1ra-796/2018 — Art. 186 alin. 2 lit. c, d; 27, 145 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 05 aprilie 2016: - S-a încetat procesul penal de învinuire a lui Roșoru Anatolie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, din motivul împăcării părților; - S-a încetat procesul penal inițiat în privința lui Roșoru Anatolie în baza art. 27-145 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii, dar constituie contravenții administrative prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional; - S-a eliberat de la răspundere contravențională Roșoru Anatolie pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, pe motiv că termenul de tragere la răspundere contravențională a expirat. Cheltuielile judiciare în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în prezenta cauză penală în sumă de 20 564, 47 lei sau trecut în contul statului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Roșoru Anatolie la data de 10.05.2015, în perioada de timp, aproximativ ora 02.30 – 08.00, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns pe ascuns în garajul din curtea casei de locuit situate pe str. XXXXX mun. Chișinău, de unde a sustras pe ascuns un burghiu electric de model „Hamer”, la prețul de 1 000 lei, o șurubelniță 1 electrică, de model „Hamer”, la prețul de 800 lei, un flex electric, la prețul de 2 000 lei, o genată pentru laptop, la prețul de 300 lei în care se aflau 3 șurubelnițe, la prețul de 30 lei fiecare, 5 chei metalice, la prețul de total de 80 lei, un cuțit de bucătărie, la prețul de 10 lei, o genată la prețul de 100 lei, în care se afla un clește, la prețul de 200 lei, un metru metalic, la prețul de 80 lei, o pereche de foarfece, la prețul de 50 lei, un cuțit pentru masă plastică, la prețul de 30 lei și 2 rachele, la prețul de 25 lei fiecare, cauzîndu-i părții vătămate, Solomonov Serghei, un prejudiciu material considerabil în sumă de 4 790 lei. Tot el, la data de 19.05.2015, aproximativ ora 03.00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns pe ascuns în casa situată pe str. XXXXX , mun. Chișinău, care aparține lui Mihăiluță Constantin, de unde pe ascuns a sustras, un ferestrău electric, la prețul de 2000 lei, un mixer electric, la prețul de 3000 lei, un polizor unghiular, la prețul de 800 lei, un ferestrău electric pentru decuplat, la prețul de 1 500 lei, un aparat de sudat țevi din plastic, la prețul de 2 000 lei, o șurubelniță electrică, la prețul de 400 lei, cauzîndu-i părții vătămate, Mihăiluță Constantin, un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 9 700 lei. Totodată, în același timp și loc, inculpatul a mai sustras telefonul mobil de model „FLY IQ 4416” cu nr. de IMEI XXXXX și IMEI XXXXX, la prețul de 1 700 lei, ce aparținea lui Jerep Jenel și care în acel moment dormea în casa dată, cauzîndu-i părții vătămate, Jerep Jenel, un prejudiciu material considerabil în sumă de 1 700 lei. Tot el, aproximativ în perioada de timp 25.05.2015, ora 22.30 – 26.05.2015, ora 05.52, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin deteriorarea geamului, a pătruns în construcția nefinisată situată pe XXXXX, mun. Chișinău, de unde pe ascuns a sustras un perforator de culoare galbenă, la prețul de 1 500 lei, un sfredel electric de model „DWT”, la prețul de 700 lei, o șurubelniță electrică, la prețul de 850 lei, un laser pentru nivelare, la prețul de 1 500 lei, un aparat de sudat de culoare albastră, la prețul de 1 800 lei, un polizor electric, la prețul de 450 lei, un notebook de model „Acer”, la prețul de 4 500 lei, un modem „Huawei”, la prețul de 200 lei, cauzîndu-i părții vătămate, Mirca Alexandru, un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 11 500 lei. Tot, Roșoru Anatolie, prin rechizitoriu a fost învinuit că, în perioada de timp 21.04.2015, aproximativ ora 16.00 - 22.04.2015, aproximativ ora 14.00, urmînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces liber, a pătruns în depozitul SRL XXXXX situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, de unde pe ascuns a sustras un ciocan electric de model „Hilti”, la prețul de 18 000 lei, o mașină de tăiat metal de model „Makita”, la