care l-a

întrebat ce s-a întâmplat. I-a răspuns nemulțumit și agresiv. Atunci, a decis să nu

îi permită accesul, deoarece era în stare neadecvată. Apoi, nemulțumirile

inculpatului au trecut în fază de agresiune, mai întâi verbale, apoi fizice și ca

urmare i-a rupt maioul. Erizanu Irina, care a intervenit la inculpat cu un îndemn

să se calmeze, dar acesta i-a răspuns nemulțumit și agresiv. Inculpatul a încercat

să intre în sală forțând ușa și împingându-l. Apoi, s-a pus în poziția de luptă și a

încercat să-l lovească. Atunci 1-a rugat să se calmeze, ultimul agresându-l verbal,

s-a apropiat și l-a apucat strâns de mână. În frică pentru sănătatea sa, inconștient

i-a aplicat o lovitură. Inculpatul a căzut, după ceva timp a venit și grupa operativă.

Conform procesului-verbal din 18.08.2017, s-a examinat înregistrarea

video de la 09.03.2017 din holul localului de tip karaoke ”Bravo”, unde la ora

0534:14 se observă o persoană de gen masculin cum lovește cu piciorul ușa din

holul localului, după care de el se apropie angajatul de pază a localului. Apoi între

aceste 2 persoane urmează discuții și îmbrânceli. Ulterior apare o persoană de gen

feminin, și între ea și persoana de gen masculin apar discuții și îmbrânceli. În

obiectivul camerei de luat vederi apar încă 2 persoane de gen masculin. Începând

cu ora 0540:30, agentul de pază și persoana de gen masculin menționată se

îmbrâncesc, agentul de pază îl imobilizează, pentru că persoana masculină este

agresivă. La 0541:56 persoana de gen masculin o îmbrâncește pe altă persoană de

gen masculin, căruia i-a dat scurta la 0541:15. La 0542:30 persoana masculină

agresivă se apropie de agentul de pază a localului și se comportă agresiv, după

care își i-a poziția de luptă și îl provoacă pe agentul de pază. La 0543:39 persoana

2

agresivă se apropie de angajatul pazei și îl apucă de maiou, la care angajatul pazei

îi aplică o lovitură cu pumnul în față și persoana agresivă cade jos. În urma

măsurilor speciale de investigație și a acțiunilor de urmărire penală s-a stabilit că

persoana de gen masculin agresivă este Botezatu Damian.

Totodată, materialele cauzei atestă că la 09.03.2017, în jurul orei 0530,

Botezatul Damian, aflându-se în holul localului de tip karaoke „Bravo”, amplasat

pe bd. XXXX XXXXX, mun. Chișinău, a lovit cu piciorul în ușa de la camera de

baie, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate și înregistrările video

administrate la cauză, la ce a reacționat agentul de pază Coman Ion, care a ieșit

în holul localului să vadă ce se întâmplă și a intervenit în vederea asigurării

securității și ordinii publice în local.

Din CD cu înregistrări video ridicate de la Melnic Igor, a cărui date de

identitate nu au fost indicate în procesul-verbal de constatare de ridicare din

15.03.2017, cercetat în ședința de judecată, se observă că la ora 0534:14 inculpatul

a ieșit la camera de baie, unde a deschis ușa, lovind cu piciorul în ușă. La gălăgia

provocată a reacționat agentul de pază Coman Ion, care a intervenit în vederea

menținerii ordinii publice. Între inculpatul și partea vătămată au urmat discuții,

din care rezultă că inculpatul îi solicită părții vătămate acceptul de a intra din hol

în local, însă acesta este refuzat de agentul de pază. Ulterior se vizualizează

îmbrânceli între inculpat și partea vătămată, ultimul imobilizându-l pe inculpat,

i-a aplicat o lovitură cu cotul în regiunea spatelui, moment în care inculpatul i-a

rupt maioul părții vătămate. Pe parcurs a intervenit prietenul inculpatului, Vozian

Alexandru, care s-a îmbrâncit puțin cu inculpatul, încercând să-l calmeze, dar și

martorul Erizanu Irina, administratorul localului, care după cum se observă din

înregistrările video vizualizate în ședința de judecată, l-a împins în repetate

rânduri pe Botezatu Damian, nepermițându-i să iasă afară din local. La fel

instanța observă că inculpatul nu a aplicat careva lovituri s-au îmbrânceli

martorului Erizanu Irina. Fiind imobilizat inculpatul în holul localului, prin faptul

că nu i se permitea să iasă afară de administratorul Erizanu Irina sau să intre în

interiorul localului de către agentul de pază Coman Ion, inculpatul din nou a

încercat să intre în interiorul localului, la ce de către agentul de pază Coman Ion

i-a fost aplicată o lovitură cu pumnul în regiunea feței și inculpatul a căzut jos.

