1ra-1417/2018 — art. 335 alin. 1, 361 alin. 1 C

1ra-1417/2018 — art. 335 alin. 1, 361 alin. 1 C (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1417/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

30 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Ion Guzun, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Iurie Bejenaru,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Valeriu Dubăsari, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 martie 2018, în cauza

penală privindu-l pe

Botezatu Anatolie XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 15.04.2015 - 26.10.2016;

instanța de apel: 24.11.2016 - 21.03.2018;

instanța de recurs: 04.06.2018 - 30.10.2018.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

Botezatu a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art.

335 alin. (1) și art. 361 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

A fost lăsată fără soluționare acțiunea civilă înaintată de reprezentantul SA ,,Red

Nord-Vest”.

se învinuiești conform rechizitoriului că, fiind numit în baza ordinului conducerii SA

,,RED Nord-Vest” nr.97-p din 21.04.09 în funcția de director adjunct FRED Dondușeni

pe furnizarea energiei electrice, dispunând în corespundere cu pct. 1.4 și pct. 3.6 ale

fișei de post directorului adjunct FRED pe furnizarea energiei electrice, aprobate la

23.01.2013 de conducerea SA ,,RED Nord-Vest”, de drepturi și obligații în vederea

realizării acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-economice,

încâlcind flagrant cerințele imperative ale Regulamentului pentru furnizarea și

utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al

1

ANRE nr. 393 din 15 decembrie 2010 (în continuare Regulament) prevăzute de

următoarele puncte: pct. 20 al Regulamentului, potrivit căruia lucrările de proiectare,

de montare și de recepționare a instalațiilor de utilizare și de racordare, precum și cele

de extindere sau de modificare a acestora se efectuează cu respectarea documentelor

normativ-tehnice obligatorii, cheltuielile fiind suportate integral de către

consumatorul final; pct. 54 al Regulamentului, în corespundere cu care în scopul

racordării instalațiilor electrice ale unui solicitant la rețeaua electrică, solicitantul este

obligat să obțină de la operatorul de rețea avizul de racordare, conform modelului

stabilit în Anexa nr.3 la prezentul Regulament. Este necesară obținerea avizului și în

cazul solicitării majorării puterii electrice pentru un loc de consum. În scopul obținerii

avizului de racordare, solicitantul va depune o cerere, în scris, la oficiul operatorului

de rețea, care va cuprinde obligatoriu numele, prenumele solicitantului sau

denumirea întreprinderii și adresa locului de consum; scopul utilizării energiei

electrice; puterea electrică solicitată; categoria de fiabilitate a furnizării; curentul

electric solicitat (trifazat sau monofazat); pct. 61 al Regulamentului conform căruia

montarea instalației de racordare se efectuează după achitarea de către solicitant a

cheltuielilor pentru montarea instalației de racordare, conform devizului de cheltuieli,

întocmit de operatorul de rețea, în baza documentului de proiect, cu respectarea

principiilor stabilite în Metodologia de determinare, aprobare și revizuire a prețurilor

la serviciile auxiliare prestate de întreprinderile de distribuție a energiei electrice,

aprobată în conformitate cu legea, Anatolie Botezatu, folosind intenționat situația de

serviciu și bunurile organizației în interesul lui Leonid Cotorcea, cu care se află în

relații de rudenie, urmărind direct scopul scutirii lui nejustificate de la achitarea

costului serviciilor ce urmau a fi efectuate în folosul și din contul ultimului, în lipsa

cererii consumatorului dat privind eliberarea avizului de racordare, fără întocmirea

devizului de cheltuieli și fără achitarea prealabilă a costului lucrărilor de montare a

instalației de racordare, a organizat executarea pe 05 septembrie 2013 de la ora 10:30

min până la ora 14.00 min, de către personalul sectorului nr.2 FRED Dondușeni la

marginea satului Fîntînița, r-nul Drochia, a lucrărilor de montare a doi piloni de beton

armat foști în folosință suplimentari și accesoriilor la o linie electrică aeriană de 0,4 kv

și realimentarea de la postul de transformare nr.273 la postul de transformare nr.272

a depozitului pentru păstrarea cerealelor, amplasat în extravilanul satului Fîntînița, r-

nul Drochia, înregistrat cu titlu de proprietate după Leonid Cotorcea la 11 octombrie

2013.

La executarea lucrărilor specificate din contul SA „RED Nord-Vest” neîntemeiat

au fost folosite materiale (inclusiv 2 piloni de beton armat foști în folosință,

accesoriile), mecanismele, utilajul special (mașină de foraj, tractorul, automacara) și

2

mijloacele financiare (salariul muncitorilor), prin care a cauzat SA „RED Nord-Vest

un prejudiciul material considerabil în mărime de 26 288,05 lei.

Astfel, faptele lui Anatolie Botezatu au fost calificate de către procuror în temeiul

art. 335 alin. (1) Cod penal, caracterizat prin folosirea intenționată de către persoana care

gestionează o organizație comercială a situației de serviciu, a bunurilor organizației în

interesul terților, direct, ce a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite prin lege ale persoanei juridice.

