1ra-1417/2018 — art. 335 alin. 1, 361 alin. 1 C

Prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 26 octombrie 2016, Anatolie Botezatu a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 335 alin. (1) și art. 361 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. A fost lăsată fără soluționare acțiunea civilă înaintată de reprezentantul SA ,,Red Nord-Vest”.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Anatolie Botezatu se învinuiești conform rechizitoriului că, fiind numit în baza ordinului conducerii SA ,,RED Nord-Vest” nr.97-p din 21.04.09 în funcția de director adjunct FRED Dondușeni pe furnizarea energiei electrice, dispunând în corespundere cu pct. 1.4 și pct. 3.6 ale fișei de post directorului adjunct FRED pe furnizarea energiei electrice, aprobate la 23.01.2013 de conducerea SA ,,RED Nord-Vest”, de drepturi și obligații în vederea realizării acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-economice, încâlcind flagrant cerințele imperative ale Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al 1 ANRE nr. 393 din 15 decembrie 2010 (în continuare Regulament) prevăzute de următoarele puncte: pct. 20 al Regulamentului, potrivit căruia lucrările de proiectare, de montare și de recepționare a instalațiilor de utilizare și de racordare, precum și cele de extindere sau de modificare a acestora se efectuează cu respectarea documentelor normativ-tehnice obligatorii, cheltuielile fiind suportate integral de către consumatorul final; pct. 54 al Regulamentului, în corespundere cu care în scopul racordării instalațiilor electrice ale unui solicitant la rețeaua electrică, solicitantul este obligat să obțină de la operatorul de rețea avizul de racordare, conform modelului stabilit în Anexa nr.3 la prezentul Regulament. Este necesară obținerea avizului și în cazul solicitării majorării puterii electrice pentru un loc de consum. În scopul obținerii avizului de racordare, solicitantul va depune o cerere, în scris, la oficiul operatorului de rețea, care va cuprinde obligatoriu numele, prenumele solicitantului sau denumirea întreprinderii și adresa locului de consum; scopul utilizării energiei electrice; puterea electrică solicitată; categoria de fiabilitate a furnizării; curentul electric solicitat (trifazat sau monofazat); pct. 61 al Regulamentului conform căruia montarea instalației de racordare se efectuează după achitarea de către solicitant a cheltuielilor pentru montarea instalației de racordare, conform devizului de cheltuieli, întocmit de operatorul de rețea, în baza documentului de proiect, cu respectarea principiilor stabilite în Metodologia de determinare, aprobare și revizuire a prețurilor la serviciile auxiliare prestate de întreprinderile de distribuție a energiei electrice, aprobată în conformitate cu legea, Anatolie Botezatu, folosind intenționat situația de serviciu și bunurile organizației în interesul lui Leonid Cotorcea, cu care se află în relații de rudenie, urmărind direct scopul scutirii lui nejustificate de la achitarea costului serviciilor ce urmau a fi efectuate în folosul și din contul ultimului, în lipsa cererii consumatorului dat privind eliberarea avizului de racordare, fără întocmirea devizului de cheltuieli și fără achitarea prealabilă a costului lucrărilor de montare a instalației de racordare, a organizat executarea pe 05 septembrie 2013 de la ora 10:30 min până la ora 14.00 min, de către personalul sectorului nr.2 FRED Dondușeni la marginea satului Fîntînița, r-nul Drochia, a lucrărilor de montare a doi piloni de beton armat foști în folosință suplimentari și accesoriilor la o linie electrică aeriană de 0,4 kv și realimentarea de la postul de transformare nr.273 la postul de transformare nr.272 a depozitului pentru păstrarea cerealelor, amplasat în extravilanul satului Fîntînița, r- nul Drochia, înregistrat cu titlu de proprietate după Leonid Cotorcea la 11 octombrie 2013. La executarea lucrărilor specificate din contul SA „RED Nord-Vest” neîntemeiat au fost folosite materiale (inclusiv 2 piloni de beton armat foști în folosință, accesoriile), mecanismele, utilajul special (mașină de foraj, tractorul, automacara) și 2 mijloacele financiare (salariul muncitorilor), prin care a cauzat SA „RED Nord-Vest un prejudiciul material considerabil în mărime de 26 288,05 lei. Astfel, faptele lui Anatolie Botezatu au fost calificate de către procuror în temeiul art. 335 alin. (1) Cod penal, caracterizat prin folosirea intenționată de către persoana care gestionează o organizație comercială a situației de serviciu, a bunurilor organizației în interesul terților, direct, ce a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanei juridice. Totodată, instanța de fond a reținut că, Anatolie Botezatu se învinuiește că a săvârșit abuz de serviciu și prin confecționarea, deținerea, folosirea documentelor oficiale false, care acordă anumite drepturi, în următoarele împrejurări: Fiind numit în baza ordinului conducerii SA „RED Nord-Vest” nr.97-p din 21.04.2009 în funcția de director adjunct al FRED Dondușeni pe furnizarea energiei electrice, dispunând în corespundere cu pct. 1.4 și pct. 3.6 ale fișei de post directorului adjunct FRED pe furnizarea energiei electrice, aprobate la 23.01.2013 de conducerea SA „RED Nord-Vest”, de drepturi și obligații în vederea realizării acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-economice, fiind