Prietenul inculpatului Vozian Alexandru l-a ajutat să se ridice, unde se observă

din înregistrările video că este însângerat în regiunea feței. După ceva timp au

intervenit reprezentanții companiei de pază ”Bercut”.

Partea vătămată nu a prezentat careva leziuni corporale sau vătămări a

sănătății.

Potrivit Raportului de expertiză extrajudiciară nr. 958 din 09.03.2017,

inculpatului i-au fost cauzate fractura colanei dintelui unu de pe maxila pe

3

dreapta, fractura marginală dintelui doi pe mandibulă pe dreapta, excoriații pe

față, cap, mucoasa buzei inferioare, ce condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Prin urmare, în acțiunile inculpatului este prezent huliganismul nu prea

grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni

similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică și liniștea persoanei,

faptă prevăzută de art. 354 din Codul contravențional.

Or, prin acțiunile sale, el a tulburat ordinea publică și liniștea persoanei, în

locuri publice, și anume în localul „Bravo” din mun. Chișinău, str. Mircea cel

Bătrîn, 12/5, nefiind reținută aplicarea violenței asupra persoanei, incriminată

conform învinuirii.

Severin a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal,

la 200 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu încasarea cheltuielilor

judiciare în sumă de 737 lei.

Apelantul a invocat că în condițiile în care partea vătămată a declarat cert

că asupra sa au fost aplicate acțiuni de violență fizică și psihică, iar faptul dat este

confirmat, inclusiv prin imaginile video anexate la materialele cauzei și

examinate în cadrul ședinței judiciare, este eronată și neîntemeiată concluzia

instanței de fond în sensul nestabilirii respectivei violențe în comportamentul

inculpatului.

11 decembrie 2018, apelul a fost admis, casat total sentința și pronunțat o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Botezatu Damian a fost condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 1

an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere.

Instanța de apel a reținut că, la 09 martie 2017, în jurul orei 0530, inculpatul

Botezatu Damian, aflându-se în holul localului de tip karaoke „Bravo”, amplasat

pe bd. XXXX XXXXX, mun. Chișinău, având intenția de a comite un act de

huliganism, prin încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care, din conținutul lor, se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, a inițiat un conflict spontan cu agentul de pază al

localului Coman Ion, și fără nici un motiv, acționând cu intenție directă, în

prezența mai multor persoane, a aplicat intenționat violența fizică, numindu-l cu

cuvinte necenzurate, rupându-i maioul.

Instanța de apel a reținut că, inculpatul nu s-a prezentat, fiind anunțat în

căutare.

4

Totodată, depozițiile inculpatului date în prima instanță nu corespund

adevărului și au fost oferite în scop de eschivarea de la răspunderea penală, mai

mult, declarațiile lui sunt combătute prin probele administrate, care îi dovedesc

pe deplin vinovăția.

Astfel, partea vătămată Coman Ion care a declarat în instanța de apel, că pe

la orele 0300 au venit trei persoane de gen masculin, printre care era și Botezatu

Damian. La un moment a auzit un sunet foarte puternic, a ieșit în hol unde era

doar inculpatul, pe care l-a întrebat ce s-a întâmplat. I-a răspuns nemulțumit și

agresiv. Atunci, a decis să nu îi permită accesul, deoarece era în stare neadecvată.

Apoi, nemulțumirile inculpatului au trecut în fază de agresiune, mai întâi verbale,

apoi fizice și ca urmare i-a rupt maioul. Erizanu Irina, care a intervenit la inculpat

cu un îndemn să se calmeze, dar acesta i-a răspuns nemulțumit și agresiv.

Inculpatul a încercat să intre în sală forțând ușa și împingându-l. Apoi, s-a pus în

poziția de luptă și a încercat să-l lovească. Atunci l-a rugat să se calmeze, ultimul

agresându-l verbal, s-a apropiat și l-a apucat strâns de mână. În frică pentru

sănătatea sa, inconștient i-a aplicat o lovitură. Inculpatul a căzut, după ceva timp

a venit și grupa operativă. Partea vătămată a susținut declarațiile oferite anterior,

precizând că din partea inculpatului au fost acțiuni periculoase, care i-au pus

sănătatea în pericol, a fost un comportament agresiv, i-a rupt maioul, a dorit să

aplice lovituri cu sticla.