Totodată, instanța de fond a reținut că, Anatolie Botezatu se învinuiește că a

săvârșit abuz de serviciu și prin confecționarea, deținerea, folosirea documentelor

oficiale false, care acordă anumite drepturi, în următoarele împrejurări:

Fiind numit în baza ordinului conducerii SA „RED Nord-Vest” nr.97-p din

21.04.2009 în funcția de director adjunct al FRED Dondușeni pe furnizarea energiei

electrice, dispunând în corespundere cu pct. 1.4 și pct. 3.6 ale fișei de post directorului

adjunct FRED pe furnizarea energiei electrice, aprobate la 23.01.2013 de conducerea

SA „RED Nord-Vest”, de drepturi și obligații în vederea realizării acțiunilor

administrative de dispoziție și organizatorico-economice, fiind responsabil în virtutea

pct. 1.1, pct. 3.5, pct. 3.8, pct. 5.1 ale fișei de post specificate, de organizarea lucrului ce

ține de furnizarea energiei electrice, controlul reglementărilor de consum și de

evidența energiei electrice, de controlul și îndeplinirea sarcinilor cu privire la

realizarea energiei, de efectuarea analizei permanente a pierderilor pentru energie,

determinarea zonelor cu pierderi supranormative, motivelor și formelor, care creează

aceste pierderi, aplicarea măsurilor operative pentru excluderea pierderilor, alcătuirea

calitativă și prezentarea la timp a dărilor de seamă cu privire la energia primită și

furnizată, abuzând de situația de serviciu, încâlcind flagrant atribuțiile sale

funcționale, având intenția diminuării artificiale a indicatorilor FRED Dondușeni la

compartimentul pierderi și majorării lor la compartimentul realizării energiei

electrice, urmărind scopul obținerii necuvenite a premiilor pentru rezultatele

activității filialei, a dispus și a organizat introducerea lunară în perioada de timp

01.01.2013-01.09.2014 în programul de calcul a datelor primare vădit eronate privitor

la livrarea energiei electrice în volumul de 657 083 kWh pe conturile (fișele) personale

ale următorilor consumatori casnici: nr.XXXXX (Galina Pricop, care în realitate nu a

avut consum); nr.XXXXX (Olesea Cecan, care în realitate nu a avut consum);

nr.XXXXX (Gheorghe Ilonta, deconectat din 20.12.2000); nr.XXXXX (Vera Cozac,

deconectată din 10.05.1999); nr.XXXXX (Artur Liboni, deconectat din 25.12.2007);

nr.XXXXX (Aurel Ungureanu, deconectat din 06.02.2012); nr.XXXXX (Oleg Roibu,

deconectat din 18.03.2011).

Potrivit prevederilor pct. I lit. a) al Regulamentului de acordare a primelor din

Contractul colectiv de muncă pentru anii 2010-2015, la determinarea procentului lunar

3

de premiere angajaților filialei se ia în considerație procentul pierderilor de energie

electrică cumulativ de la începutul anului și, respectiv, cu cât e mai mic procentul de

pierderi, cu atât mai mare este procentul de premiere. La rândul său, includerea

datelor neveridice în dările de seamă, semnate de Anatolie Botezatu, a avut ca efect

micșorarea artificială a coeficienților de pierderi lunare a energiei pe parcursul

perioadei specificate și, corespunzător, majorarea în total cu 27 627,13 lei, a mărimii

primelor pentru rezultatele activității subdiviziunii date, calculate și achitate ilegal lui

Anatolie Botezatu și celorlalți angajați ai filialei în anul 2013 (pentru lunile aprilie,

iunie-decembrie) și în anul 2014 (pentru lunile februarie, aprilie-octombrie), în acest

mod bugetului SA „RED Nord-Vest” i-a fost adus un prejudiciu material considerabil

în valoarea primelor obținute necuvenit.

Faptele menționate ale inculpatului, Anatolie Botezatu, au fost calificate de către

procuror în temeiul art. 335 alin. (1) Cod penal, caracterizată prin folosirea

intenționată de către persoana care gestionează o organizație comercială a situației de

serviciu, în interes material și alte interese personale, direct, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale

persoanei juridice.

Tot, Anatolie Botezatu, a fost învinuit că activând în funcție de director adjunct

al FRED Dondușeni pe furnizarea energiei electrice, acționând în același timp, loc și

împrejurări, știind cu certitudine că în realitate consumatorilor casnici sub nr.XXXXX

nu le-a fost furnizată energie electrică pe parcursul perioadei de timp 01.01.2013-

01.09.2014, urmând scopul falsificării indicatorilor FRED Dondușeni la

compartimentul pierderii de energie electrică, a organizat introducerea lunară în

programul de calcul a datelor primare vădit false privitor la livrarea consumatorilor

nominalizați în perioada specificată a energiei electrice în volumul de 657 083 kWh,

incluzând concomitent aceste date denaturate în dările de seamă lunare ,,Realizarea

indicilor de desfacere a energiei electrice pe FRED Dondușeni” și „Informația despre

calcularea, achitarea și datoriile pentru energie pe FRED Dondușeni”, care ulterior au

fost folosite ca bază pentru stabilirea primelor lunare, calculate și achitate în anul 2013

(pentru lunile aprilie, iunie-decembrie) și anul 2014 (pentru lunile februarie-

octombrie) lui Anatolie Botezatu și celorlalți angajați ai FRED Dondușeni, cu majorare

nejustificată în sumă de 27 627,13 lei.

Faptele menționate ale inculpatului Anatolie Botezatu au fost calificate de către

procuror în temeiul art. 361 alin. (1) Cod penal, adică confecționarea, deținerea și folosirea

documentelor oficiale false, care acordă anumite drepturi.

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care, Anatolie

Botezatu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.

4

(1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 unități

convenționale și de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal,

stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare a întreprinderilor pe un

termen de 5 ani, iar în baza art. 84 Cod penal, prin cumulul total al pedepselor aplicate

pentru fiecare infracțiune de a-i stabili o pedeapsă definitivă sub formă de amendă în

mărime de 1 300 unități convenționale, cu privarea dreptului de a ocupa funcții de

administrare a întreprinderilor pe un termen de 5 ani.

