1ra-796/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c, d; 27, 145 alin. 1 CP

1ra-796/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c, d; 27, 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-796/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor, Cobzac Elena

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care

solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

16 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Roșoru Anatolie XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX și domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

- S-a încetat procesul penal de învinuire a lui Roșoru Anatolie în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, din motivul

împăcării părților;

- S-a încetat procesul penal inițiat în privința lui Roșoru Anatolie în baza art.

27-145 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii,

dar constituie contravenții administrative prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod

contravențional;

- S-a eliberat de la răspundere contravențională Roșoru Anatolie pentru

săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, pe

motiv că termenul de tragere la răspundere contravențională a expirat.

Cheltuielile judiciare în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în

prezenta cauză penală în sumă de 20 564, 47 lei sau trecut în contul statului.

Anatolie la data de 10.05.2015, în perioada de timp, aproximativ ora 02.30 – 08.00,

cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns pe ascuns în garajul din

curtea casei de locuit situate pe str. XXXXX mun. Chișinău, de unde a sustras pe

ascuns un burghiu electric de model „Hamer”, la prețul de 1 000 lei, o șurubelniță

1

electrică, de model „Hamer”, la prețul de 800 lei, un flex electric, la prețul de

2 000 lei, o genată pentru laptop, la prețul de 300 lei în care se aflau 3 șurubelnițe,

la prețul de 30 lei fiecare, 5 chei metalice, la prețul de total de 80 lei, un cuțit de

bucătărie, la prețul de 10 lei, o genată la prețul de 100 lei, în care se afla un clește,

la prețul de 200 lei, un metru metalic, la prețul de 80 lei, o pereche de foarfece, la

prețul de 50 lei, un cuțit pentru masă plastică, la prețul de 30 lei și 2 rachele, la

prețul de 25 lei fiecare, cauzîndu-i părții vătămate, Solomonov Serghei, un

prejudiciu material considerabil în sumă de 4 790 lei.

Tot el, la data de 19.05.2015, aproximativ ora 03.00, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns pe ascuns în casa situată pe str.

XXXXX , mun. Chișinău, care aparține lui Mihăiluță Constantin, de unde pe

ascuns a sustras, un ferestrău electric, la prețul de 2000 lei, un mixer electric, la

prețul de 3000 lei, un polizor unghiular, la prețul de 800 lei, un ferestrău electric

pentru decuplat, la prețul de 1 500 lei, un aparat de sudat țevi din plastic, la prețul

de 2 000 lei, o șurubelniță electrică, la prețul de 400 lei, cauzîndu-i părții

vătămate, Mihăiluță Constantin, un prejudiciu material considerabil în sumă totală

de 9 700 lei.

Totodată, în același timp și loc, inculpatul a mai sustras telefonul mobil de

model „FLY IQ 4416” cu nr. de IMEI XXXXX și IMEI XXXXX, la prețul de

1 700 lei, ce aparținea lui Jerep Jenel și care în acel moment dormea în casa dată,

cauzîndu-i părții vătămate, Jerep Jenel, un prejudiciu material considerabil în sumă

de 1 700 lei.

Tot el, aproximativ în perioada de timp 25.05.2015, ora 22.30 – 26.05.2015,

ora 05.52, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin deteriorarea

geamului, a pătruns în construcția nefinisată situată pe XXXXX, mun. Chișinău,

de unde pe ascuns a sustras un perforator de culoare galbenă, la prețul de 1 500 lei,

un sfredel electric de model „DWT”, la prețul de 700 lei, o șurubelniță electrică, la

prețul de 850 lei, un laser pentru nivelare, la prețul de 1 500 lei, un aparat de sudat

de culoare albastră, la prețul de 1 800 lei, un polizor electric, la prețul de 450 lei,

un notebook de model „Acer”, la prețul de 4 500 lei, un modem „Huawei”, la

prețul de 200 lei, cauzîndu-i părții vătămate, Mirca Alexandru, un prejudiciu

material considerabil în sumă totală de 11 500 lei.