Martorului Erizanu Irina a comunicat instanței de apel că deține funcția de

administrator al localului karaoke „Bravo”. trei băieți s-au așezat la masă și

consumau băuturi alcoolice. Dar inculpatul se deosebea de ceilalți, în sala se

comporta urât, nu odată i s-au făcut observații. A ieșit din sală pentru ca a auzit o

bocănitură tare, iar în hol a văzut cum inculpatul îl ținea pe paznic de maiou. Când

l-au înlăturat, era foarte agresiv, era cu o sticla de bere în mână, dorea să arunce

și acea sticlă de bere. A luat scurta sa și a început să o rupă cu picioarele, la ea se

adresa foarte agresiv, vorbea necultural, pe ton înalt. Nu odată s-a năpustit asupra

paznicului, era în poziție de luptă, sărea, se agăța de ușă și dorea să o deschidă.

Oaspeții au văzut toate acestea și au plecat de la cele ce au văzut. A fost chemată

poliția. În local era instalat sistem de înregistrare video și înregistrările le-a

transmis poliției. Careva agresiune din partea paznicului nu a fost, chiar și atunci

când inculpatul s-a agățat de maioul sau, nu i-a făcut nimic, agresa doar

inculpatul. Înainte de a veni poliția cu vre-o cinci minute, paznicul l-a lovit pe

inculpat, care stătea în fața lui și dorea ă îl lovească, dar paznicul a reacționat.

Potrivit procesului-verbal din 18.08.2017, s-a examinat înregistrarea video

de la 09.03.2017 din holul localului de tip karaoke ”Bravo”, amplasat pe bd.

XXXX XXXXX, mun. Chișinău, unde la ora 0534:14 se observă o persoană de gen

masculin cum lovește cu piciorul ușa din holul localului, după care de el se

5

apropie angajatul de pază a localului. Apoi între aceste 2 persoane urmează

discuții și îmbrânceli. Ulterior, apare o persoană de gen feminin, și între ea și

persoana de gen masculin apar discuții și îmbrânceli, în obiectivul camerei de luat

vederi apar încă 2 persoane de gen masculin, începând cu ora 0540:30, agentul de

pază și persoana de gen masculin menționată se îmbrâncesc, agentul de pază îl

imobilizează, pentru că persoana masculină este agresivă. La 0541:56 persoana de

gen masculin o îmbrâncește pe altă persoană de gen masculin, căruia i-a dat scurta

la 0541:15. La 0542:30 persoana masculină agresivă se apropie de agentul de pază a

localului și se comportă agresiv, după care își i-a poziția de luptă și îl provoacă

pe agentul de pază. La 0543:39 persoana agresivă se apropie de angajatul pazei și

îl apucă de maiou, la care angajatul pazei îi aplică o lovitură cu pumnul în față și

persoana agresivă cade jos. În urma măsurilor speciale de investigație și a

acțiunilor de urmărire penală s-a stabilit că persoana de gen masculin agresivă

este Botezatu Damian (f.d. 38).

Prin urmare, instanța de fond nu a oferit o apreciere corespunzătoare

declarațiilor părții vătămate și a martorului audiat, dar și sistemului de probe

acumulat și administrat în cadrul urmăririi penale, iar ca rezultat eronat a stabilit

că inculpatul a comis contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional.

Subsecvent, art. 113 Cod penal, pledează că se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între fapte

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală. Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii

penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători.

Prin încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de

respect se consideră săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile

sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și

demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare,

comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității

persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a

activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a

întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc.

Prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică se înțelege fapta săvârșită

în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea

jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare, ce încalcă normele etice, tulbură

ordinea publică și liniștea persoanelor.

Huliganismul însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente constituie atât violenta psihică,

cât și cea fizică, ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care

pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin

6

aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici

victimei, urmate de vătămarea integrității corporale sau de leziuni corporale, sau

ară cauzarea prejudiciului sănătății.