Totodată, procurorul a solicitat admiterea acțiunii civile în mărime de 61 106,46

lei, înaintată de către partea vătămată SA ,,RED NORD VEST”.

În motivarea cerințelor sale, procurorul a indicat că, instanța de fond a interpretat

eronat și unilateral cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală.

Suplimentar, procurorul participant în ședințele instanței de apel a solicitat

încetarea procesului penal în privința inculpatului pe episodul ce ține de învinuirea

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție.

declarat de către procuror a fost respins ca fiind nefondat cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar a tuturor

probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, just ajungând la

concluzia că inculpatul, Anatolie Botezatu, necesită a fi achitat în baza învinuirilor

aduse potrivit art. 335 alin. (1) și art. 361 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Totodată, instanța de apel a conchis că, apelul procurorului este declarativ, iar

învinuirea adusă inculpatului este întemeiată doar pe declarațiile reprezentantului

părții vătămate, a martorilor audiați și descrierea probelor acuzării, care de altfel nu

demonstrează incontestabil vina inculpatului în faptele incriminate, totodată apelul

nu conține careva argumente întemeiate, afirmațiile expuse în apel fiind contradictorii

circumstanțelor stabilite de către instanța de fond pe parcursul judecării cauzei.

Instanța de apel a menționat că, din declarațiile inculpatului, Anatolie Botezatu,

depuse în instanța de fond, verificate în ședința instanței de apel, reiese că nu-și

recunoaște vina în săvârșirea faptelor incriminate, dosarele sunt făcute la comandă în

urma conflictului pe care l-a avut cu fostul director general, Viorel Babii, motivul a

fost adresarea sa în instanța de judecată cu privire la restabilirea acestuia în funcția

5

deținută, referitor la epizodul cu lucrările desfășurate pe liniile electrice 0,4 kw la

postul de transformare 272 și 273 din satul Fîntînița.

Astfel, instanța de apel a conchis că, deși în ședința judiciară au fost cercetate

probele invocate de acuzare în demonstrarea vinovăției inculpatului, Anatolie

Botezatu, acestea nu dovedesc existența elementelor infracțiunilor incriminate în

acțiunile inculpatului, în sensul dat probele fiind de fapt în favoarea inculpatului și

dovedesc nevinovăția acestuia.

Cu referire la învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1)

Cod penal, instanța de apel a indicat că, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii

menționate, elementul material al abuzului de serviciu se realizează prin folosirea

intenționată de către o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească

sau o altă organizație nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizație a

situație de serviciu, a bunurilor organizației în interes material, în alte interese

personale sau în interesul terților, direct sau indirect, contrar intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Atât

acțiunea, cât și inacțiunea trebuie să se refere la situația de serviciu a persoanei care

gestionează o organizație comercială obștească sau altă organizație nestatală și să

decurgă din exercitarea atribuțiilor de serviciu - fiind circumscrise nu numai

obligațiile de serviciu în sens restrâns ale persoanei care gestionează, dar și drepturile

ei, de altfel, aceste două elemente sunt indispensabile pentru determinarea

competenței gestionarului. Abuzul de serviciu, fiind o infracțiune de rezultat

(componență materială), prevede survenirea unor urmări prejudiciabile în formă de

daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Determinarea și evaluarea daunelor

se face în fiecare caz aparte, ținându-se cont de toate împrejurările și circumstanțele

săvârșirii infracțiunii. Existența infracțiunii de abuz de serviciu presupune stabilirea

legăturii de cauzalitate dintre fapta abuzivă a persoanei care gestionează o organizație

comercială, obștească sau altă organizație nestatală și urmările prejudiciabile. Sub

aspectul laturii subiective, instanța a luat în considerație că, abuzul de serviciu

prevede săvârșirea faptei cu vinovăție sub formă de intenție directă, persoana care

gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală

acționează din interes material, din alte interese personale sau în interesul terților,

direct sau indirect. Subiectul activ al infracțiunii este unul calificat prin calitatea de

persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație

nestatală, care potrivit art. 124 Cod penal, se înțelege persoana căreia, în organizația

indicată sau într-o subdiviziune a acesteia, i se acordă permanent sau provizoriu, prin

numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în

6

vederea exercitării funcțiilor sau acțiunilor administrative de dispoziție ori

organizatorico-economice.

Astfel, potrivit fișei de post a directorului adjunct FRED pe furnizare a energiei

electrice, în atribuțiile acestuia nu intră darea indicațiilor și organizarea lucrărilor de

întreținere și exploatare a rețelelor electrice, or, în urma cercetării probelor în ședința

de judecată a fost constatat că lucrările de montare a doi piloni de beton armat foști în

folosință suplimentari și accesoriilor la o linie electrică aeriană de 0,4 kV efectuată la

05 septembrie 2013 de la ora 10:30 min. până la ora 14:00 min. de către personalul

sectorului nr.2 FRED Dondușeni la marginea s. Fîntînița, r-nul Drochia, se referă la

lucrări de întreținere și exploatare a rețelelor electrice și nu intră în exercitarea

atribuțiilor de serviciu a directorului adjunct FRED Dondușeni pe furnizarea energiei

electrice, Anatolie Botezatu.