responsabil în virtutea pct. 1.1, pct. 3.5, pct. 3.8, pct. 5.1 ale fișei de post specificate, de organizarea lucrului ce ține de furnizarea energiei electrice, controlul reglementărilor de consum și de evidența energiei electrice, de controlul și îndeplinirea sarcinilor cu privire la realizarea energiei, de efectuarea analizei permanente a pierderilor pentru energie, determinarea zonelor cu pierderi supranormative, motivelor și formelor, care creează aceste pierderi, aplicarea măsurilor operative pentru excluderea pierderilor, alcătuirea calitativă și prezentarea la timp a dărilor de seamă cu privire la energia primită și furnizată, abuzând de situația de serviciu, încâlcind flagrant atribuțiile sale funcționale, având intenția diminuării artificiale a indicatorilor FRED Dondușeni la compartimentul pierderi și majorării lor la compartimentul realizării energiei electrice, urmărind scopul obținerii necuvenite a premiilor pentru rezultatele activității filialei, a dispus și a organizat introducerea lunară în perioada de timp 01.01.2013-01.09.2014 în programul de calcul a datelor primare vădit eronate privitor la livrarea energiei electrice în volumul de 657 083 kWh pe conturile (fișele) personale ale următorilor consumatori casnici: nr.XXXXX (Galina Pricop, care în realitate nu a avut consum); nr.XXXXX (Olesea Cecan, care în realitate nu a avut consum); nr.XXXXX (Gheorghe Ilonta, deconectat din 20.12.2000); nr.XXXXX (Vera Cozac, deconectată din 10.05.1999); nr.XXXXX (Artur Liboni, deconectat din 25.12.2007); nr.XXXXX (Aurel Ungureanu, deconectat din 06.02.2012); nr.XXXXX (Oleg Roibu, deconectat din 18.03.2011). Potrivit prevederilor pct. I lit. a) al Regulamentului de acordare a primelor din Contractul colectiv de muncă pentru anii 2010-2015, la determinarea procentului lunar 3 de premiere angajaților filialei se ia în considerație procentul pierderilor de energie electrică cumulativ de la începutul anului și, respectiv, cu cât e mai mic procentul de pierderi, cu atât mai mare este procentul de premiere. La rândul său, includerea datelor neveridice în dările de seamă, semnate de Anatolie Botezatu, a avut ca efect micșorarea artificială a coeficienților de pierderi lunare a energiei pe parcursul perioadei specificate și, corespunzător, majorarea în total cu 27 627,13 lei, a mărimii primelor pentru rezultatele activității subdiviziunii date, calculate și achitate ilegal lui Anatolie Botezatu și celorlalți angajați ai filialei în anul 2013 (pentru lunile aprilie, iunie-decembrie) și în anul 2014 (pentru lunile februarie, aprilie-octombrie), în acest mod bugetului SA „RED Nord-Vest” i-a fost adus un prejudiciu material considerabil în valoarea primelor obținute necuvenit. Faptele menționate ale inculpatului, Anatolie Botezatu, au fost calificate de către procuror în temeiul art. 335 alin. (1) Cod penal, caracterizată prin folosirea intenționată de către persoana care gestionează o organizație comercială a situației de serviciu, în interes material și alte interese personale, direct, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanei juridice. Tot, Anatolie Botezatu, a fost învinuit că activând în funcție de director adjunct al FRED Dondușeni pe furnizarea energiei electrice, acționând în același timp, loc și împrejurări, știind cu certitudine că în realitate consumatorilor casnici sub nr.XXXXX nu le-a fost furnizată energie electrică pe parcursul perioadei de timp 01.01.2013- 01.09.2014, urmând scopul falsificării indicatorilor FRED Dondușeni la compartimentul pierderii de energie electrică, a organizat introducerea lunară în programul de calcul a datelor primare vădit false privitor la livrarea consumatorilor nominalizați în perioada specificată a energiei electrice în volumul de 657 083 kWh, incluzând concomitent aceste date denaturate în dările de seamă lunare ,,Realizarea indicilor de desfacere a energiei electrice pe FRED Dondușeni” și „Informația despre calcularea, achitarea și datoriile pentru energie pe FRED Dondușeni”, care ulterior au fost folosite ca bază pentru stabilirea primelor lunare, calculate și achitate în anul 2013 (pentru lunile aprilie, iunie-decembrie) și anul 2014 (pentru lunile februarie- octombrie) lui Anatolie Botezatu și celorlalți angajați ai FRED Dondușeni, cu majorare nejustificată în sumă de 27 627,13 lei. Faptele menționate ale inculpatului Anatolie Botezatu au fost calificate de către procuror în temeiul art. 361 alin. (1) Cod penal, adică confecționarea, deținerea și folosirea documentelor oficiale false, care acordă anumite drepturi.

Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care, Anatolie Botezatu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. 