La caz, se atestă încălcare grosolană a ordinii publice, cât și aplicarea

violenței a supra persoanelor, or după cum s-a constatat din probele analizate și

apreciate, se atestă că inculpatul aflându-se în holul localului a izbit ușa WC-ului,

la care el auzind l-a întrebat ce s-a întâmplat, unde acela i-a răspuns pe un ton

ridicat că nu e treaba lui. Partea vătămată, văzând că acela se afla sub influenta

băuturilor alcoolice a decis să nu îi permită să intre în local, la care fapt acela s-a

enervat, l-a amenințat verbal și 1-a numit cu cuvinte necenzurate. Acesta avea o

sticlă cu bere în mână și îl amenința că îl va lovi cu ea. El a încercat să îl

imobilizeze, iar prietenii lui îl rugau să se calmeze, însă el nu asculta de nimeni.

La un moment dat acela s-a pus în poziție de luptă și avea pumnii în față, însă el

încerca să păstreze distanta pentru a avea loc de apărare. Inculpatul l-a apucat pe

partea vătămată violent de mâna stângă, la care, el l-a lovit cu pumnul în partea

feței, în urma la ce, acela și-a pierdut echilibrul și a căzut la podea. Prietenii săi

l-au ajutat să se ridice și ei au vrut să părăsească localul, însă el i-a oprit, deoarece

era solicitată poliția care urma să documenteze cazul. Acela continua să îl

amenințe cu răfuială fizică, spunând că îl va întâlni după serviciu și îl va agresa

fizic. Tot el și-a rupt haina, spunând că va declara că agentul de pază i-a rupt

haina, iar din imaginile video se vede cum el își rupe haina singur, de asemenea

se vede momentul primei altercații, când acesta i-a rupt maioul. La venirea

poliției, acesta nu s-a potolit, continua să se comporte agresiv, numea și poliția

cu cuvinte necenzurate.

Astfel, din probele cercetate în ședința instanței de apel s-a stabilit că asupra

părții vătămate au fost aplicate acțiuni de violența fizică și psihică, iar faptul dat

este confirmat, inclusiv, prin imaginile video anexate la materialele cauzei și

examinate în cadrul ședinței judiciare, declarațiile martorului Marina Erizanu,

acțiuni ce au fost desfășurate într-un loc public, care au încălcat grosolan ordinea

publică.

Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, ca huliganismul, manifestat prin acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum

și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită,

ce se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale

sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu

închisoare de până la 3 ani.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a indicat că circumstanțe agravante

nu au fost stabilite, că circumstanțe atenuante care ar permite aplicarea pedepsei

7

sub formă de amendă, sau muncă neremunerată în folosul comunității, cum ar fi

recunoașterea vinovăției, căința sinceră, nu au fost stabilite în speță, prin urmare

nu pot fi luate în calcul, că inculpatul nu are antecedente penale, a comis

infracțiunea într-un loc public, a manifestat lipsă de respect față de peroanele ce

se aflau în localul în speță, față de agentul de pază, a aplicat lovituri, a amenințat

colaboratorul de pază, nu s-a prezentat în ședințele instanței de apel, manifestând

lipsă de respect față de instanță, concluzionând că în privința inculpatului

urmează a fi aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

deciziei instanței de apel și menținerea sentinței.

Recurentul a invocat că, instanța nu a reținut încălcare grosolană a ordinii

publice, cât și aplicarea violenței asupra persoanelor, or, după cum s-a constatat

din înregistrările video administrate, acțiunile inculpatului manifestate prin

aplicarea unei lovituri în ușa camerei de baie a localului „Bravo”, ce a generat

intervenirea agentului de pază, și ca urmare au fost generate de faptul că a fost

imobilizat în holul localului, până la venirea colaboratorilor agenției de pază

„Bercut”, nefiindu-i permis inculpatului nici să iasă din loc, nici să intre în local.

Astfel din materialele cauzei instanța corect a stabilit că partea vătămată nu

a prezentat careva leziuni corporale sau vătămări a sănătății.

Or, instanța a reținut că potrivit Raportului de expertiză extrajudiciară nr.

XXXX XXXXX, a fost examinat medico-legal inculpatul și potrivit concluziilor

expertului i-au fost cauzate fractura colanei dintelui unu de pe maxila pe dreapta,

fractura marginală dintelui doi pe mandibula pe dreapta, excoriații pe față, cap,

mucoasa buzei inferioare, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată

și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Prin urmare, instanța a atestat cauzarea vătămărilor ușoare inculpatului

Botezatu Damian de către partea vătămată Coman Ion, fapt ce se confirmă atât

prin înregistrările video administrate în ședința de judecată, cât și prin Raportul

de expertiză extrajudiciară nr. XXXX XXXXX, anexat la materialele cauzei

conform procesului-verbal de ridicare din 30.01.2018.