Tot, Roșoru Anatolie, prin rechizitoriu a fost învinuit că, în perioada de timp

21.04.2015, aproximativ ora 16.00 - 22.04.2015, aproximativ ora 14.00, urmînd

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces liber, a pătruns în depozitul

SRL XXXXX situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, de unde pe ascuns a sustras

un ciocan electric de model „Hilti”, la prețul de 18 000 lei, o mașină de tăiat metal

de model „Makita”, la prețul de 3 500 lei, o mașină de tăiat fier de model „Bosch”,

la prețul de 2 000 lei, un ferestrău electric de model „Fiolent”, la prețul de 1 600

lei, cauzîndu-i părții vătămate, Celpan Gavril, un prejudiciu material considerabil

în sumă totală de 25 100 lei.

2

Prima instanță, audiind inculpatul, părțile vătămate, martorii, cercetând

materialele dosarului penal, a concluzionat că inculpatul neîntemeiat este învinuit

în săvârșirea infracțiunii pe episodul de furt de la partea vătămată, Celpan Gavril,

astfel, excluzând din învinuirea adusă pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat.

La fel, prima instanță a considerat necesar să admită cererile inculpatului și a

părților vătămate Solomon Serghei, Mihăiluță Constantin, Jerep Jenel și Mirca

Alexandru prin care au indicat că s-au împăcat, nu au pretenții față de inculpat

solicitând încetarea procesului penal, astfel, prima instanță a încetat procesul penal

pe episoadele de furt încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal pe

motivul împăcării părților.

2.1 În continuare, prima instanță a reținut că prin rechizitoriu, inculpatul este

învinuit că la data de 04.05.2015, aproximativ ora 22:00, aflându-se în apropierea

casei nr. 2 din str. XXXXX mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în

rezultatul unui conflict apărut spontan cu Costițîn Vitalie, intenționat, cu scopul de

a-l omorî, i-a aplicat cu cuțitul 17 lovituri în regiunea abdomenului, spatelui,

regiunea fesei stângi, antebrațul stâng și membrelor inferioare, cauzându-i părții

vătămate conform raportului de expertiză medico – legală vătămare ușoară, însă

scopul criminal nu a fost atins din motivul că acțiunile acestuia au fost curmate de

către persoane din apropiere, iar partea vătămată s-a retras, fiindu-i acordat ajutor

medical necesar.

2.2 Tot prin rechizitoriu, inculpatul este învinuit în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, anume că la data de 24.05.2015,

aproximativ la 02:20, aflându-se în ap. 144 str. XXXXX mun. Chișinău, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, în urma conflictului apărut spontan cu Ciumac Dumitru,

intenționat folosind 2 cuțite, i-a aplicat ultimului multiple lovituri în regiunea

toracelui, în regiunea cervicală, a capului și a antebrațului, cauzându-i conform

raportului de expertiză medico – legală vătămare ușoară, însă scopul criminal nu a

fost atins din motivul că partea vătămată a fost de urgență spitalizat cu acordarea

ajutorului medical necesar.

Mai mult, prima instanță a indicat că audiind inculpatul, martorii, analizând

declarațiile acestora, cercetând materialele dosarului penal, a concluzionat că fapta

inculpatului(episod infracțional în privința lui Costițîn Vitalie) nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod

penal, fapta constituind o contravenție prevăzută de art. 78 alin. (3) Cod

contravențional – „vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a

provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății”, însă, inculpatul săvârșind

contravenția la 04.05.2015, termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere

contravențională a expirat, astfel, inculpatul a fost liberat de răspundere

contravențională.

La fel, prima instanță a considerat că lipsesc elementele infracțiunii prevăzute

de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, și în fapta inculpatului (episodul infracțional în

3

privința lui Ciumac Dumitru) săvârșită la 24.05.2015, și anume latura subiectivă și

obiectivă, astfel, prima instanță a indicat că fapta comisă constituie contravenție

prevăzută de art. 78 alin. (3) Cod contravențional – „vătămarea intenționată

ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a

sănătății”, însă, inculpatul săvârșind contravenția la 24.05.2015, termenul de

prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională a expirat, astfel,

inculpatul a fost liberat de răspundere contravențională.

Procuratura sec. Ciocana mun. Chișinău, Ivanov Zinaida prin care a solicitat

casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care lui Roșoru Anatolie să-i fie stabilită pedeapsa în baza art.