prețul de 3 500 lei, o mașină de tăiat fier de model „Bosch”, la prețul de 2 000 lei, un ferestrău electric de model „Fiolent”, la prețul de 1 600 lei, cauzîndu-i părții vătămate, Celpan Gavril, un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 25 100 lei. 2 Prima instanță, audiind inculpatul, părțile vătămate, martorii, cercetând materialele dosarului penal, a concluzionat că inculpatul neîntemeiat este învinuit în săvârșirea infracțiunii pe episodul de furt de la partea vătămată, Celpan Gavril, astfel, excluzând din învinuirea adusă pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. La fel, prima instanță a considerat necesar să admită cererile inculpatului și a părților vătămate Solomon Serghei, Mihăiluță Constantin, Jerep Jenel și Mirca Alexandru prin care au indicat că s-au împăcat, nu au pretenții față de inculpat solicitând încetarea procesului penal, astfel, prima instanță a încetat procesul penal pe episoadele de furt încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal pe motivul împăcării părților. 2.1 În continuare, prima instanță a reținut că prin rechizitoriu, inculpatul este învinuit că la data de 04.05.2015, aproximativ ora 22:00, aflându-se în apropierea casei nr. 2 din str. XXXXX mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în rezultatul unui conflict apărut spontan cu Costițîn Vitalie, intenționat, cu scopul de a-l omorî, i-a aplicat cu cuțitul 17 lovituri în regiunea abdomenului, spatelui, regiunea fesei stângi, antebrațul stâng și membrelor inferioare, cauzându-i părții vătămate conform raportului de expertiză medico – legală vătămare ușoară, însă scopul criminal nu a fost atins din motivul că acțiunile acestuia au fost curmate de către persoane din apropiere, iar partea vătămată s-a retras, fiindu-i acordat ajutor medical necesar. 2.2 Tot prin rechizitoriu, inculpatul este învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, anume că la data de 24.05.2015, aproximativ la 02:20, aflându-se în ap. 144 str. XXXXX mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în urma conflictului apărut spontan cu Ciumac Dumitru, intenționat folosind 2 cuțite, i-a aplicat ultimului multiple lovituri în regiunea toracelui, în regiunea cervicală, a capului și a antebrațului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico – legală vătămare ușoară, însă scopul criminal nu a fost atins din motivul că partea vătămată a fost de urgență spitalizat cu acordarea ajutorului medical necesar. Mai mult, prima instanță a indicat că audiind inculpatul, martorii, analizând declarațiile acestora, cercetând materialele dosarului penal, a concluzionat că fapta inculpatului(episod infracțional în privința lui Costițîn Vitalie) nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, fapta constituind o contravenție prevăzută de art. 78 alin. (3) Cod contravențional – „vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății”, însă, inculpatul săvârșind contravenția la 04.05.2015, termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională a expirat, astfel, inculpatul a fost liberat de răspundere contravențională. La fel, prima instanță a considerat că lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, și în fapta inculpatului (episodul infracțional în 3 privința lui Ciumac Dumitru) săvârșită la 24.05.2015, și anume latura subiectivă și obiectivă, astfel, prima instanță a indicat că fapta comisă constituie contravenție prevăzută de art. 78 alin. (3) Cod contravențional – „vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății”, însă, inculpatul săvârșind contravenția la 24.05.2015, termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională a expirat, astfel, inculpatul a fost liberat de răspundere contravențională.