4 (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale și de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare a întreprinderilor pe un termen de 5 ani, iar în baza art. 84 Cod penal, prin cumulul total al pedepselor aplicate pentru fiecare infracțiune de a-i stabili o pedeapsă definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 300 unități convenționale, cu privarea dreptului de a ocupa funcții de administrare a întreprinderilor pe un termen de 5 ani. Totodată, procurorul a solicitat admiterea acțiunii civile în mărime de 61 106,46 lei, înaintată de către partea vătămată SA ,,RED NORD VEST”. În motivarea cerințelor sale, procurorul a indicat că, instanța de fond a interpretat eronat și unilateral cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală. Suplimentar, procurorul participant în ședințele instanței de apel a solicitat încetarea procesului penal în privința inculpatului pe episodul ce ține de învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 martie 2018, apelul declarat de către procuror a fost respins ca fiind nefondat cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar a tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, just ajungând la concluzia că inculpatul, Anatolie Botezatu, necesită a fi achitat în baza învinuirilor aduse potrivit art. 335 alin. (1) și art. 361 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Totodată, instanța de apel a conchis că, apelul procurorului este declarativ, iar învinuirea adusă inculpatului este întemeiată doar pe declarațiile reprezentantului părții vătămate, a martorilor audiați și descrierea probelor acuzării, care de altfel nu demonstrează incontestabil vina inculpatului în faptele incriminate, totodată apelul nu conține careva argumente întemeiate, afirmațiile expuse în apel fiind contradictorii circumstanțelor stabilite de către instanța de fond pe parcursul judecării cauzei. Instanța de apel a menționat că, din declarațiile inculpatului, Anatolie Botezatu, depuse în instanța de fond, verificate în ședința instanței de apel, reiese că nu-și recunoaște vina în săvârșirea faptelor incriminate, dosarele sunt făcute la comandă în urma conflictului pe care l-a avut cu fostul director general, Viorel Babii, motivul a fost adresarea sa în instanța de judecată cu privire la restabilirea acestuia în funcția 5 deținută, referitor la epizodul cu lucrările desfășurate pe liniile electrice 0,4 kw la postul de transformare 272 și 273 din satul Fîntînița. Astfel, instanța de apel a conchis că, deși în ședința judiciară au fost cercetate probele invocate de acuzare în demonstrarea vinovăției inculpatului, Anatolie Botezatu, acestea nu dovedesc existența elementelor infracțiunilor incriminate în acțiunile inculpatului, în sensul dat probele fiind de fapt în favoarea inculpatului și dovedesc nevinovăția acestuia. Cu referire la învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a indicat că, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii menționate, elementul material al abuzului de serviciu se realizează prin folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizație a situație de serviciu, a bunurilor organizației în interes material, în alte interese personale sau în interesul terților, direct sau indirect, contrar intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Atât acțiunea, cât și inacțiunea trebuie să se refere la situația de serviciu a persoanei care gestionează o organizație comercială obștească sau altă organizație nestatală și să decurgă din exercitarea atribuțiilor de serviciu - fiind circumscrise nu numai obligațiile de serviciu în sens restrâns ale persoanei care gestionează, dar și drepturile ei, de altfel, aceste două elemente sunt indispensabile pentru determinarea competenței gestionarului. Abuzul de serviciu, fiind o infracțiune de rezultat (componență materială), prevede survenirea unor urmări prejudiciabile în formă de daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Determinarea și evaluarea daunelor se face în fiecare caz aparte, ținându-se cont de toate împrejurările și circumstanțele săvârșirii infracțiunii. Existența infracțiunii de abuz de serviciu presupune stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta abuzivă a persoanei care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală și urmările prejudiciabile. Sub aspectul laturii subiective, instanța a luat în considerație că, abuzul de serviciu prevede săvârșirea faptei cu vinovăție sub formă de intenție directă, persoana care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală acționează din interes material, din alte interese personale sau în interesul terților, direct sau indirect. Subiectul activ al infracțiunii este unul calificat prin calitatea de persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală, care potrivit art. 124 Cod penal, se înțelege persoana căreia, în organizația indicată sau într-o subdiviziune a acesteia, i se acordă permanent sau provizoriu, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în 6 vederea exercitării funcțiilor sau acțiunilor administrative de dispoziție ori organizatorico-economice. Astfel, potrivit fișei de post a directorului adjunct FRED pe furnizare a energiei electrice, în atribuțiile acestuia nu intră darea indicațiilor și organizarea lucrărilor de întreținere și exploatare a rețelelor electrice, or, în urma cercetării probelor în ședința de judecată a fost constatat că lucrările de montare a doi piloni de beton armat foști în folosință suplimentari și accesoriilor la o linie electrică aeriană de 0,4 kV efectuată la 05 septembrie 2013 de la ora 10:30 min. până la ora 14:00 min. de către personalul sectorului nr.2 FRED Dondușeni la marginea s. Fîntînița, r-nul Drochia, se referă la lucrări de întreținere și exploatare a rețelelor electrice și nu intră în exercitarea atribuțiilor de serviciu a directorului adjunct FRED Dondușeni pe furnizarea energiei electrice, Anatolie Botezatu. Mai mult, instanța de apel a menționat că, din probele cercetate în ședința de judecată este evident că directorul adjunct