186 alin. (4) Cod penal – 2 ani, în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal – 5 ani, în

baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal – 5 ani și în conformitate cu art. 84 alin. (1)

Cod penal, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare cu ispășirea

pedepsei în penitenciar pentru minori, invocând că în cadrul urmăririi penale,

partea vătămată Celpan Gavril a declarat că: „fiindu-i prezentat un ferestrău

electric de culoare verde combinat cu negru de model „Fiolent” la care este un

cablu electric de culoare neagră și la capăt cu furca de culoare albă a comunicat că

anume acest ferestrău îi aparține și a fost sustras la 21.04.2015 spre 22.04.2015 din

depozitul ce-i aparține din str. XXXXX, mun. Chișinău, ferestrăul 1-a recunoscut

după furca plasată la cablu și după fixarea spre partea stângă a ferestrăului

nemijlocit, din care fapt în cadrul lucrărilor efectuate avea tracțiune spre stânga”.

Astfel, fiind audiat atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de

judecată martorul Carauș Grigore a declarat că, „...la 08.07.2015 la garajul sus

indicat a fost efectuată o percheziție în urma căreia i-au fost ridicate toate

instrumentele electrice. Printre acele instrumente a fost ridicat și un ferestrău

electric de model „Fiolent” ITM-6003 de culoare verde. Referitor la acest ferestrău

electric a comunicat că acesta i-a fost adus de către Roșoru Anatolie prin luna mai

2015, data precisă nu o ține minte. Pentru acesta el i-a achitat aproximativ 200 -

300 lei, însă precis nu ține minte. Despre faptul că ferestrăul pe care 1-a procurat

de la Roșoru Anatolie era furat el nu a știut, acesta a motivat că fratele său pleacă

cu traiul în Federația Rusă și vinde toate instrumentele”.

Cele declarate de partea vătămată și martor sunt confirmate și prin ordonanța

și procesul verbal de ridicare din 09.07.2015 efectuată pe marginea cauzei penale

nr. XXXXX unde au fost ridicate de la cet. Carauș Grigore un burghiu electric

(ferestrău) de model „Fiolent”.

Acuzarea a considerat că prima instanță incorect a exclus acest episod

deoarece din materialele cauzei penale rezultă că atât pe episodul ce ține de

sustragerea de la partea vătămată Celpan Gavril, cât și pe restul episoadelor care îi

sunt incriminate inculpatului și pe care bunurile parțial au fost stabilite și ridicate

de la martorul principal Carauș Grigore care a declarat că toate bunurile le-a

4

cumpărat de la inculpatul Roșoru Anatolie și un prieten pe nume Mihai. Dar

tratativele le ducea Roșoru Anatolie.

A mai indicat că acuzatorul de stat în instanța de judecată a fost împotriva

aplicării art. 109 Cod penal, deoarece conform Recomandării nr. 56 cu privire la

aplicarea art. 109 Cod penal și art. 276 Cod de procedură penală în cazurile

împăcării părților: Nu poate fi modificată calificarea acțiunilor în baza altei norme

penale pe motivul că o parte vătămată s-a împăcat cu inculpatul în privința

epizodului respectiv.

Astfel inculpatul și patru dintre părțile vătămate au depus cereri de împăcare

și au solicitat încetarea procesului penal în temeiul art. 109 Cod penal, fapt care

contravine recomandării sus menționate.

Tot prin sentința nominalizată, prima instanță a încadrat acțiunile lui Roșoru

Anatolie potrivit art.78 alin.(3) din Codul contravențional, fapta privind aplicarea a

17 lovituri cu cuțitul în diferite părți ale corpului lui Costițîn Vitalie.

La emiterea sentinței, prima instanță s-a bazat pe declarațiile inculpatului

Roșoru Anatolie, care a invocat faptul că n-a avut intenția de a-1 omorî pe Costițîn

Vitalie și totodată excluzând ca probă declarațiile ultimului la urmărirea penală, pe

motiv că este vorbitor de limbă rusă și că nu a fost asistat de un interpret.

Acuzarea a considerat că prima instanță incorect a exclus această probă,

deoarece Costițîn Vitalie nu s-a prezentat în nici o ședință de judecată, iar

cunoștințele ultimului a limbii de stat nu au fost puse sub semnul întrebării, din

care considerente instanța a ajuns la concluzia că Costițîn Vitalie nu posedă limba

de stat nu este clar, în sentință nefăcându-se trimitere la vre-un indice care ar

confirma acest fapt.