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura sec. Ciocana mun. Chișinău, Ivanov Zinaida prin care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Roșoru Anatolie să-i fie stabilită pedeapsa în baza art. 186 alin. (4) Cod penal – 2 ani, în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal – 5 ani, în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal – 5 ani și în conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru minori, invocând că în cadrul urmăririi penale, partea vătămată Celpan Gavril a declarat că: „fiindu-i prezentat un ferestrău electric de culoare verde combinat cu negru de model „Fiolent” la care este un cablu electric de culoare neagră și la capăt cu furca de culoare albă a comunicat că anume acest ferestrău îi aparține și a fost sustras la 21.04.2015 spre 22.04.2015 din depozitul ce-i aparține din str. XXXXX, mun. Chișinău, ferestrăul 1-a recunoscut după furca plasată la cablu și după fixarea spre partea stângă a ferestrăului nemijlocit, din care fapt în cadrul lucrărilor efectuate avea tracțiune spre stânga”. Astfel, fiind audiat atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată martorul Carauș Grigore a declarat că, „...la 08.07.2015 la garajul sus indicat a fost efectuată o percheziție în urma căreia i-au fost ridicate toate instrumentele electrice. Printre acele instrumente a fost ridicat și un ferestrău electric de model „Fiolent” ITM-6003 de culoare verde. Referitor la acest ferestrău electric a comunicat că acesta i-a fost adus de către Roșoru Anatolie prin luna mai 2015, data precisă nu o ține minte. Pentru acesta el i-a achitat aproximativ 200 - 300 lei, însă precis nu ține minte. Despre faptul că ferestrăul pe care 1-a procurat de la Roșoru Anatolie era furat el nu a știut, acesta a motivat că fratele său pleacă cu traiul în Federația Rusă și vinde toate instrumentele”. Cele declarate de partea vătămată și martor sunt confirmate și prin ordonanța și procesul verbal de ridicare din 09.07.2015 efectuată pe marginea cauzei penale nr. XXXXX unde au fost ridicate de la cet. Carauș Grigore un burghiu electric (ferestrău) de model „Fiolent”. Acuzarea a considerat că prima instanță incorect a exclus acest episod deoarece din materialele cauzei penale rezultă că atât pe episodul ce ține de sustragerea de la partea vătămată Celpan Gavril, cât și pe restul episoadelor care îi sunt incriminate inculpatului și pe care bunurile parțial au fost stabilite și ridicate de la martorul principal Carauș Grigore care a declarat că toate bunurile le-a 4 cumpărat de la inculpatul Roșoru Anatolie și un prieten pe nume Mihai. Dar tratativele le ducea Roșoru Anatolie. A mai indicat că acuzatorul de stat în instanța de judecată a fost împotriva aplicării art. 109 Cod penal, deoarece conform Recomandării nr. 56 cu privire la aplicarea art. 109 Cod penal și art. 276 Cod de procedură penală în cazurile împăcării părților: Nu poate fi modificată calificarea acțiunilor în baza altei norme penale pe motivul că o parte vătămată s-a împăcat cu inculpatul în privința epizodului respectiv. Astfel inculpatul și patru dintre părțile vătămate au depus cereri de împăcare și au solicitat încetarea procesului penal în temeiul art. 109 Cod penal, fapt care contravine recomandării sus menționate. Tot prin sentința nominalizată, prima instanță a încadrat acțiunile lui Roșoru Anatolie potrivit art.78 alin.(3) din Codul contravențional, fapta privind aplicarea a 17 lovituri cu cuțitul în diferite părți ale corpului lui Costițîn Vitalie. La emiterea sentinței, prima instanță s-a bazat pe declarațiile inculpatului Roșoru Anatolie, care a invocat faptul că n-a avut intenția de a-1 omorî pe Costițîn Vitalie și totodată excluzând ca probă declarațiile ultimului la urmărirea penală, pe motiv că este vorbitor de limbă rusă și că nu a fost asistat de un interpret. Acuzarea a considerat că prima instanță incorect a exclus această probă, deoarece Costițîn Vitalie nu s-a prezentat în nici o ședință de judecată, iar cunoștințele ultimului a limbii de stat nu au fost puse sub semnul întrebării, din care considerente instanța a ajuns la concluzia că Costițîn Vitalie nu posedă limba de stat nu este clar, în sentință nefăcându-se trimitere la vre-un indice care ar confirma acest fapt. Totodată, prima instanță a acceptat celelalte probe prezentate de acuzare, care ferm confirmă că anume Roșoru Anatolie la 04.05.2015, aproximativ la ora 22:20 min., aflându-se în apropierea casei nr. 2 din str. XXXXX, mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în