FRED Dondușeni, Anatolie Botezatu, de la 09.08.2013 până la 13.09.2013 s-a aflat în concediul de odihnă anual, iar efectuarea lucrărilor de montare a pilonilor suplimentari cât și alte lucrări la LEA de 0,4 kV fider 1 PT nr.273 din s. Fîntînița, r-nul Drochia, au fost efectuate la 05.09.2013 în temeiul autorizației nr.960 emisă în aceiași zi de Denis Vacarov, vizată de inginerul șef, Vasile Lungu, cu participarea șefului de lucrări, V. Suveica, fiind efectuate în perioada 29.08.2013-12.09.2013 de către acești lucrători și la LEA de 0,4 kV PT nr.272, fondatorul și administratorul SRL „Agro-Eugen”, Leonid Cotorcea, la 27.09.2013 a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a depozitului pentru păstrarea cerealelor amplasat în extravilanul s. Fîntînița, r-nul Drochia, de care se folosea SRL „Elevator Kelley Grains” și care a avut consum de energie electrică până în luna octombrie 2013, dreptul de proprietate fiind înregistrat de către L. Cotorcea la 11.10.2013. Potrivit declarațiilor martorului, Leonid Cotorcea, din ședința de judecată rezultă că acesta, deși este văr de al-doilea cu Anatolie Botezatu, nu întreține cu acesta careva legături personale mai apropiate, referitor la conectarea luminii la depozit nu s-a adresat la Anatolie Botezatu, nu l-a rugat pe ultimul să-i facă vreo favoare și nu i- a plătit bani să-i facă careva lucrări, a scris cerere pentru instalarea contoarelor la „RED Nord- Vest”, cererea a depus-o în 2013 luna iulie, până la instalarea contoarelor, pentru primirea cererii Vasile Lungu a semnat, a transferat banii prin transfer ca să dispună de contor la întreprinderea sa SRL „Agro-Eugen”, nu mai ține minte cât a plătit, a achitat pentru contor, pentru cutie, pentru sârme, pentru lucrări, nu avea nevoie de piloni, el avea lumină, sârma mergea de la pilon până la contor, ei au făcut lucrări în folosul rețelelor electrice, așa au găsit de cuviință. Aceste declarații ale martorului, Leonid Cotorcea, se află în coroborare cu actul de instalare a contorului la depozitul SRL „Agro-Eugen” din 09 septembrie 2013 (f.d. 163 volumul 1/4a/, actul de 7 instalare a contorului la încăperea pentru paznici SRL „Agro-Eugen” din 10 septembrie 2013 (f.d.165, volumul I/4a) și alte probe cercetate în ședința de judecată. Totodată, instanța de apel a remarcat că, potrivit declarațiilor martorului, Petru Gheorghiță, date în ședința de judecată, linia 273 era într-o stare avariată, nu a luat parte la schimbarea pilonilor și respectiv nu cunoaște câți piloni au fost schimbați, pilonii, și cei vechi și cei noi, aparțin SA „RED Nord-Vest”, iar din declarațiile martorului, Ruslan Suveica, date în ședința de judecată rezultă că lucra la FRED Dondușeni în calitate de montor electric, șeful de sector, Stanislav Vacarov, le-a dat autorizație de lucru în s. Fîntînița la reconectare de la PT 273 la PT 272, s-au deplasat la fața locului, el a fost producătorul lucrărilor, totul este înscris în registrul dispecerului, au pus un pilon și o proptea, au tăiat sirmele de la PT 273 și au pus la PT 272, au închis autorizația de lucru, Anatolie Botezatu nu s-a interesat și nu a intervenit cu nimic, a fost audiat la procuratură, a fost întocmit proces-verbal de audiere unde sunt semnăturile lui, procurorul i-a arătat cartea unde era scris cine și când era, din cartea asta sau introdus date în procesul-verbal de audiere, corectările nu au fost făcute de către el, când a semnat procesul-verbal era tipărit, corectările nu au fost făcute în prezența sa, cine și când le-a făcut nu știe, nu ține minte de către cine a fost semnată autorizația, dar în cartea care i-a arătat-o procurorul era semnătura lui Anatolie Botezatu. Astfel, instanța de apel a susținut poziția instanței de fond și a menționat că, în urma audierii martorului V. Suveica și cercetării procesului-verbal din 12.03.2015 de audiere a martorului respectiv în cadrul urmăririi penale (f.d. 128, vol. I), în ședința de judecată a fost constatat că în aliniatul doi al declarațiilor acestui martor se conține textul cu următorul conținut „la 05.09.2013 în baza autorizației nr. 960 semnate de director- adjunct FRED Dondușeni, Botezatu Anatolie, ne-am deplasat cu brigada noastră în total din cinci specialiști în s. Fîntînița r-lui Drochia pentru a efectua lucrări de reconectare a LEA de 0,4 kV, de la sfârșitul cărei se alimenta depozitul lui Leonid Cotorcea, de la punctul de transformare nr.273 la PT nr.272.” Textul este tipărit, iar peste cifrele tipărite este efectuată o altă inscripție de mână cu pix negru, fiind înscrise cifrele „05.09.2013” și „960”. Procesul- verbal nu conține careva mențiuni referitoare la corectările efectuate. Potrivit declarațiilor martorului, Denis Vacarov, date în ședința de judecată, instanța de apel a notat că, ultimul a declarat că pe cazul dat s-a discutat la volantă despre linia pe care s-au făcut schimbări și el a luat mecanismele și s-a dus și a executat lucrările care sau făcut în s. Fîntînița la postul 273, în postul 272 s-a instalat un pilon și o proptea, s-au schimbat firele electrice. Când s-au efectuat lucrările date nu știa cui aparțin obiectele și în folosul cui se fac. In ziua când a efectuat lucrările avea autorizație de lucru semnată de Vasile Lungu. La etapa urmăririi penale nu ține minte 8 să fi declarat că indicații i-a dat Anatolie Botezatu pentru efectuarea lucrărilor, cu siguranță linia care au