Totodată, prima instanță a acceptat celelalte probe prezentate de acuzare, care

ferm confirmă că anume Roșoru Anatolie la 04.05.2015, aproximativ la ora 22:20

min., aflându-se în apropierea casei nr. 2 din str. XXXXX, mun. Chișinău, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, în rezultatul unui conflict apărut spontan cu Costițîn

Vitalie, intenționat cu ajutorul unui cuțit pe care îl avea la sine, i-a aplicat multiple

lovituri în total 17, în regiunea abdomenului, spatelui și în regiunea fesei stângi,

antebrațului stâng și membrelor inferioare, care conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 1736/D din 29.07.2015 se califică ca vătămare ușoară.

Acuzarea a considerat că prima instanță incorect a apreciat localizarea

leziunilor corporale cauzate lui Costițîn Vitalie, deoarece anume în regiunea

abdomenului, spatelui și în regiunea feselor se află organe a căror lezare prin tăiere

sau înțepare duce, de regulă, la moartea victimei.

La fel prima instanță a considerat că aplicarea a 17 lovituri cu cuțitul în

diferite părți ale corpului, poate duce numai la cauzarea leziunilor corporale

ușoare, dar și nu a altor urmări mai grave, și care urmează a fi calificate potrivit

prevederilor Codului contravențional.

Prima instanță a motivat că în acțiunile lui Roșoru Anatolie lipsește latura

subiectivă și obiectivă.

5

Cu această concluzie acuzarea nu este de acord, deoarece în acțiunile lui

Roșoru Anatolie există o tentativă perfectă (terminată), atunci când făptuitorul

depune toate eforturile pe care le consideră necesare pentru lipsirea de viață a

victimei și care în realitate au fost necesare pentru aceasta, fără ca fapta să-și fi

produs efectul. Astfel Roșoru Anatolie după aplicarea loviturilor cu cuțitul s-a

întors în garaj unde erau cunoscuții săi și le-a declarat că 1-a tăiat pe Costițin

Vitalie, fapt confirmat de către martorul Pleșca Mihail, prin urmare inculpatul nu

și-a dat seama că nu și-a realizat scopul de omor până la capăt.

Latura obiectivă s-a realizat imediat în momentul cînd Roșoru Anatolie a

încetat aplicarea loviturilor cu cuțitul și 1-a lăsat pe Costițîn Vitlie de unul singur

pe timp de noapte într-un loc ascuns (în spatele garajului), astfel urmărind scopul

neacordării la timp a unui ajutor pentru survenirea decesului persoanei.

Latura subiectivă s-a realizat în momentul când inculpatul a acționat cu

intenție directă de al omorî aplicându-i lui Costițîn lovituri cu cuțitul, iar numai

datorită întâmplării rezultatul letal sau periculos pentru viață nu s-a produs.

În asemenea circumstanțe acuzarea a considerat că prima instanță a dat o

apreciere greșită a faptelor ce au avut loc și a probelor acuzării prezentate și

examinate în cadrul cercetării judecătorești.

Tot prin sentința nominalizată, prima instanță a încadrat acțiunile lui Roșoru

Anatolie potrivit art.78 alin.(3) din Codul contravențional, fapta privind aplicarea a

5 lovituri cu 2 cuțite în diferite părți ale corpului lui Ciumac Dumitru.

La emiterea astfel de hotărâri, prima instanță la fel exclusiv s-a bazat pe

declarațiile inculpatului Roșoru Anatolie, care a invocat faptul că n-a avut intenția

de a-1 omorî pe Ciumac Dumitru.

Totodată, prima instanță a acceptat celelalte probe prezentate de acuzare, care

ferm confirmă că anume Roșoru Anatolie la 24.05.2015, aproximativ la ora 02:20

min., aflându-se în apartamentul nr. 144 din str. XXXXX, mun. Chișinău, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, în rezultatul unui conflict apărut spontan cu Ciumac

Dumitru, intenționat, cu scopul de al omorî pe ultimul, cu ajutorul a două cuțite, i-a

aplicat multiple lovituri în regiunea toracelui, în regiunea cervicală, a capului și a

antebrațului, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. l260/D din

02.06.2015 constituie „plagă nepenetrantă a toracelui, partea posterioară pe

dreapta, plăgi tăiate a antebrațului drept treimea superioară, plăgi în regiunea

cervicală, partea pieloasă a capului, brațului și umărului stâng", care se califică ca

vătămare ușoară, însă scopul criminal nu a fost atins din motivul că victima a fost

de urgență spitalizată la departamentul de urgență a IMSP SCMC „V.Ignatenco”

din mun. Chișinău, unde i-a fost acordat ajutorul medical necesar.