rezultatul unui conflict apărut spontan cu Costițîn Vitalie, intenționat cu ajutorul unui cuțit pe care îl avea la sine, i-a aplicat multiple lovituri în total 17, în regiunea abdomenului, spatelui și în regiunea fesei stângi, antebrațului stâng și membrelor inferioare, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1736/D din 29.07.2015 se califică ca vătămare ușoară. Acuzarea a considerat că prima instanță incorect a apreciat localizarea leziunilor corporale cauzate lui Costițîn Vitalie, deoarece anume în regiunea abdomenului, spatelui și în regiunea feselor se află organe a căror lezare prin tăiere sau înțepare duce, de regulă, la moartea victimei. La fel prima instanță a considerat că aplicarea a 17 lovituri cu cuțitul în diferite părți ale corpului, poate duce numai la cauzarea leziunilor corporale ușoare, dar și nu a altor urmări mai grave, și care urmează a fi calificate potrivit prevederilor Codului contravențional. Prima instanță a motivat că în acțiunile lui Roșoru Anatolie lipsește latura subiectivă și obiectivă. 5 Cu această concluzie acuzarea nu este de acord, deoarece în acțiunile lui Roșoru Anatolie există o tentativă perfectă (terminată), atunci când făptuitorul depune toate eforturile pe care le consideră necesare pentru lipsirea de viață a victimei și care în realitate au fost necesare pentru aceasta, fără ca fapta să-și fi produs efectul. Astfel Roșoru Anatolie după aplicarea loviturilor cu cuțitul s-a întors în garaj unde erau cunoscuții săi și le-a declarat că 1-a tăiat pe Costițin Vitalie, fapt confirmat de către martorul Pleșca Mihail, prin urmare inculpatul nu și-a dat seama că nu și-a realizat scopul de omor până la capăt. Latura obiectivă s-a realizat imediat în momentul cînd Roșoru Anatolie a încetat aplicarea loviturilor cu cuțitul și 1-a lăsat pe Costițîn Vitlie de unul singur pe timp de noapte într-un loc ascuns (în spatele garajului), astfel urmărind scopul neacordării la timp a unui ajutor pentru survenirea decesului persoanei. Latura subiectivă s-a realizat în momentul când inculpatul a acționat cu intenție directă de al omorî aplicându-i lui Costițîn lovituri cu cuțitul, iar numai datorită întâmplării rezultatul letal sau periculos pentru viață nu s-a produs. În asemenea circumstanțe acuzarea a considerat că prima instanță a dat o apreciere greșită a faptelor ce au avut loc și a probelor acuzării prezentate și examinate în cadrul cercetării judecătorești. Tot prin sentința nominalizată, prima instanță a încadrat acțiunile lui Roșoru Anatolie potrivit art.78 alin.(3) din Codul contravențional, fapta privind aplicarea a 5 lovituri cu 2 cuțite în diferite părți ale corpului lui Ciumac Dumitru. La emiterea astfel de hotărâri, prima instanță la fel exclusiv s-a bazat pe declarațiile inculpatului Roșoru Anatolie, care a invocat faptul că n-a avut intenția de a-1 omorî pe Ciumac Dumitru. Totodată, prima instanță a acceptat celelalte probe prezentate de acuzare, care ferm confirmă că anume Roșoru Anatolie la 24.05.2015, aproximativ la ora 02:20 min., aflându-se în apartamentul nr. 144 din str. XXXXX, mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în rezultatul unui conflict apărut spontan cu Ciumac Dumitru, intenționat, cu scopul de al omorî pe ultimul, cu ajutorul a două cuțite, i-a aplicat multiple lovituri în regiunea toracelui, în regiunea cervicală, a capului și a antebrațului, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. l260/D din 02.06.2015 constituie „plagă nepenetrantă a toracelui, partea posterioară pe dreapta, plăgi tăiate a antebrațului drept treimea superioară, plăgi în regiunea cervicală, partea pieloasă a capului, brațului și umărului stâng", care se califică ca vătămare ușoară, însă scopul criminal nu a fost atins din motivul că victima a fost de urgență spitalizată la departamentul de urgență a IMSP SCMC „V.Ignatenco” din mun. Chișinău, unde i-a fost acordat ajutorul medical necesar. Acuzarea a considerat că prima instanță incorect a apreciat localizarea leziunilor corporale cauzate lui Ciumac Dumitru, deoarece anume în regiunea toracelui, în regiunea cervicală și a capului se află organe