schimbat-o era într-o starea foarte rea. Instanța a apreciat critic declarațiile reprezentantului SA „RED Nord-Vest”, Iurie Dementiev, precum că Anatolie Botezatu având funcția de director adjunct FRED Dondușeni pe furnizarea energiei electrice a SA „RED Nord-Vest” a organizat și a dat indicații personal sectorului nr. 2 FRED Dondușeni, privind executarea lucrărilor la marginea s. Fîntînița pentru conectarea depozitului de cereale care aparține lui Leonid Cotorcea, în urma cărui fapt SA RED „RED Nord-Vest” i-a fost cauzată o pagubă materială considerabilă, or, aceste declarații nu sunt confirmate prin alte probe concludente, mai mult, ultimul declară că doar presupune că indicațiile au fost date mai devreme, dar îndeplinirea acestor indicații personalul s-a apucat să le execute la 05.09.2013. La fel, instanța de apel a apreciat critic declară rațiile reprezentantului SA „RED Nord-Vest” Iurie Dementiev din ședința de judecată precum că, Anatolie Botezatu abuzând de situația de serviciu a dispus și organizat introducerea lunară în programul de calcul a datelor primare vădit eronate privitor la livrarea energiei electrice pentru diminuarea artificială a indicatorilor FRED Dondușeni la compartimentul pierderi și ca urmare primirea unor prime ce nu se cuvin în sumă de 27 627,13 lei, prin ce a cauzat o pagubă considerabilă SA „RED Nord-Vest”, deoarece nu sunt confirmate prin probe concludente, veridice și utile. Subsecvent, au fost apreciate critic și declarațiile date în ședința de judecată de către martorul, Vasile Lungu, referitor la faptul că, lucrările efectuate la 05.09.2013 la marginea s. Fîntînița, r-nul Drochia, la liniile 0,4 kV PT nr. 272 și PT 273, apreciindu- le ca contradictorii și care nu se află în coroborare cu datele de fapt constatate în ședința de judecată, or, din declarațiile din ședința de judecată a martorului referitoare la includerea datelor neveridice în dările de seamă, diminuarea pierderilor lunare a energiei electrice și majorarea primelor, rezultă că acesta cu întrebarea dată nu era la curent, a aflat în urma controlului din octombrie 2014 efectuat de securitate. Nu poate spune, cine lichida datele din calculator, Anatolie Botezatu avea acces la calculator și la datele acestea, nu știe dacă el le făcea personal sau erau implicate și alte persoane. Potrivit declarațiilor din ședința de judecată a martorului, Ala Crețu, care activează la FRED Dondușeni în calitate de controlor, modificările putea să le facă programistul, Ludmila Luca, recalcularea a fost efectuată de către ultima. Datele din program nu pot fi mai apoi șterse. Din declarațiile martorului, V. Culibaba, din ședința de judecată rezultă că, ea nu avea acces la baza de date, dar cine introducea și cine scotea era L. Luca. Când au venit colaboratorii SIS, o persoana pe nume Sergiu i-a spus să scrie explicație pe 4 foi, ea i-a răspuns că nu are ce scrie pe 4 file, la ce ultimul i-a 9 reproșat că nu-l interesează indicându-i să scrie și familia Botezatu, la ce ultima a refuzat. Reieșind din normele procesual-penale și circumstanțele concrete ale cauzei, totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată, instanța a ajuns la concluzia că actul privind rezultatele inspecției financiare tematice a activității economico- financiare a Societății pe Acțiuni „RED Nord-Vest”, trezește dubii, iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea inculpatului, și prin urmare nu poate sta la baza unei sentințe de condamnare în calitate de probă în această cauză penală. La fel, instanța de judecată a luat în considerație că potrivit art. 126 alin. (2) Cod penal, caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerație valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite prin lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Potrivit rechizitoriului, inculpatului îi este imputat că a cauzat SA „RED Nord- Vest” un prejudiciu material considerabil în sumă de 26 288,05 lei și de 27 627,13 lei, însă fără a prezenta careva probe relevante și utile care ar confirma caracterul considerabil sau esențial al daunei imputate, ceia ce pune la îndoială rezonabilă caracterul considerabil al acesteia reieșind chiar și din declarațiile reprezentantului SA „RED Nord-Vest”, Iuurie Dementiev, din ședința de judecată, potrivit cărora capitalul social al întreprinderii este de 110 milioane lei și că achitările salariale ale angajaților în perioada respectivă au fost efectuate la timp. Mai mult, instanța de apel a menționat că, nu a fost dovedit faptul că Anatolie Botezatu a folosit intenționat situația de serviciu, bunurile organizației în interes material, alte interese personale, în interesul terților, direct, și a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice. Cu referire la învinuirea de comiterea infracțiunei prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, instanța a luat în considerație că constituie infracțiune următoarea faptă prejudiciabilă „Confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale false, care acordă dreptul sau eliberează de obligații, confecționarea sau vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi, instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare. Potrivit rechizitoriului, Anatolie Botezatu este acuzat în aceia că „... a organizat introducerea lunară în programul de calcul a datelor primare vădit false privitor la livrarea