Acuzarea a considerat că prima instanță incorect a apreciat localizarea

leziunilor corporale cauzate lui Ciumac Dumitru, deoarece anume în regiunea

toracelui, în regiunea cervicală și a capului se află organe a căror lezare prin tăiere

sau înțepare duce, de regulă, la moartea victimei, acest fapt fiind confirmat prin

declarațiile specialistului Vicol Aurel, care în ședința de judecată a declarat că,

6

regiunea gâtului și a toracelui conțin vase magistrale și organe de importanță vitală,

prin ce se subînțelege că prezintă o zonă periculoasă pentru viața și sănătatea părții

vătămate.

La fel prima instanță a considerat că aplicarea a 5 lovituri cu 2 cuțite în

diferite părți ale corpului, poate duce numai la cauzarea leziunilor corporale

ușoare, dar și nu a altor urmări mai grave, și care urmează a fi calificate potrivit

Codului contravențional, pe motiv că în acțiunile lui Roșoru Anatolie lipsește

latura subiectivă și obiectivă.

Cu această concluzie acuzarea nu este de acord, deoarece în acțiunile lui

Roșoru Anatolie există o tentativă perfectă (terminată), atunci când făptuitorul

depune toate eforturile pe care le consideră necesare pentru lipsirea de viață a

victimei și care în realitate au fost necesare pentru aceasta, fără ca fapta să-și fi

produs efectul. Astfel, Roșoru Anatolie după aplicarea loviturilor cu primul cuțit

cînd acesta a rămas înfipt în mâna părții vătămate, nu a renunțat la comiterea

acțiunilor sale, ci din contra a luat al doilea cuțit de pe masă și a continuat aplicarea

loviturilor cu acesta, și anume în regiuni unde se află organe de importanță vitală

deosebită (gâtul, capul).

Latura obiectivă s-a realizat imediat în momentul când Roșoru Anatolie a

încetat aplicarea loviturilor cu cuțitul și 1-a lăsat pe Ciumac Dumitru însângerat,

astfel urmărind scopul neacordării la timp a unui ajutor pentru survenirea decesului

persoanei.

Latura subiectivă s-a realizat în momentul când inculpatul a acționat cu

intenție directă de al omorî aplicându-i lui Ciumac Dumitru lovituri cu cuțite, iar

numai datorită întâmplării rezultatul letal sau periculos pentru viață nu s-a produs.

În asemenea circumstanțe, acuzarea a considerat că prima instanță a dat o

apreciere greșită a faptelor ce au avut loc și a probelor acuzării prezentate și

examinate în cadrul cercetării judecătorești.

Potrivit raportului de expertiză psihiatrică legală staționară, prin care s-a

constatat că inculpatul Roșoru Anatolie nu suferă de maladii psihicei și este

RESPONSABIL pentru faptele comise.

Prin urmare, procurorul consideră că o analiză amplă, complexă și obiectivă a

tuturor probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul

ședințelor judecătorești, ferm indică asupra vinovăției inculpatului Roșoru

Anatolie, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (4) și art. 27, 145

alin. (1) Cod penal.

2017, apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința inclusiv din oficiu în

partea încetării procesului penal în baza art. 27 – 145 alin. (1) Cod penal (în

episodul din 24.05.2015 comis în privința părții vătămate Ciumac Dumitru),

recunoașterii vinovăției lui Roșoru Anatolie în comiterea contravenției prevăzute

de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, s-a pronunțat în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

7

S-a recunoscut vinovat Roșoru Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 27 – 145 alin. (1) Cod penal (pe episodul din 24.05.2015 comis în privința

părții vătămate Ciumac Dumitru), stabilindu-i o pedeapsă cu aplicarea art. 70 alin.

(3), 79, 81 alin. (3) Cod penal, de 5 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

În rest dispozițiile sentinței sau menținut.

4.1 Instanța de apel a constatat că, la data de 04.05.2015, aproximativ la ora

22:00, Roșoru Anatolie, aflându-se în apropierea casei nr. 2 din str. XXXXX mun.

Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în rezultatul unui conflict apărut

spontan cu Costițîn Vitalie, i-a aplicat haotic mai multe lovituri cu cuțitul în

diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări intenționate ușoare a integrității

corporale, care au provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății, confirmate prin

Raportul de expertiză medico – legală nr. 1736/D din 29.07.2015.

Mai mult, instanța de apel a conchis că pe parcursul judecării cauzei, nu s-a

demonstrat că fapta(episodul în privința lui Costițîn Vitalie) incriminată

inculpatului, întrunește elementele infracțiunii de tentativă de omor, învinuirea

înaintată este incompletă, neclară și divergentă.

La fel, instanța de apel a menționat că, analizând cumulul de probe cercetate,

precum și lipsa probelor ce ar atesta întrunirea cumulativă a elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 Cod penal, a ajuns la concluzia că prima

instanță a adoptat o soluție corectă și întemeiată de recalificare a acțiunilor

inculpatului pe acest episod în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional, or, la caz

nu se atestă latura subiectivă a infracțiunii încriminate și nici motivul pentru care

acțiunile inculpatului ar putea fi calificate ca tentativă de omor.

4.2 Instanța de apel pe capătul de învinuire adus inculpatului în baza art. 27,

145 Cod penal din 24.05.2015 comis în privința părții vătămate Ciumac Dumitru, a

constatat că prima instanță a ajuns la o concluzie pripită și eronată referitor la

necesitatea recalificării acțiunilor inculpatului în baza unei norme contravenționale

– art. 78 alin. (3) Cod contravențional.

Instanța de apel a constatat că la data de 24.05.2015, aproximativ la 02:20,

aflându-se în ap. 144 str. XXXXX mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, în urma conflictului apărut spontan cu Ciumac Dumitru, intenționat

folosind 2 cuțite, i-a aplicat ultimului multiple lovituri în regiunea toracelui, în

regiunea cervicală, a capului și a antebrațului, cauzându-i conform raportului de

expertiză medico – legală nr. 1260/D din 02.06.2015, plagă nepenetrantă a

toracelui, partea posterioară pe dreapta. Plăgi tăiate a antebrațului drept treimea

superioară. Plăgi în regiunea cervicală, partea pieloasă a capului, brațului și

umărului stând, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect

înțepător – tăietor și se califică ca vătămare ușoară, însă scopul criminal nu a fost

atins din motivul că partea vătămată a fost de urgență spitalizat cu acordarea

ajutorului medical necesar.

8

Astfel, instanța de apel audiind participanții la proces, verificând prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de

urmărire penală, cercetarea judecătorească în prima instanță și verificate în instanța

de apel, a constatat dovedită vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 145 Cod penal – tentativa de omor, pe episodul cu Ciumac

Dumitru din 24.05.2015.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul primei instanțe pus la baza

recalificării acțiunilor inculpatului, precum că inculpatul a aplicat loviturile cu

cuțitul nu în regiunile vitale ale corpului, or potrivit raportului de expertiză și

declarațiilor specialistului Vicol Aurel, părții vătămate i-au fost aplicate lovituri în

regiunea toracelui, antebrațului și anume a membrelor superioare, cât și a gâtului,

regiunea gâtului și a toracelui conțin vase magistrale și organe de importanță vitală,

prin ce se subînțelege că prezintă o zonă periculoasă pentru sănătatea și viața părții

vătămate.

La fel, instanța de apel a menționat că nu poate omite insistența cu care

inculpatul a acționat la caz, deoarece după ce a aplicat lovitura cu acel prim cuțit și

fiind deposedat de el, inculpatul nu a încetat și nu a curmat acțiunile sale, ci din

contra a aplicat lovituri cu al doilea cuțit, ceea ce dovedește scopul lui, dar și faptul

că în timpul bătăii inculpatul îl amenința pe Ciumac că „dacă îl prinde, îl omoară”.

4.3 Referitor la episodul furtului de la Celpan Gavril, instanța de apel a

indicat că nu au fost aduse probe pertinente, concludente și suficient de

convingătoare care ar demonstra că anume Roșoru Anatolie a comis fapta

încriminată, și prima instanță corect a exclus din învinuire acest episod.