Mai mult, instanța de apel a menționat că, din probele cercetate în ședința de

judecată este evident că directorul adjunct FRED Dondușeni, Anatolie Botezatu, de la

09.08.2013 până la 13.09.2013 s-a aflat în concediul de odihnă anual, iar efectuarea

lucrărilor de montare a pilonilor suplimentari cât și alte lucrări la LEA de 0,4 kV fider

1 PT nr.273 din s. Fîntînița, r-nul Drochia, au fost efectuate la 05.09.2013 în temeiul

autorizației nr.960 emisă în aceiași zi de Denis Vacarov, vizată de inginerul șef, Vasile

Lungu, cu participarea șefului de lucrări, V. Suveica, fiind efectuate în perioada

29.08.2013-12.09.2013 de către acești lucrători și la LEA de 0,4 kV PT nr.272, fondatorul

și administratorul SRL „Agro-Eugen”, Leonid Cotorcea, la 27.09.2013 a încheiat

contractul de vânzare-cumpărare a depozitului pentru păstrarea cerealelor amplasat

în extravilanul s. Fîntînița, r-nul Drochia, de care se folosea SRL „Elevator Kelley

Grains” și care a avut consum de energie electrică până în luna octombrie 2013,

dreptul de proprietate fiind înregistrat de către L. Cotorcea la 11.10.2013.

Potrivit declarațiilor martorului, Leonid Cotorcea, din ședința de judecată

rezultă că acesta, deși este văr de al-doilea cu Anatolie Botezatu, nu întreține cu acesta

careva legături personale mai apropiate, referitor la conectarea luminii la depozit nu

s-a adresat la Anatolie Botezatu, nu l-a rugat pe ultimul să-i facă vreo favoare și nu i-

a plătit bani să-i facă careva lucrări, a scris cerere pentru instalarea contoarelor la „RED

Nord- Vest”, cererea a depus-o în 2013 luna iulie, până la instalarea contoarelor,

pentru primirea cererii Vasile Lungu a semnat, a transferat banii prin transfer ca să

dispună de contor la întreprinderea sa SRL „Agro-Eugen”, nu mai ține minte cât a

plătit, a achitat pentru contor, pentru cutie, pentru sârme, pentru lucrări, nu avea

nevoie de piloni, el avea lumină, sârma mergea de la pilon până la contor, ei au făcut

lucrări în folosul rețelelor electrice, așa au găsit de cuviință. Aceste declarații ale

martorului, Leonid Cotorcea, se află în coroborare cu actul de instalare a contorului la

depozitul SRL „Agro-Eugen” din 09 septembrie 2013 (f.d. 163 volumul 1/4a/, actul de

7

instalare a contorului la încăperea pentru paznici SRL „Agro-Eugen” din 10 septembrie 2013

(f.d.165, volumul I/4a) și alte probe cercetate în ședința de judecată.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, potrivit declarațiilor martorului, Petru

Gheorghiță, date în ședința de judecată, linia 273 era într-o stare avariată, nu a luat

parte la schimbarea pilonilor și respectiv nu cunoaște câți piloni au fost schimbați,

pilonii, și cei vechi și cei noi, aparțin SA „RED Nord-Vest”, iar din declarațiile

martorului, Ruslan Suveica, date în ședința de judecată rezultă că lucra la FRED

Dondușeni în calitate de montor electric, șeful de sector, Stanislav Vacarov, le-a dat

autorizație de lucru în s. Fîntînița la reconectare de la PT 273 la PT 272, s-au deplasat

la fața locului, el a fost producătorul lucrărilor, totul este înscris în registrul

dispecerului, au pus un pilon și o proptea, au tăiat sirmele de la PT 273 și au pus la PT

272, au închis autorizația de lucru, Anatolie Botezatu nu s-a interesat și nu a intervenit

cu nimic, a fost audiat la procuratură, a fost întocmit proces-verbal de audiere unde

sunt semnăturile lui, procurorul i-a arătat cartea unde era scris cine și când era, din

cartea asta sau introdus date în procesul-verbal de audiere, corectările nu au fost

făcute de către el, când a semnat procesul-verbal era tipărit, corectările nu au fost

făcute în prezența sa, cine și când le-a făcut nu știe, nu ține minte de către cine a fost

semnată autorizația, dar în cartea care i-a arătat-o procurorul era semnătura lui

Anatolie Botezatu.

Astfel, instanța de apel a susținut poziția instanței de fond și a menționat că, în

urma audierii martorului V. Suveica și cercetării procesului-verbal din 12.03.2015 de

audiere a martorului respectiv în cadrul urmăririi penale (f.d. 128, vol. I), în ședința de

judecată a fost constatat că în aliniatul doi al declarațiilor acestui martor se conține

textul cu următorul conținut „la 05.09.2013 în baza autorizației nr. 960 semnate de director-

adjunct FRED Dondușeni, Botezatu Anatolie, ne-am deplasat cu brigada noastră în total din

cinci specialiști în s. Fîntînița r-lui Drochia pentru a efectua lucrări de reconectare a LEA de

0,4 kV, de la sfârșitul cărei se alimenta depozitul lui Leonid Cotorcea, de la punctul de

transformare nr.273 la PT nr.272.” Textul este tipărit, iar peste cifrele tipărite este

efectuată o altă inscripție de mână cu pix negru, fiind înscrise cifrele „05.09.2013” și

„960”. Procesul- verbal nu conține careva mențiuni referitoare la corectările efectuate.