consumatorilor nominalizați în perioada specificată a energiei electrice în volumul total de 657 10 083 kWh, incluzând concomitent aceste date denaturate în dările de seamă lunare "Realizarea indicilor de desfacere a energiei electrice pe FRED Dondușeni” și „Informația despre calcularea, achitarea și datoriile pentru energie pe FRED Dondușeni”, care ulterior au fost folosite ca bază pentru stabilirea primelor lunare, calculate și achitate în anul 2013 ( pentru lunile aprilie, iunie - decembrie) și anul 2014 (pentru lunile februarie - octombrie) lui Anatolie Botezatu și celorlalți angajați ai FRED Dondușeni, cu majorare nejustificată în sumă de 27 627,13 lei.”, astfel, analizând „introducerea lunară în programul de calcul a datelor primare vădit false” cu cele 4 modalități alternative ale laturii obiective a componenței prevăzute la art. 361 Cod penal, instanța de apel a conchis că aceasta nu se regăsește în nici una dintre acestea. Noțiunea „falsificarea documentelor” utilizată, de exemplu, în art. 332 Cod penal, este o noțiune generică în raport cu noțiunea „confecționarea documentelor false” utilizată în art. 361 Cod penal, or, prin „falsificarea documentelor” trebuie de înțeles oricare din următoarele acțiuni: 1) confecționarea documentelor false; 2) modificarea conținutului unor documente autentice. Așadar, instanța de apel a statuat că, documentul oficial este acel document care emană de la o autoritate publică de orice nivel sau care provine de la un terț, dar primit de o autoritate. Deci, noțiunea „document oficial” se referă nu doar la „documentele eliberate de autoritățile publice, dar și la documentele prezentate autorităților publice”. Întreprinderea SA „RED Nord-Vest” este o întreprindere care nu cade sub noțiunea de organ sau persoană oficială, fiind în sensul celor expuse supra un particular „dările de seamă lunare, realizarea indicilor de desfacere a energiei electrice pe FRED Dondușeni” și „Informația despre calcularea, achitarea și datoriile pentru energie pe FRED Dondușeni”, așa după cum este indicat în rechizitoriu, nu au fost prezentate vreunui organ sau persoană oficială, fiind documente de ordin intern, care printre altele sunt niște extrase din programa calculatorului, nefiind reglementate, sub aspectul datelor ce trebuie să le conțină, de cine trebuie să fie semnate, ștampilate, aprobate, avizate etc. nu numai că de vreun act cu caracter normativ, dar de nici un act sau regulament intern al SA „RED Nord-Vest”. Mai mult, atât în rechizitoriu cât și în ședința de judecată, de către partea acuzării nu s-a efectuat nici o mențiune, trimitere sau prezentare de probe referitoare la existența unor astfel de acte. Reieșind din considerentele expuse mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia că în speța dată lipsește latura obiectivă a componenței infracțiunii prevăzute la art. 361 Cod penal. Totodată, instanța de apel a constatat că partea acuzării nu a invocat și nu a prezentat spre cercetare în instanța de judecată documentele procesuale prin care a fost realizată dobândirea extraselor din conturile (fișele) personale ale consumatorilor casnici nr.XXXXX pe numele lui Galina Pricop, nr.XXXXX pe numele lui Olesea Cecan, 11 nr. XXXXX pe numele lui Gheorghe Ilonta, nr. XXXXX pe numele lui Vera Cozac, nr. XXXXX pe numele lui Artur Liboni, nr. XXXXX pe numele lui Aurel Ungureanu, nr.5311084 pe numele lui Oleg Roibu și copiilor autentificate de pe dările de seamă privind desfacerea energiei electrice pe FRED Dondușeni pentru lunile ianuarie - decembrie 2013; ianuarie 2014 - august 2014, de pe dările de seamă privind calcularea, achitarea și datoriile pentru energie electrică pe FRED Dondușeni, adică a documentelor care prin ordonanța procurorului din 18 iunie 2015 au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la cauza penală, fiind menționat în ordonanța procurorului că acestea au fost acumulate în cadrul efectuării inspecției financiare tematice din al cărui act a fost respins de către instanță în calitate de probă ce ar sta la baza unei sentințe de condamnare și ca urmare instanța constată că aceste documente sunt anexate la materialele cauzei penale contrar prevederilor normelor procesuale penale, cu atât mai mult că în ședința de judecată nu au fost prezentate originalele acestora. Instanța de apel a respins afirmațiile aduse de către procuror privind ilegalitatea achitării inculpatului și încadrarea juridică greșită a faptelor incriminate acestuia, fiind pur declarative, or acesta nu indică erori de drept. De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile procurorului precum că, la adoptarea sentinței de achitare instanța de judecată a reieșit exclusiv din afirmațiile lui Anatolie Botezatu, precum că acesta nu a dat indicații lucrătorilor personalul sectorului nr.2 FRED Dondușeni privind executarea lucrărilor de realimentare de la postul de transformare nr.273 la postul de transformare nr.272 a depozitului pentru păstrarea cerealelor, amplasat în extravilanul s. Fîntînița, r-lui Drochia, înregistrat la 11.10.2013 cu titlu de proprietate după Leonid Cotorcea, deoarece instanța de fond la adoptarea soluției pe acest capăt de acuzare s-a bazat nu pe declarațiile inculpatului, Anatolie Botezatu, or, instanța de fond a ținut cont de fapt de declarațiile martorului, Denis Vacarov, date în instanța de fond, care a declarat că nu a primit indicații