Mai mult, instanța de apel a menționat că nici unul din martorii audiați nu au

confirmat măcar prezența inculpatului în momentul săvârșirii furtului, iar din

declarațiile martorului Carauș Grigore, pe care se bazează învinuirea inculpatului

pe acest episod de furt, se constată că inculpatul i-a vândut instrumente, dar de

unde le-a luat inculpatul, nu cunoaște.

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, indicând temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală,

prin care solicită casarea parțială a deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, într-un alt complet de judecată, invocând:

- este greșită decizia cu privire la calificarea acțiunilor inculpatului în baza

art. 78 alin. (3) Cod contravențional(episod infracțional în privința lui Ciumac

Dumitru), precum și excluderea din învinuirea inculpatului a episodului privind

sustragerea bunurilor de la Celpan Gavril;

- instanța de apel a dat o apreciere greșită în derogare de la prevederile art.

101 Cod de procedură penală, punând accent doar pe depozițiile și versiunea

inculpatului și o interpretare eronată a dreptului material, care nu coroborează cu

celelalte probe administrate pe caz;

9

- în cazul în care instanța de apel a ajuns la concluzia recalificării acțiunilor și

excluderii unui capăt de învinuire, urma să dezvăluie această concluzie,

expunându-și punctul de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și

puse la baza deciziei de achitare, în realitate fiind efectuată o apreciere eronată și

formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale;

- instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce

dovedesc vinovăția inculpatului, greșit a respins probele administrate fără a fi

constatate încălcări a normelor procesuale invocate;

- faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea de sustragere de la Celpan Gavril,

se dovedește prin:

- declarațiile părții vătămate care a indicat că i-au fost sustrase două mașini

de tăiat fierul „Bosch” și „Makita”, un ciocan electric „Hilti” și un ferestrău

electric „Fiolent” pe care l-a recunoscut fiindu-i prezentat de OUP după culoare,

amplasarea furcei plasată la cablu și după fixarea spre partea stânga a ferestrăului;

- declarațiile martorilor: Carauș Grigore care a indicat că la 08.07.2015 în

garajul său a fost efectuată o percheziție în urma căreia a fost ridicat un ferestrău

electric de model „Fiolent” de culoare verde care a indicat că a fost adus de către

inculpat prin luna mai 2015, pentru care a achitat 200 – 300 lei;

Miron Andrei care a indicat că ferestrăul electric „Fiolent” a fost

modificat de el, în timpul lucrului a calcat pe furca ferestrăului și a stricat-o, astfel

a pus altă furcă, și anume de culoare albă cu inel de siguranță pe partea de sus și

din cauza că diferea mărimea furcii pe partea exterioară a fixat-o cu o bucată de

lipici negru;

- procesul – verbal de înregistrare a plângerii cet. Celpan G. la 24.04.2015;

- procesul – verbal de cercetare la fața locului la domiciliul lui Celpan;

- procesul – verbal de ridicare de la Carauș a unui burghiu electric

„Fiolent” la 09.07.2015;

- procesul – verbal de examinare a obiectului;

- instanța de apel a omis din vedere că martorul Carauș Grigore a indicat că

toate bunurile le-a procurat de la inculpat și un prieten a inculpatului pe nume

Mihai, însă toate tratativele le ducea inculpatul;

5.1 - faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de prevederile art.

27, 145 alin. (1) Cod penal(episodul infracțional în privința lui Ciumac Dumitru),

se dovedește prin:

- declarațiile părții vătămate;

- declarațiile martorilor;

- procesul – verbal de cercetare la fața locului infracțiunii prin care s-a

ridicat un cuțit;

- procesul – verbal de ridicare din 24.05.2015 prin care s-a cercetat

apartamentul unde s-a produs fapta;

- procesul – verbal de ridicare din 24.05.2015;

10

- procesul – verbal de examinare medicală nr. 7300 din 24.05.2015 și

constatarea faptului consumului de alcool, stării de ebrietate și naturii ei;

- fișa medicală a bolnavului de staționar;

- raportul de expertiză – medico legală nr. 1260/D din 02.06.2015;

- raportul de expertiză – medico legală nr. 165 din 26.06.2015;