Instant de fond corect a reținut faptul că, declarațiile părții vătămate Coman

Ion, că nu a primit nici o lovitură din partea inculpatului.

Partea vătămată a declarat instanței că inconștient i-a aplicat inculpatului o

lovitul regiunea feței, dar nu ține minte cu palma sau cu pumnul. Astfel, se atestă

că careva lovituri din partea inculpatului nu au fost aplicate părții vătămate, cât și

altor persoane prezente, ce se confirmă prin declarațiile părții vătămate și prin

înregistrările video.

8

Instanța de apel, verificând cauza sub aspectul legalității pedepsei penale,

urma să dea răspuns dacă aceasta a fost aplicată de către instanța de fond în

limitele prevăzutei lege, avându-se în vedere nu numai sancțiunea normei penale

speciale, ci ținând cont de toate prevederile ce reglementează pedeapsa penală,

individualizarea pedepsei, precum și alte criterii ce țin de tratamentul juridic

penal.

Instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 76

Cod penal și incorect a ajuns la concluzia stabilirii unei pedepse penale cu

privarea de libertate.

Astfel, instanța de apel verificând cauza sub aspectul legislației pedepsei

penale, urma să mențină sentința, or, instanța de fond a apreciat just acțiunile

inculpatului, pedeapsa a fost aplicată cu toate prevederile ce reglementează

pedeapsa penală, individualizarea acesteia, precum și alte criterii ce țin de

tratamentul juridic penal.

Concluziile instanței de apel în partea individualizări pedepsei stabilite

inculpatului sunt greșite și neconforme scopului legii penale, principiului

individualizării răspunderii și pedepsei penale, fapt ce denotă că decizia adoptată,

la motivarea stabilirii pedepsei, contravine principiului echității și scopului legii

penale.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10),

Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, s-au aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de această instanță, inclusiv când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația inculpatului.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar de

pe rol, privind calificarea acțiunilor inculpatului (pct. 5. din decizie), se atestă că

împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de

9

apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea

înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale

acestuia în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

inclusiv declarațiile părții vătămate Coman I., martorului Erizanu I., procesului-

verbal din 18.08.2017 de examinare a înregistrării video de la 09.03.2017 din

holul localului de tip karaoke ”Bravo”, conform căror inculpatul a lovit cu

piciorul ușa din holul localului respectiv, după care, exprimându-se injurios, l-a

îmbrâncit pe Coman I., l-a apucat violent de mână și haină, i-a rupt maioul, s-a

comportat agresiv, a ignorat observațiile administratorului Erizanu I., toate

probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând clar și fără echivoc

motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării, probele administrate

pe caz demonstrând elocvent prezența în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal, ca huliganismul, adică

acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Totodată, soluția instanței de apel coroborează cu prevederile art. 131 lit.

a), b), 1347 Cod penal, cât și cu jurisprudența națională, conform căror prin faptă

săvârșită în public se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau

destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul

săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își

dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului, în orice alt loc

accesibil publicului dacă în momentul săvîrșirii faptei erau de față două sau mai

multe persoane. Prin loc de utilizare publică se înțeleg părțile unui loc care sunt

accesibile sau deschise publicului permanent, periodic sau ocazional. Ordine

publică înseamnă o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de

conviețuire în societate, de inviolabilitate a integrității patrimoniului. Încălcare

grosolană a ordinii publice se consideră săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce

atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un

mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință,

neobrăzare. Huliganismul însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente constituie atît violența psihică,

cît și cea fizică, ce se poate manifesta prin îmbrîncirea victimei, cu sau fără

cauzarea prejudiciului sănătății. Prin huliganism însoțit de obrăznicie deosebită

se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de distrugere

10

a bunurilor proprietarului (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 19.06.2006, nr.4 - Cu privire

la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, pct.3.).

Prezența împrejurărilor enunțate, în speță și în acțiunile infracționale ale

inculpatului, este demonstrată concludent prin probele administrate pe caz.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle

c. Finlandei). Art. 6 din CoEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația

de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse

de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este

adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6§1 din

CoEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la

fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

În același timp, se reține că instanța de apel, la individualizarea pedepsei

aplicate inculpatului, a comis următoarele erori de drept.