de la Anatolie Botezatu, dar a acționat în baza autorizației semnată de Vasile Lungu, declarații care sunt în coroborare deplină cu declarațiile martorului V. Suveica, care la fel a declarat că au avut autorizație de lucru în satul Fîntînița la reconectarea pilonilor, Anatolie Botezatu în cazul dat nu a intervenit, prin declarațiile martorului, Leonid Cotorcea, care a declarat că nu a apelat la Anatolie Botezatu pentru aceste lucrări, aceste declarații de fapt dezvinovățesc inculpatul și nici de cum nu dovedesc vina inculpatului în faptele incriminate în latura dată. Mai mult, în corelație cu declarațiile menționate mai sus est și autorizația nr.960 din 05.09.2013, din care rezultă că este vizată de inginerul-șef, Vasile Lungu, și nu de Anatolie Botezatu. Mai mult, instanța de apel a reținut că, potrivit extrasului din registrului bunurilor imobile se constată că depozitul din satul Fîntînița fost înregistrat cu drept 12 de proprietate după Leonid Cotorcea la 11.10.2013, în baza contractului din 27.09.2013, deci la 05.09.2013, momentul când se pretinde că au fost efectuate lucrări la punctul de transformare 272 în favoarea lui Leonid Cotorcea, prin abuz de serviciu din partea lui Anatolie Botezatu, depozitul respectiv nu aparținea lui Leonid Cotorcea cu drept de proprietate. La fel, linia electrică la care au fost executate lucrările pretinse și incriminate lui Anatolie Botezatu, alimenta în perioada dată depozitele de cereale a firmei SRL ,,Elevator Kelley Grains”, fiind indicat consumul de energie electrică până în luna octombrie 2013, când societatea a solicitat închiderea contului personal (f.d.168 volumul 4a). Instanța de apel a conchis că, nu pot fi luate în considerație nici argumentele aduse de acuzare precum că instanța de fond a pus la baza sentinței declarațiile inculpatului, care a negat faptul că a dispus introducerea lunară în perioada de timp 01.01.13-01.09.14 în programul de calcul al întreprinderii a datelor primare vădit eronate privitor la livrarea energiei electrice în volumul total de 657 083 kWh pe conturile (fișele) personale ale consumatorilor casnici nr.XXXXX, nr.XXXXX, nr.XXXXX, nr.XXXXX, nr.XXXXX, nr.XXXXX, menționând totodată eronat că dările de seamă ale FRED Dondușeni nu sunt documente oficiale și, respectiv, nu pot constitui obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 361 din Codul penal. Totodată, instanța de apel a respins afirmațiile aduse de către procuror precum că, instanța de fond eronat a interpretat declarațiile martorului, Leonid Cotorcea, care a declarat că a achitat doar costul instalării contoarelor la depozit și căsuța pentru paznic, iar costul lucrărilor propriu-zise de realimentare a depozitului de la PT nr.273 la PT nr.272 nu au fost suportate de acesta, deși s-au efectuat la inițiativa și în interesul acestuia, ceea ce contravine flagrant pct.20 al Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al ANRE nr.393 din 15.12.2010, potrivit căruia lucrările de proiectare, de montare și de recepționare a instalațiilor de utilizare și de racordare, precum și cele de extindere sau de modificare a acestora se efectuează cu respectarea documentelor normativ-tehnice obligatorii, cheltuielile fiind suportate integral de către consumatorul final (f.d.81-97), deoarece din declarațiile lui Leonid Cotorcea nu rezultă că aceste lucrări au fost efectuate de către Anatolie Botezatu cu folosirea situației de serviciu. Cu referire la declarațiile martorului, Denis Vacarov, care inițial a declarat că a primit ordin direct de la Anatolie Botezatu, instanța de apel le-a respins ca fiind contradictorii cu cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală, mai mult, acesta în instanța de judecată, sub jurământ a declarat că nu a primit indicații de la Anatolie Botezatu, că a executat lucrările în baza autorizației semnate de către Vasile Lungu. 13 Instanța de apel a respins ca fiind nefondată poziția procurorului precum că, opinia instanței de fond de nu lua în calcul actul inspectării financiar-tematice din 05.06.2015 și copiile autentificate ale dărilor de seamă, anexate la el, deoarece acesta nu constituie mijloc de probă, întrucât nu au fost anexate la materialele dosarului conform cerințelor art.157 alin. (2) Cod de procedură penală, este eronată și lipsită de logică, întrucât aceste documente constituie documente oficiale, provenite de la organele împuternicite prin lege de a efectua acțiunile procesuale (revizia, expertiza, inspectarea, constatarea tehnico-științifică), dispuse prin ordonanța organului de urmărire penală, că în asemenea împrejurări, nu este necesară anexarea lor la materialele dosarului prin ordonanța separată a organului de urmărire penală, întrucât ele nu au fost dobândite prin ridicare, percheziție sau cercetare la față locului, ci prezentate de către organul corespunzător direct ordonatorului acestei acțiuni procesuale, deoarece în sensul dat organul de urmărire penală urma să dispună anexarea la materialele cauzei printr-un act procesual actul privind rezultatele inspecției financiare. De asemenea, instanța de apel a indicat că, sunt eronate alegațiile procurorului precum că, instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile martorilor, Ala Crețu, Veronica Culibaba, cât și explicațiile programistului, Ludmila Luca, care confirmă că introducerea datelor eronate în programul de calcul și dările de seamă a avut loc la indicația directorului-adjunct pe furnizarea energiei electrice, Anatolie Botezatu, care era responsabil de corectitudinea evidenței consumului energiei la FRED Dondușeni, deoarece de fapt în ședința instanței de fond acuzarea nu a cercetat declarațiile date de Veronica Culibaba în instanța de fond și de Luca Liudmila, astfel că instanța de apel, în vederea respectării principiului contradictorialității, neexprimând alte interese decît interesele legii, nu poate să se refere la probe care nu au fost cercetate nemijlocit în ședința instanței de apel, întemeindu-și decizia numai pe probele care au fost cercetate în ședința instanței de apel.