Potrivit declarațiilor martorului, Denis Vacarov, date în ședința de judecată,

instanța de apel a notat că, ultimul a declarat că pe cazul dat s-a discutat la volantă

despre linia pe care s-au făcut schimbări și el a luat mecanismele și s-a dus și a executat

lucrările care sau făcut în s. Fîntînița la postul 273, în postul 272 s-a instalat un pilon

și o proptea, s-au schimbat firele electrice. Când s-au efectuat lucrările date nu știa cui

aparțin obiectele și în folosul cui se fac. In ziua când a efectuat lucrările avea

autorizație de lucru semnată de Vasile Lungu. La etapa urmăririi penale nu ține minte

8

să fi declarat că indicații i-a dat Anatolie Botezatu pentru efectuarea lucrărilor, cu

siguranță linia care au schimbat-o era într-o starea foarte rea.

Instanța a apreciat critic declarațiile reprezentantului SA „RED Nord-Vest”,

Iurie Dementiev, precum că Anatolie Botezatu având funcția de director adjunct

FRED Dondușeni pe furnizarea energiei electrice a SA „RED Nord-Vest” a organizat

și a dat indicații personal sectorului nr. 2 FRED Dondușeni, privind executarea

lucrărilor la marginea s. Fîntînița pentru conectarea depozitului de cereale care

aparține lui Leonid Cotorcea, în urma cărui fapt SA RED „RED Nord-Vest” i-a fost

cauzată o pagubă materială considerabilă, or, aceste declarații nu sunt confirmate prin

alte probe concludente, mai mult, ultimul declară că doar presupune că indicațiile au

fost date mai devreme, dar îndeplinirea acestor indicații personalul s-a apucat să le

execute la 05.09.2013.

La fel, instanța de apel a apreciat critic declară rațiile reprezentantului SA „RED

Nord-Vest” Iurie Dementiev din ședința de judecată precum că, Anatolie Botezatu

abuzând de situația de serviciu a dispus și organizat introducerea lunară în programul

de calcul a datelor primare vădit eronate privitor la livrarea energiei electrice pentru

diminuarea artificială a indicatorilor FRED Dondușeni la compartimentul pierderi și

ca urmare primirea unor prime ce nu se cuvin în sumă de 27 627,13 lei, prin ce a cauzat

o pagubă considerabilă SA „RED Nord-Vest”, deoarece nu sunt confirmate prin probe

concludente, veridice și utile.

Subsecvent, au fost apreciate critic și declarațiile date în ședința de judecată de

către martorul, Vasile Lungu, referitor la faptul că, lucrările efectuate la 05.09.2013 la

marginea s. Fîntînița, r-nul Drochia, la liniile 0,4 kV PT nr. 272 și PT 273, apreciindu-

le ca contradictorii și care nu se află în coroborare cu datele de fapt constatate în

ședința de judecată, or, din declarațiile din ședința de judecată a martorului referitoare

la includerea datelor neveridice în dările de seamă, diminuarea pierderilor lunare a

energiei electrice și majorarea primelor, rezultă că acesta cu întrebarea dată nu era la

curent, a aflat în urma controlului din octombrie 2014 efectuat de securitate. Nu poate

spune, cine lichida datele din calculator, Anatolie Botezatu avea acces la calculator și

la datele acestea, nu știe dacă el le făcea personal sau erau implicate și alte persoane.

Potrivit declarațiilor din ședința de judecată a martorului, Ala Crețu, care

activează la FRED Dondușeni în calitate de controlor, modificările putea să le facă

programistul, Ludmila Luca, recalcularea a fost efectuată de către ultima. Datele din

program nu pot fi mai apoi șterse. Din declarațiile martorului, V. Culibaba, din ședința

de judecată rezultă că, ea nu avea acces la baza de date, dar cine introducea și cine

scotea era L. Luca. Când au venit colaboratorii SIS, o persoana pe nume Sergiu i-a spus

să scrie explicație pe 4 foi, ea i-a răspuns că nu are ce scrie pe 4 file, la ce ultimul i-a

9

reproșat că nu-l interesează indicându-i să scrie și familia Botezatu, la ce ultima a

refuzat.

Reieșind din normele procesual-penale și circumstanțele concrete ale cauzei,

totalitatea probelor cercetate în ședința de judecată, instanța a ajuns la concluzia că

actul privind rezultatele inspecției financiare tematice a activității economico-

financiare a Societății pe Acțiuni „RED Nord-Vest”, trezește dubii, iar potrivit art. 8

alin. (3) Cod de procedură penală, toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi

înlăturate în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea inculpatului, și

prin urmare nu poate sta la baza unei sentințe de condamnare în calitate de probă în

această cauză penală.

La fel, instanța de judecată a luat în considerație că potrivit art. 126 alin. (2) Cod

penal, caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în

considerație valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii

drepturilor și intereselor ocrotite prin lege - gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Potrivit rechizitoriului, inculpatului îi este imputat că a cauzat SA „RED Nord-

Vest” un prejudiciu material considerabil în sumă de 26 288,05 lei și de 27 627,13 lei,

însă fără a prezenta careva probe relevante și utile care ar confirma caracterul

considerabil sau esențial al daunei imputate, ceia ce pune la îndoială rezonabilă

caracterul considerabil al acesteia reieșind chiar și din declarațiile reprezentantului SA

„RED Nord-Vest”, Iuurie Dementiev, din ședința de judecată, potrivit cărora capitalul

social al întreprinderii este de 110 milioane lei și că achitările salariale ale angajaților

în perioada respectivă au fost efectuate la timp.

Mai mult, instanța de apel a menționat că, nu a fost dovedit faptul că Anatolie

Botezatu a folosit intenționat situația de serviciu, bunurile organizației în interes

material, alte interese personale, în interesul terților, direct, și a cauzat daune în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice.