a căror lezare prin tăiere sau înțepare duce, de regulă, la moartea victimei, acest fapt fiind confirmat prin declarațiile specialistului Vicol Aurel, care în ședința de judecată a declarat că, 6 regiunea gâtului și a toracelui conțin vase magistrale și organe de importanță vitală, prin ce se subînțelege că prezintă o zonă periculoasă pentru viața și sănătatea părții vătămate. La fel prima instanță a considerat că aplicarea a 5 lovituri cu 2 cuțite în diferite părți ale corpului, poate duce numai la cauzarea leziunilor corporale ușoare, dar și nu a altor urmări mai grave, și care urmează a fi calificate potrivit Codului contravențional, pe motiv că în acțiunile lui Roșoru Anatolie lipsește latura subiectivă și obiectivă. Cu această concluzie acuzarea nu este de acord, deoarece în acțiunile lui Roșoru Anatolie există o tentativă perfectă (terminată), atunci când făptuitorul depune toate eforturile pe care le consideră necesare pentru lipsirea de viață a victimei și care în realitate au fost necesare pentru aceasta, fără ca fapta să-și fi produs efectul. Astfel, Roșoru Anatolie după aplicarea loviturilor cu primul cuțit cînd acesta a rămas înfipt în mâna părții vătămate, nu a renunțat la comiterea acțiunilor sale, ci din contra a luat al doilea cuțit de pe masă și a continuat aplicarea loviturilor cu acesta, și anume în regiuni unde se află organe de importanță vitală deosebită (gâtul, capul). Latura obiectivă s-a realizat imediat în momentul când Roșoru Anatolie a încetat aplicarea loviturilor cu cuțitul și 1-a lăsat pe Ciumac Dumitru însângerat, astfel urmărind scopul neacordării la timp a unui ajutor pentru survenirea decesului persoanei. Latura subiectivă s-a realizat în momentul când inculpatul a acționat cu intenție directă de al omorî aplicându-i lui Ciumac Dumitru lovituri cu cuțite, iar numai datorită întâmplării rezultatul letal sau periculos pentru viață nu s-a produs. În asemenea circumstanțe, acuzarea a considerat că prima instanță a dat o apreciere greșită a faptelor ce au avut loc și a probelor acuzării prezentate și examinate în cadrul cercetării judecătorești. Potrivit raportului de expertiză psihiatrică legală staționară, prin care s-a constatat că inculpatul Roșoru Anatolie nu suferă de maladii psihicei și este RESPONSABIL pentru faptele comise. Prin urmare, procurorul consideră că o analiză amplă, complexă și obiectivă a tuturor probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul ședințelor judecătorești, ferm indică asupra vinovăției inculpatului Roșoru Anatolie, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (4) și art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2017, apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința inclusiv din oficiu în partea încetării procesului penal în baza art. 27 – 145 alin. (1) Cod penal (în episodul din 24.05.2015 comis în privința părții vătămate Ciumac Dumitru), recunoașterii vinovăției lui Roșoru Anatolie în comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (3) Cod contravențional, s-a pronunțat în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: 7 S-a recunoscut vinovat Roșoru Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 27 – 145 alin. (1) Cod penal (pe episodul din 24.05.2015 comis în privința părții vătămate Ciumac Dumitru), stabilindu-i o pedeapsă cu aplicarea art. 70 alin. (3), 79, 81 alin. (3) Cod penal, de 5 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. În rest dispozițiile sentinței sau menținut. 4.1 Instanța de apel a constatat că, la data de 04.05.2015, aproximativ la ora 22:00, Roșoru Anatolie, aflându-se în apropierea casei nr. 2 din str. XXXXX mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în rezultatul unui conflict apărut spontan cu Costițîn Vitalie, i-a aplicat haotic mai multe lovituri cu cuțitul în diferite regiuni ale corpului, cauzându-i vătămări intenționate ușoare a integrității corporale, care au provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății, confirmate prin Raportul de expertiză medico – legală nr. 1736/D din 29.07.2015. Mai mult, instanța de apel a conchis că pe parcursul judecării cauzei, nu s-a