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, procurorul invocă aceleași argumente ca și în cererea de apel, totodată, susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele anterioare.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să 14 dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanța de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel - temei care își găsește reflectare în decizia contestată. Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. În acest aspect, Colegiul penal lărgit menționează că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de respingere ca nefondat a apelului declarat de către procuror, cu menținerea fără modificări a sentinței instanței de fond, enunțată la pct. 4.1 al prezentei decizii. Or, la examinarea probelor, care confirmă sau infirmă vinovăția persoanei, instanță de judecată este obligată să argumenteze în hotărârea adoptată motivele admiterii sau respingerii probelor, prezentate atât de învinuire, cât și de apărare, fiind obligată să verifice și să aprecieze toate probele examinate în ședința de judecată, indiferent de faptul, dacă au fost administrate la etapa urmăririi penale sau au fost prezentate de către părți în ședința de judecată. În cazul în care instanța nu a fost de acord cu aprecierea probelor de către partea acuzării și a ajuns la concluzia de a menține sentința de achitare a inculpatului învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 335 alin. (1) și 361 alin. (1) Cod penal, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra probelor nominalizate. Dat fiind faptul, că aceasta nu s-a făcut în prima instanță, sarcina revenea instanței de apel la examinarea apelului declarat de partea acuzării. Asupra tuturor 15 probelor nu s-a expus nici instanța de apel, care nu a argumentat în condițiile legii procesual penale soluția adoptată. Astfel, la argumentarea necesității respingerii apelului părții acuzării, instanța de apel a dat prioritate acelor probe care, în viziunea acestei instanțe, demonstrează nevinovăția inculpatului, Anatolie Botezatu, în detrimentul probelor concludente și pertinente aduse de procuror. Mai mult, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel a respins declarațiile martorilor acuzării, Iurie Dementiev și Vasile Lungu, fără o complexă analiză, indicând doar că aceste declarații nu au fost confirmate de ansamblul de probe administrat în respectiva cauză penală. Așadar, instanțele ierarhic inferioare prin aprecieri informe, cu caracter generic a statuat de a nu le lua în considerație, fără a dezbate aceste declarații cu alte probe acumulate la dosar. Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a menținut o sentință de achitare care are la bază probe contradictorii, menționând declarațiile martorului, Denis Vacarov, care în instanța de fond a indicat că ,,nu ține minte să fi declarat că a primit indicații de la A. Botezatu pentru efectuarea lucrărilor”, iar la 09 martie 2015, acesta a declarat că ,,am îndeplinit aceste lucrări, deoarece am primit indicație verbală de la Anatolie Botezatu”, fapt confirmat prin procesul-verbal de audiere a martorului din 09.03.2015 (f.d. 115, vol. IV), fără ca instanța de apel să indice motivele care au dus la aprecierea declarațiilor martorului date în instanța de fond și respingerea declarațiilor acesteia date la urmărirea penală, indicând doar că, temei de a nu crede declarațiile martorului date în instanța de fond nu s-au stabilit, mai ales că declarațiile martorului date în cadrul urmării penale nu sunt confirmate de alte probe cercetate, la fel ca și alte probe ale acuzării, aceasta încă odată demonstrând interpretarea unilaterală a probelor apărării de către instanța de apel. Ca urmare, probele enunțate nu au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile făcute de instanța de apel sunt formale, premature ce au reiterat concluziile instanței de fond, care nu rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel la judecarea apelului a comis erori de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor prezentate, minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot ansamblul lor, să țină seama de cele expuse în prezenta decizie legate de justa 16 apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor cauzei, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și recurs și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Valeriu Dubăsari, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 martie 2018, în cauza penală în privința lui Botezatu Anatolie XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 27 noiembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Ion Guzun Iurie Diaconu Liliana Catan Iurie Bejenaru 17