Cu referire la învinuirea de comiterea infracțiunei prevăzute de art. 361 alin. (1)

Cod penal, instanța a luat în considerație că constituie infracțiune următoarea faptă

prejudiciabilă „Confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor

oficiale false, care acordă dreptul sau eliberează de obligații, confecționarea sau

vânzarea imprimatelor, ștampilelor sau a sigiliilor false ale unor întreprinderi,

instituții, organizații, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.

Potrivit rechizitoriului, Anatolie Botezatu este acuzat în aceia că „... a organizat

introducerea lunară în programul de calcul a datelor primare vădit false privitor la livrarea

consumatorilor nominalizați în perioada specificată a energiei electrice în volumul total de 657

10

083 kWh, incluzând concomitent aceste date denaturate în dările de seamă lunare "Realizarea

indicilor de desfacere a energiei electrice pe FRED Dondușeni” și „Informația despre

calcularea, achitarea și datoriile pentru energie pe FRED Dondușeni”, care ulterior au fost

folosite ca bază pentru stabilirea primelor lunare, calculate și achitate în anul 2013 ( pentru

lunile aprilie, iunie - decembrie) și anul 2014 (pentru lunile februarie - octombrie) lui Anatolie

Botezatu și celorlalți angajați ai FRED Dondușeni, cu majorare nejustificată în sumă de 27

627,13 lei.”, astfel, analizând „introducerea lunară în programul de calcul a datelor primare

vădit false” cu cele 4 modalități alternative ale laturii obiective a componenței

prevăzute la art. 361 Cod penal, instanța de apel a conchis că aceasta nu se regăsește

în nici una dintre acestea. Noțiunea „falsificarea documentelor” utilizată, de exemplu,

în art. 332 Cod penal, este o noțiune generică în raport cu noțiunea „confecționarea

documentelor false” utilizată în art. 361 Cod penal, or, prin „falsificarea

documentelor” trebuie de înțeles oricare din următoarele acțiuni: 1) confecționarea

documentelor false; 2) modificarea conținutului unor documente autentice.

Așadar, instanța de apel a statuat că, documentul oficial este acel document care

emană de la o autoritate publică de orice nivel sau care provine de la un terț, dar primit

de o autoritate. Deci, noțiunea „document oficial” se referă nu doar la „documentele

eliberate de autoritățile publice, dar și la documentele prezentate autorităților

publice”.

Întreprinderea SA „RED Nord-Vest” este o întreprindere care nu cade sub

noțiunea de organ sau persoană oficială, fiind în sensul celor expuse supra un

particular „dările de seamă lunare, realizarea indicilor de desfacere a energiei electrice

pe FRED Dondușeni” și „Informația despre calcularea, achitarea și datoriile pentru

energie pe FRED Dondușeni”, așa după cum este indicat în rechizitoriu, nu au fost

prezentate vreunui organ sau persoană oficială, fiind documente de ordin intern, care

printre altele sunt niște extrase din programa calculatorului, nefiind reglementate, sub

aspectul datelor ce trebuie să le conțină, de cine trebuie să fie semnate, ștampilate,

aprobate, avizate etc. nu numai că de vreun act cu caracter normativ, dar de nici un

act sau regulament intern al SA „RED Nord-Vest”.

Mai mult, atât în rechizitoriu cât și în ședința de judecată, de către partea

acuzării nu s-a efectuat nici o mențiune, trimitere sau prezentare de probe referitoare

la existența unor astfel de acte. Reieșind din considerentele expuse mai sus, instanța

de apel a ajuns la concluzia că în speța dată lipsește latura obiectivă a componenței

infracțiunii prevăzute la art. 361 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a constatat că partea acuzării nu a invocat și nu a

prezentat spre cercetare în instanța de judecată documentele procesuale prin care a

fost realizată dobândirea extraselor din conturile (fișele) personale ale consumatorilor

casnici nr.XXXXX pe numele lui Galina Pricop, nr.XXXXX pe numele lui Olesea Cecan,

11

nr. XXXXX pe numele lui Gheorghe Ilonta, nr. XXXXX pe numele lui Vera Cozac, nr.

XXXXX pe numele lui Artur Liboni, nr. XXXXX pe numele lui Aurel Ungureanu,

nr.5311084 pe numele lui Oleg Roibu și copiilor autentificate de pe dările de seamă

privind desfacerea energiei electrice pe FRED Dondușeni pentru lunile ianuarie -

decembrie 2013; ianuarie 2014 - august 2014, de pe dările de seamă privind calcularea,

achitarea și datoriile pentru energie electrică pe FRED Dondușeni, adică a

documentelor care prin ordonanța procurorului din 18 iunie 2015 au fost recunoscute

în calitate de corpuri delicte și anexate la cauza penală, fiind menționat în ordonanța

procurorului că acestea au fost acumulate în cadrul efectuării inspecției financiare

tematice din al cărui act a fost respins de către instanță în calitate de probă ce ar sta la

baza unei sentințe de condamnare și ca urmare instanța constată că aceste documente

sunt anexate la materialele cauzei penale contrar prevederilor normelor procesuale

penale, cu atât mai mult că în ședința de judecată nu au fost prezentate originalele

acestora.

Instanța de apel a respins afirmațiile aduse de către procuror privind ilegalitatea

achitării inculpatului și încadrarea juridică greșită a faptelor incriminate acestuia,

fiind pur declarative, or acesta nu indică erori de drept.