demonstrat că fapta(episodul în privința lui Costițîn Vitalie) incriminată inculpatului, întrunește elementele infracțiunii de tentativă de omor, învinuirea înaintată este incompletă, neclară și divergentă. La fel, instanța de apel a menționat că, analizând cumulul de probe cercetate, precum și lipsa probelor ce ar atesta întrunirea cumulativă a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 Cod penal, a ajuns la concluzia că prima instanță a adoptat o soluție corectă și întemeiată de recalificare a acțiunilor inculpatului pe acest episod în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional, or, la caz nu se atestă latura subiectivă a infracțiunii încriminate și nici motivul pentru care acțiunile inculpatului ar putea fi calificate ca tentativă de omor. 4.2 Instanța de apel pe capătul de învinuire adus inculpatului în baza art. 27, 145 Cod penal din 24.05.2015 comis în privința părții vătămate Ciumac Dumitru, a constatat că prima instanță a ajuns la o concluzie pripită și eronată referitor la necesitatea recalificării acțiunilor inculpatului în baza unei norme contravenționale – art. 78 alin. (3) Cod contravențional. Instanța de apel a constatat că la data de 24.05.2015, aproximativ la 02:20, aflându-se în ap. 144 str. XXXXX mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în urma conflictului apărut spontan cu Ciumac Dumitru, intenționat folosind 2 cuțite, i-a aplicat ultimului multiple lovituri în regiunea toracelui, în regiunea cervicală, a capului și a antebrațului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico – legală nr. 1260/D din 02.06.2015, plagă nepenetrantă a toracelui, partea posterioară pe dreapta. Plăgi tăiate a antebrațului drept treimea superioară. Plăgi în regiunea cervicală, partea pieloasă a capului, brațului și umărului stând, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect înțepător – tăietor și se califică ca vătămare ușoară, însă scopul criminal nu a fost atins din motivul că partea vătămată a fost de urgență spitalizat cu acordarea ajutorului medical necesar. 8 Astfel, instanța de apel audiind participanții la proces, verificând prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetarea judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, a constatat dovedită vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 Cod penal – tentativa de omor, pe episodul cu Ciumac Dumitru din 24.05.2015. Instanța de apel a apreciat critic argumentul primei instanțe pus la baza recalificării acțiunilor inculpatului, precum că inculpatul a aplicat loviturile cu cuțitul nu în regiunile vitale ale corpului, or potrivit raportului de expertiză și declarațiilor specialistului Vicol Aurel, părții vătămate i-au fost aplicate lovituri în regiunea toracelui, antebrațului și anume a membrelor superioare, cât și a gâtului, regiunea gâtului și a toracelui conțin vase magistrale și organe de importanță vitală, prin ce se subînțelege că prezintă o zonă periculoasă pentru sănătatea și viața părții vătămate. La fel, instanța de apel a menționat că nu poate omite insistența cu care inculpatul a acționat la caz, deoarece după ce a aplicat lovitura cu acel prim cuțit și fiind deposedat de el, inculpatul nu a încetat și nu a curmat acțiunile sale, ci din contra a aplicat lovituri cu al doilea cuțit, ceea ce dovedește scopul lui, dar și faptul că în timpul bătăii inculpatul îl amenința pe Ciumac că „dacă îl prinde, îl omoară”. 4.3 Referitor la episodul furtului de la Celpan Gavril, instanța de apel a indicat că nu au fost aduse probe pertinente, concludente și suficient de convingătoare care ar demonstra că anume Roșoru Anatolie a comis fapta încriminată, și prima instanță corect a exclus din învinuire acest episod. Mai mult, instanța de apel a menționat că nici unul din martorii audiați nu au confirmat măcar prezența inculpatului în momentul săvârșirii furtului, iar din declarațiile martorului Carauș Grigore, pe care se bazează învinuirea inculpatului pe acest episod de furt, se constată că inculpatul i-a vândut instrumente, dar de unde le-a luat inculpatul, nu cunoaște.