Conform art. 75 Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În

cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa

cu închisoare are un caracter excepțional și se aplică atunci când gravitatea

infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu

închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. O

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândâ, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul

excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către

instanța de judecată. Conform art. 394 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de judecată este obligată să motiveze în partea descriptivă a hotărârii

stabilirea pedepsei cu închisoare, dacă sancțiunea legii penale prevede și alte

categorii de pedepse. Conform art. 77 alin. (2) Cod penal, dacă circumstanțele

agravante sunt prevăzute la articolele corespunzătoare în calitate de semne ale

acestor componențe de infracțiuni, ele nu pot fi concomitent considerate drept

circumstanțe agravante.

11

Totodată, potrivit jurisprudenței naționale, în conformitate cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor

alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul

în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei. Concluzia instanței cu privire la aplicarea unei

pedepse mai aspre urmează a fi motivată (pct. 4. din Hotărârea Plenului Curții Supreme

de Justiție, nr. 8 din 11.11.2013, Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea

pedepsei penale).

Aceste prescripții legale nu au fost respectate de instanța de apel, deoarece,

în situația în care în speță nu au fost constatate circumstanțe agravante, iar art.

287 alin. (1) Cod penal prevede pedepse alternative, cum ar fi amenda în mărime

de la 550 la 1050 unități convenționale și munca neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, în partea descriptivă a deciziei contestate

lipsește cu desăvârșire argumentarea caracterului excepțional la aplicarea

pedepsei cu închisoare și motivarea că o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei (pct. 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, circumstanțele invocate de instanța de apel că inculpatul:

„a comis infracțiunea într-un loc public, a manifestat lipsă de respect față de

peroanele ce se aflau în localul în speță, față de agentul de pază, a aplicat

lovituri, a amenințat colaboratorul de pază”, sunt prevăzute la art. 287 alin. (1)

Cod penal în calitate de semne ale componenței de infracțiune, deci ele nu pot fi

concomitent considerate drept circumstanțe agravante.

Mai mult, conform art. 66 alin. (2) pct. 2) și 8) Cod de procedură penală,

inculpatul are dreptul de a tăcea și a nu mărturisi împotriva sa, să facă declarații

sau să refuze de a le face, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații

nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor

putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa. Potrivit art. 103 alin. (3), 104

alin. (2) Cod de procedură penală, inculpatul nu poate fi forțat să mărturisească

împotriva sau să-și recunoască vinovăția și nu poate fi tras la răspundere pentru

refuzul de a face astfel de declarații.

Deci, argumentul instanței de apel că inculpatul nu și-a recunoscut vina,

este absolut neîntemeiat (pct. 4. din decizie).

Or, această circumstanță constituie un drept legal al inculpatului și nu face

parte din categoria celor agravante, prevăzute în art. 77 Cod penal.

Împrejurările enunțate relevă că decizia contestată nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția de aplicare inculpatului a unei pedepse cu

închisoare, că instanța de apel i-a aplicat acestuia o pedeapsă individualizată

contrar prevederilor legale, aplicând nejustificat și inechitabil față de inculpat

pedeapsa cu închisoare, în raport cu situația de fapt existentă la data condamnării

12

lui, inadecvat și disproporțional în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite și a scopului pedepsei.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța admite recursul, casează, parțial hotărârea atacată, rejudecă

cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația inculpatului.

În temeiul împrejurărilor enunțate, se impune admiterea recursului, casarea

parțială a hotărârii contestate, cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri,

cu aplicarea inculpatului a pedepsei sub formă de amendă în mărime de 600

unități convenționale, adică în sumă de 30.000 lei, asemenea pedeapsă fiind una

inechitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității

sociale, corectării inculpatului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea lui, cât și a altor persoane.

În rest, decizia contestată urmează a fi menținută.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

admite recursul ordinar declarat de avocatul Căpățînă Ion, casează decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 decembrie 2018 în latura

pedepsei penale, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre.

Lui Botezatu Damian XXXXX, recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, a-i aplica pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 30.000

lei.

În rest, hotărârea contestată se menține.

Botezatu Damian XXXXX, urmează a fi eliberat din penitenciar, dacă în

privința lui nu este aplicată măsura preventivă sub formă de arest sau nu execută

pedeapsa penală în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 03 mai 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Dumitru Mardari

Maria Ghervas

13