De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile procurorului precum că, la

adoptarea sentinței de achitare instanța de judecată a reieșit exclusiv din afirmațiile

lui Anatolie Botezatu, precum că acesta nu a dat indicații lucrătorilor personalul

sectorului nr.2 FRED Dondușeni privind executarea lucrărilor de realimentare de la

postul de transformare nr.273 la postul de transformare nr.272 a depozitului pentru

păstrarea cerealelor, amplasat în extravilanul s. Fîntînița, r-lui Drochia, înregistrat la

11.10.2013 cu titlu de proprietate după Leonid Cotorcea, deoarece instanța de fond la

adoptarea soluției pe acest capăt de acuzare s-a bazat nu pe declarațiile inculpatului,

Anatolie Botezatu, or, instanța de fond a ținut cont de fapt de declarațiile martorului,

Denis Vacarov, date în instanța de fond, care a declarat că nu a primit indicații de la

Anatolie Botezatu, dar a acționat în baza autorizației semnată de Vasile Lungu,

declarații care sunt în coroborare deplină cu declarațiile martorului V. Suveica, care la

fel a declarat că au avut autorizație de lucru în satul Fîntînița la reconectarea pilonilor,

Anatolie Botezatu în cazul dat nu a intervenit, prin declarațiile martorului, Leonid

Cotorcea, care a declarat că nu a apelat la Anatolie Botezatu pentru aceste lucrări,

aceste declarații de fapt dezvinovățesc inculpatul și nici de cum nu dovedesc vina

inculpatului în faptele incriminate în latura dată. Mai mult, în corelație cu declarațiile

menționate mai sus est și autorizația nr.960 din 05.09.2013, din care rezultă că este

vizată de inginerul-șef, Vasile Lungu, și nu de Anatolie Botezatu.

Mai mult, instanța de apel a reținut că, potrivit extrasului din registrului

bunurilor imobile se constată că depozitul din satul Fîntînița fost înregistrat cu drept

12

de proprietate după Leonid Cotorcea la 11.10.2013, în baza contractului din 27.09.2013,

deci la 05.09.2013, momentul când se pretinde că au fost efectuate lucrări la punctul

de transformare 272 în favoarea lui Leonid Cotorcea, prin abuz de serviciu din partea

lui Anatolie Botezatu, depozitul respectiv nu aparținea lui Leonid Cotorcea cu drept

de proprietate. La fel, linia electrică la care au fost executate lucrările pretinse și

incriminate lui Anatolie Botezatu, alimenta în perioada dată depozitele de cereale a

firmei SRL ,,Elevator Kelley Grains”, fiind indicat consumul de energie electrică până

în luna octombrie 2013, când societatea a solicitat închiderea contului personal (f.d.168

volumul 4a).

Instanța de apel a conchis că, nu pot fi luate în considerație nici argumentele

aduse de acuzare precum că instanța de fond a pus la baza sentinței declarațiile

inculpatului, care a negat faptul că a dispus introducerea lunară în perioada de timp

01.01.13-01.09.14 în programul de calcul al întreprinderii a datelor primare vădit

eronate privitor la livrarea energiei electrice în volumul total de 657 083 kWh pe

conturile (fișele) personale ale consumatorilor casnici nr.XXXXX, nr.XXXXX,

nr.XXXXX, nr.XXXXX, nr.XXXXX, nr.XXXXX, menționând totodată eronat că dările de

seamă ale FRED Dondușeni nu sunt documente oficiale și, respectiv, nu pot constitui

obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 361 din Codul penal.

Totodată, instanța de apel a respins afirmațiile aduse de către procuror precum

că, instanța de fond eronat a interpretat declarațiile martorului, Leonid Cotorcea, care

a declarat că a achitat doar costul instalării contoarelor la depozit și căsuța pentru

paznic, iar costul lucrărilor propriu-zise de realimentare a depozitului de la PT nr.273

la PT nr.272 nu au fost suportate de acesta, deși s-au efectuat la inițiativa și în interesul

acestuia, ceea ce contravine flagrant pct.20 al Regulamentului pentru furnizarea și

utilizarea energiei electrice, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al

ANRE nr.393 din 15.12.2010, potrivit căruia lucrările de proiectare, de montare și de

recepționare a instalațiilor de utilizare și de racordare, precum și cele de extindere sau

de modificare a acestora se efectuează cu respectarea documentelor normativ-tehnice

obligatorii, cheltuielile fiind suportate integral de către consumatorul final (f.d.81-97),

deoarece din declarațiile lui Leonid Cotorcea nu rezultă că aceste lucrări au fost

efectuate de către Anatolie Botezatu cu folosirea situației de serviciu.

Cu referire la declarațiile martorului, Denis Vacarov, care inițial a declarat că a

primit ordin direct de la Anatolie Botezatu, instanța de apel le-a respins ca fiind

contradictorii cu cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală, mai mult,

acesta în instanța de judecată, sub jurământ a declarat că nu a primit indicații de la

Anatolie Botezatu, că a executat lucrările în baza autorizației semnate de către Vasile

Lungu.

13

Instanța de apel a respins ca fiind nefondată poziția procurorului precum că,

opinia instanței de fond de nu lua în calcul actul inspectării financiar-tematice din

05.06.2015 și copiile autentificate ale dărilor de seamă, anexate la el, deoarece acesta

nu constituie mijloc de probă, întrucât nu au fost anexate la materialele dosarului

conform cerințelor art.157 alin. (2) Cod de procedură penală, este eronată și lipsită de

logică, întrucât aceste documente constituie documente oficiale, provenite de la

organele împuternicite prin lege de a efectua acțiunile procesuale (revizia, expertiza,

inspectarea, constatarea tehnico-științifică), dispuse prin ordonanța organului de

urmărire penală, că în asemenea împrejurări, nu este necesară anexarea lor la

materialele dosarului prin ordonanța separată a organului de urmărire penală,

întrucât ele nu au fost dobândite prin ridicare, percheziție sau cercetare la față locului,

ci prezentate de către organul corespunzător direct ordonatorului acestei acțiuni

procesuale, deoarece în sensul dat organul de urmărire penală urma să dispună

anexarea la materialele cauzei printr-un act procesual actul privind rezultatele

inspecției financiare.