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea parțială a deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată, invocând: - este greșită decizia cu privire la calificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional(episod infracțional în privința lui Ciumac Dumitru), precum și excluderea din învinuirea inculpatului a episodului privind sustragerea bunurilor de la Celpan Gavril; - instanța de apel a dat o apreciere greșită în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accent doar pe depozițiile și versiunea inculpatului și o interpretare eronată a dreptului material, care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz; 9 - în cazul în care instanța de apel a ajuns la concluzia recalificării acțiunilor și excluderii unui capăt de învinuire, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de achitare, în realitate fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale; - instanța de apel nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce dovedesc vinovăția inculpatului, greșit a respins probele administrate fără a fi constatate încălcări a normelor procesuale invocate; - faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea de sustragere de la Celpan Gavril, se dovedește prin: - declarațiile părții vătămate care a indicat că i-au fost sustrase două mașini de tăiat fierul „Bosch” și „Makita”, un ciocan electric „Hilti” și un ferestrău electric „Fiolent” pe care l-a recunoscut fiindu-i prezentat de OUP după culoare, amplasarea furcei plasată la cablu și după fixarea spre partea stânga a ferestrăului; - declarațiile martorilor: Carauș Grigore care a indicat că la 08.07.2015 în garajul său a fost efectuată o percheziție în urma căreia a fost ridicat un ferestrău electric de model „Fiolent” de culoare verde care a indicat că a fost adus de către inculpat prin luna mai 2015, pentru care a achitat 200 – 300 lei; Miron Andrei care a indicat că ferestrăul electric „Fiolent” a fost modificat de el, în timpul lucrului a calcat pe furca ferestrăului și a stricat-o, astfel a pus altă furcă, și anume de culoare albă cu inel de siguranță pe partea de sus și din cauza că diferea mărimea furcii pe partea exterioară a fixat-o cu o bucată de lipici negru; - procesul – verbal de înregistrare a plângerii cet. Celpan G. la 24.04.2015; - procesul – verbal de cercetare la fața locului la domiciliul lui Celpan; - procesul – verbal de ridicare de la Carauș a unui burghiu electric „Fiolent” la 09.07.2015; - procesul – verbal de examinare a obiectului; - instanța de apel a omis din vedere că martorul Carauș Grigore a indicat că toate bunurile le-a procurat de la inculpat și un prieten a inculpatului pe nume Mihai, însă toate tratativele le ducea inculpatul; 5.1 - faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de prevederile art. 27, 145 alin. (1) Cod penal(episodul infracțional în privința lui Ciumac Dumitru), se dovedește prin: - declarațiile părții vătămate; - declarațiile martorilor; - procesul – verbal de cercetare la fața locului infracțiunii prin care s-a ridicat un cuțit; - procesul – verbal de ridicare din 24.05.2015 prin care s-a cercetat apartamentul unde s-a produs fapta; - procesul – verbal de ridicare din 24.05.2015; 10 - procesul – verbal de examinare medicală nr. 7300 din 24.05.2015 și constatarea faptului consumului de alcool, stării de ebrietate și naturii ei; - fișa medicală a bolnavului de staționar; - raportul de expertiză – medico legală nr. 1260/D din 02.06.2015; - raportul de expertiză – medico legală nr. 165 din 26.06.2015; - instanța de apel nu a ținut cont de: numărul și localizarea loviturilor aplicate lui Ciumac în regiuni vitale ale corpului, declarațiile specialistului Vicol Aurel prin care se constată că loviturile au fost în regiunile vitale ale corpului care reprezintă o zonă periculoasă pentru sănătatea și viața persoanei, insistența cu care inculpatul a acționat, faptul că conflictul nu a fost inițiat de Ciumac cum a ajuns la concluzie prima instanță;