- instanța de apel nu a ținut cont de: numărul și localizarea loviturilor aplicate

lui Ciumac în regiuni vitale ale corpului, declarațiile specialistului Vicol Aurel prin

care se constată că loviturile au fost în regiunile vitale ale corpului care reprezintă

o zonă periculoasă pentru sănătatea și viața persoanei, insistența cu care inculpatul

a acționat, faptul că conflictul nu a fost inițiat de Ciumac cum a ajuns la concluzie

prima instanță;

penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată

că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit, reține că recurentul indică ca temei pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contravine dispozitivul hotărârii, faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au

confirmat în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii”, Colegiul penal lărgit, în urma cercetării materialelor cauzei

constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8)

11

Cod de procedură penală, și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor relevante invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția de casare

parțială a sentinței și pronunțare în această parte a unei noi hotărâri prin care

inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27,

145 alin. (1) Cod penal(episodul cu partea vătămată Ciumac Dumitru), 186 alin. (2)

lit. c), d) Cod penal și art. 78 alin. (3) Cod contravențional(în episodul cu partea

vătămată Costițîn Vitalie), și sa exclus din învinuire episodul de furt din

21.04.2015 – 22.04.2015, de la partea vătămată Celpan Gavril, stabilindu-i o

pedeapsă cu aplicarea art. 70 alin. (3), 79, 81 alin. (3) Cod penal, de 5 ani

închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, în baza probelor

verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, conform

cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, și în partea contestată de procuror în

prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive

justificative de a interveni în decizia contestată.

Colegiul penal lărgit, apreciază ca declarative argumentele recurentului

precum că instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor în derogare de la

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accent doar pe depozițiile și

versiunea inculpatului și o interpretare eronată a dreptului material, care nu

coroborează cu celelalte probe administrate pe caz, or, Colegiul penal lărgit,

constată că instanța de apel(f.d. 227 – 231 v.VI), a cercetat declarațiile martorilor

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, a analizat, verificat și prin

coroborare cu alte probe administrate la dosar, care au dus instanța de apel la

concluzia că inculpatul este culpabil de infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin.

(1), 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și art. 78 alin. (3) Cod contravențional, și nu

este culpabil pe episodul de furt de la partea vătămată Celpan Gavril.

Instanța de recurs, apreciază ca declarative argumentele recurentului precum

că, faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea de sustragere de la Celpan Gavril, se

dovedește prin mai multe probe enumerate la pct. 5 din prezenta decizie, or atât

prima instanță cât și instanța de apel corect s-au expus în privința excluderii din

învinuire a episodului de furt de la partea vătămată Celpan Gavril, iar în decizia

instanței de apel au fost combătute aceste motive (f.d. 229 – 234 v. VI), motivare

ce este în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza

cumulului de probe cercetate de prima instanță și verificate de instanța de apel, ce

se acceptă de instanța de recurs, astfel, rezultă că fapta ce se încriminează

inculpatului Roșoru Anatolie cu privire la infracțiunea de furt de la partea vătămată

Celpan Gavril, corect a fost exclusă din învinuire, or din ansamblul de probe

prezentate de către acuzatorul de stat, nu este dovedită cert vinovăția lui Roșoru

Anatolie în comiterea furtului pe episodul cu partea vătămată Celpan Gavril. Mai

mult, Colegiul penal lărgit, indică că nici martorii Carauș Grigore și Miron Andrei,

nici partea vătămată Celpan Gavril, nu au indicat că anume inculpatul ar fi săvârșit

12

furtul bunurilor de la partea vătămată Celpan Gavril, în circumstanțele descrise în

rechizitoriu.

Instanța de recurs, indică că argumentele procurorului, precum că inculpatul a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal (episodul în

privința lui Ciumac Dumitru), instanța de apel nu a ținut cont de unele

circumstanțe ale cauzei care demonstrează vina inculpatului prin probe menționate

la pct. 5 al prezentei decizii, sunt declarative, nu corespund realității, pe motiv că,

instanța de apel a luat în considerare toate aceste circumstanțe și probe (f.d. 245 –

252 v.II), fapt menționat și în decizia dată (pct. 4), în urma analizei a acestor

circumstanțe, declarații ale martorilor, a părții vătămate și a altor probe indicate în

decizia instanței de apel (f.d. 246 – 249 v. VI), a ajuns la concluzia că vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal

(episodul în privința lui Ciumac Dumitru) este demonstrată, aplicându-i pentru

acest episod o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și

întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2017, în cauza penală

privindu-l pe Roșoru Anatolie XXXXX:

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Cobzac Elena

13