De asemenea, instanța de apel a indicat că, sunt eronate alegațiile procurorului

precum că, instanța de fond nu a luat în considerație declarațiile martorilor, Ala Crețu,

Veronica Culibaba, cât și explicațiile programistului, Ludmila Luca, care confirmă că

introducerea datelor eronate în programul de calcul și dările de seamă a avut loc la

indicația directorului-adjunct pe furnizarea energiei electrice, Anatolie Botezatu, care

era responsabil de corectitudinea evidenței consumului energiei la FRED Dondușeni,

deoarece de fapt în ședința instanței de fond acuzarea nu a cercetat declarațiile date

de Veronica Culibaba în instanța de fond și de Luca Liudmila, astfel că instanța de

apel, în vederea respectării principiului contradictorialității, neexprimând alte

interese decît interesele legii, nu poate să se refere la probe care nu au fost cercetate

nemijlocit în ședința instanței de apel, întemeindu-și decizia numai pe probele care au

fost cercetate în ședința instanței de apel.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță de apel într-un

alt complet de judecată.

În motivarea recursului declarat, procurorul invocă aceleași argumente ca și în

cererea de apel, totodată, susține dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele

anterioare.

constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să

14

dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă

constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or,

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot

fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept

comisă de instanța de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția sau instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel - temei care își găsește reflectare în decizia contestată.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

În acest aspect, Colegiul penal lărgit menționează că, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de respingere ca nefondat a apelului

declarat de către procuror, cu menținerea fără modificări a sentinței instanței de fond,

enunțată la pct. 4.1 al prezentei decizii.

Or, la examinarea probelor, care confirmă sau infirmă vinovăția persoanei,

instanță de judecată este obligată să argumenteze în hotărârea adoptată motivele

admiterii sau respingerii probelor, prezentate atât de învinuire, cât și de apărare, fiind

obligată să verifice și să aprecieze toate probele examinate în ședința de judecată,

indiferent de faptul, dacă au fost administrate la etapa urmăririi penale sau au fost

prezentate de către părți în ședința de judecată.

În cazul în care instanța nu a fost de acord cu aprecierea probelor de către partea

acuzării și a ajuns la concluzia de a menține sentința de achitare a inculpatului învinuit

de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 335 alin. (1) și 361 alin. (1) Cod penal,

urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra

probelor nominalizate.

Dat fiind faptul, că aceasta nu s-a făcut în prima instanță, sarcina revenea

instanței de apel la examinarea apelului declarat de partea acuzării. Asupra tuturor

15

probelor nu s-a expus nici instanța de apel, care nu a argumentat în condițiile legii

procesual penale soluția adoptată.

Astfel, la argumentarea necesității respingerii apelului părții acuzării, instanța

de apel a dat prioritate acelor probe care, în viziunea acestei instanțe, demonstrează

nevinovăția inculpatului, Anatolie Botezatu, în detrimentul probelor concludente și

pertinente aduse de procuror.

Mai mult, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel a respins

declarațiile martorilor acuzării, Iurie Dementiev și Vasile Lungu, fără o complexă

analiză, indicând doar că aceste declarații nu au fost confirmate de ansamblul de probe

administrat în respectiva cauză penală.

Așadar, instanțele ierarhic inferioare prin aprecieri informe, cu caracter generic

a statuat de a nu le lua în considerație, fără a dezbate aceste declarații cu alte probe

acumulate la dosar.

Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel a menținut o sentință de

achitare care are la bază probe contradictorii, menționând declarațiile martorului,

Denis Vacarov, care în instanța de fond a indicat că ,,nu ține minte să fi declarat că a

primit indicații de la A. Botezatu pentru efectuarea lucrărilor”, iar la 09 martie 2015, acesta

a declarat că ,,am îndeplinit aceste lucrări, deoarece am primit indicație verbală de la Anatolie

Botezatu”, fapt confirmat prin procesul-verbal de audiere a martorului din 09.03.2015

(f.d. 115, vol. IV), fără ca instanța de apel să indice motivele care au dus la aprecierea

declarațiilor martorului date în instanța de fond și respingerea declarațiilor acesteia

date la urmărirea penală, indicând doar că, temei de a nu crede declarațiile martorului

date în instanța de fond nu s-au stabilit, mai ales că declarațiile martorului date în

cadrul urmării penale nu sunt confirmate de alte probe cercetate, la fel ca și alte probe

ale acuzării, aceasta încă odată demonstrând interpretarea unilaterală a probelor

apărării de către instanța de apel.

Ca urmare, probele enunțate nu au primit o apreciere la justa lor valoare, iar

concluziile făcute de instanța de apel sunt formale, premature ce au reiterat concluziile

instanței de fond, care nu rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel la judecarea

apelului a comis erori de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția adoptată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus,

să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

prezentate, minuțios să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot

ansamblul lor, să țină seama de cele expuse în prezenta decizie legate de justa

16

apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor cauzei, să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și recurs și, în dependență de

datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Valeriu Dubăsari, casează decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 21 martie 2018, în cauza penală în privința lui Botezatu Anatolie

XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 27 noiembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Ion Guzun

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Iurie Bejenaru

17