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal lărgit, reține că recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contravine dispozitivul hotărârii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”, Colegiul penal lărgit, în urma cercetării materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) 11 Cod de procedură penală, și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția de casare parțială a sentinței și pronunțare în această parte a unei noi hotărâri prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal(episodul cu partea vătămată Ciumac Dumitru), 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și art. 78 alin. (3) Cod contravențional(în episodul cu partea vătămată Costițîn Vitalie), și sa exclus din învinuire episodul de furt din 21.04.2015 – 22.04.2015, de la partea vătămată Celpan Gavril, stabilindu-i o pedeapsă cu aplicarea art. 70 alin. (3), 79, 81 alin. (3) Cod penal, de 5 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în partea contestată de procuror în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată. Colegiul penal lărgit, apreciază ca declarative argumentele recurentului precum că instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accent doar pe depozițiile și versiunea inculpatului și o interpretare eronată a dreptului material, care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz, or, Colegiul penal lărgit, constată că instanța de apel(f.d. 227 – 231 v.VI), a cercetat declarațiile martorilor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, a analizat, verificat și prin coroborare cu alte probe administrate la dosar, care au dus instanța de apel la concluzia că inculpatul este culpabil de infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (1), 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și art. 78 alin. (3) Cod contravențional, și nu este culpabil pe episodul de furt de la partea vătămată Celpan Gavril. Instanța de recurs, apreciază ca declarative argumentele recurentului precum că, faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea de sustragere de la Celpan Gavril, se dovedește prin mai multe probe enumerate la pct. 5 din prezenta decizie, or atât prima instanță cât și instanța de apel corect s-au expus în privința excluderii din învinuire a episodului de furt de la partea vătămată Celpan Gavril, iar în decizia instanței de apel au fost combătute aceste motive (f.d. 229 – 234 v. VI), motivare ce este în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului de probe cercetate de prima instanță și verificate de instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs, astfel, rezultă că fapta ce se încriminează inculpatului Roșoru Anatolie cu privire la infracțiunea de furt de la partea vătămată Celpan Gavril, corect a fost exclusă din învinuire, or din ansamblul de probe prezentate de către acuzatorul de stat, nu este dovedită cert vinovăția lui Roșoru Anatolie în comiterea furtului pe episodul cu partea vătămată Celpan Gavril. Mai mult, Colegiul penal lărgit, indică că nici martorii Carauș Grigore și Miron Andrei, nici partea vătămată Celpan Gavril, nu au indicat că anume inculpatul ar fi săvârșit 12 furtul bunurilor de la partea vătămată Celpan Gavril, în circumstanțele descrise în rechizitoriu. Instanța de recurs, indică că argumentele procurorului, precum că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal (episodul în privința lui Ciumac Dumitru), instanța de apel nu a ținut cont de unele circumstanțe ale cauzei care demonstrează vina inculpatului prin probe menționate la pct. 5 al prezentei decizii, sunt declarative, nu corespund realității, pe motiv că, instanța de apel a luat în considerare toate aceste circumstanțe și probe (f.d. 245 – 252 v.II), fapt menționat și în decizia dată (pct. 4), în urma analizei a acestor circumstanțe, declarații ale martorilor, a părții vătămate și a altor probe indicate în decizia instanței de apel (f.d. 246 – 249 v. VI), a ajuns la concluzia că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal (episodul în privința lui Ciumac Dumitru) este demonstrată, aplicându-i pentru acest episod o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Roșoru Anatolie XXXXX: Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 octombrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor Cobzac Elena 13