1ra-1381/2018 — art. 287 alin.2 lit. b CP

1ra-1381/2018 — art. 287 alin.2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1381/2018

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

25 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Gulco Anatolie, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 24 noiembrie 2017 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2018, în cauza

penală privindu-l pe

Gulco Anatolie Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în or. Xxxxx, str. Xxxxx, nr.

xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Gulco Anatolie a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 287 alin. (2), lit.

b) Codul penal și i-a fost stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 79 Cod penal, sub formă

de închisoare pe un termen de 1 (un) an și 3 (trei) luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru minori.

În baza art. 85 Cod penal prin cumul al sentințelor, i-a fost adăugată lui Gulco

Anatolie la prezenta sentință, parțial pedeapsa stabilită prin decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 20.06.2017 în mărime de 1 (un) an închisoare,

stabilindu-i-se o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi)

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori.

1

Solicitarea acuzatorului de stat de încasare din contul inculpatului Gulco

Anatolie a sumei de 384 (trei sute optzeci și patru) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

a fost respinsă.

1.1. Prin aceeași sentință au fost condamnați și Zagorjevschi Eugeniu și

Vlad Vitalie, hotărîrea în privința cărora cu recurs ordinar în prezent nu se contestă.

aproximativ la orele 15:40, fiind inculpat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (2), lit. e), i) și j) Cod penal, acționând de comun acord și împreună cu cet.

Vlad Vitalie, și cet. Zagorjevschi Eugeniu, aflându-se în incinta Judecătoriei

Strășeni, sediul central, amplasată în or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare nr. 96,

urmărind scopul încălcării grosolane a ordinii publice, acționând din motive

huliganice, aflându-se în loc public, încălcând insistent și demonstrativ regulile

moralei, au manifestat o obrăznicie deosebită exprimată prin adresarea cu ton ridicat

și înjosirea persoanelor aflate în sala ședinței de judecată manifestată prin adresarea

de cuvinte necenzurate precum și cu amenințarea cu aplicarea violenței în privința

persoanelor prezente la ședința de judecată precum și a colaboratorilor de poliție

care asigurau escortarea inculpaților. În continuarea acțiunilor sale huliganice, Gulco

Anatolie, aflându-se în spațiu amenajat și destinat deținerii inculpaților în privința

cărora este aplicată măsura preventivă arestul, continuând acțiunile sale huliganice,

opunându-se încătușării a opus o rezistență activă colaboratorilor de poliție prezenți

în sala destinată judecării cauzelor penale, prin acțiunile sale periclitând activitatea

normală a organelor de poliție. În continuarea acțiunilor sale infracționale, Gulco

Anatolie, acționând de comun acord și împreună cu Vlad Vitalie și Zagorjevschi

Eugeniu, fiind îmbarcați în automobilul specializat al poliției cu n/î xxxx, în vederea

escortării la sediul Inspectoratului de Poliție Strășeni, adresându-se cu dispreț și într-

o formă batjocoritoare, exprimându-se pe un ton ridicat, au numit colaboratorii de

poliție a IP Strășeni cu cuvinte necenzurate simultan lovind cu pumnii și picioarele

în habitaclul automobilului indicat supra cauzându-și leziuni corporale.

inculpatului Vlad Vitalie și avocatul Cupțova Natalia în numele inculpatului Gulco

Anatolie.

Avocatul Cupțova Natalia în numele inculpatului Gulco Anatolie a solicitat

casarea sentinței primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Gulco Anatolie să-i fie stabilită

pedeapsa pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2), lit. b) Cod

penal, sub formă de amendă, în mărime de 500 unități convenționale.

apelurile declarate de avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Vlad

Vitalie și avocatul Cupțova Natalia în numele inculpatului Gulco Anatolie, au fost

respinse ca nefondate, și menținută sentința fără modificări.

2

4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a tras concluzia că inculpații au săvârșit anume infracțiunea imputată.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a menționat că potrivit materialelor cauzei, inculpații

Zagorjevschi Eugeniu, Vlad Vitalie și Gulco Anatolie, în cadrul examinării cauzei

în instanța de fond au recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și au

solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală (f. d. 37-39, vol. II), cauza fiind examinată în instanța de fond în procedură

simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală.

Colegiul penal a constatat cu certitudine că Zagorjevschi Eugeniu, Vlad Vitalie

și Gulco Anatolie au comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, după indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiuni

săvârșite de mai multe persoane.

Instanța de apel a conchis că instanța de fond, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu

prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Astfel, conform art.16 alin.(3) Cod penal, infracțiunea săvârșită de către

Zagorjevschi Eugeniu, Vlad Vitalie și Gulco Anatolie, în funcție de caracterul și

gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Ca circumstanță atenuată, stabilită de art.76 din Codul penal, în privința

inculpaților s-a reținut: recunoașterea vinovăției și căința sinceră.

Circumstanțe agravante stabilite de art.77 din Codul penal, în privința

inculpaților n-au fost reținute.

În prezenta speță, inculpații au solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, astfel conform art.3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, pedeapsa inculpaților a fost redusă cu o treime de la limita de

pedeapsă prevăzută de lege, ținând cont de faptul că inculpații au comis infracțiunea

imputată în timpul minoratului, aplicând totodată și prevederile art.70 alin.(3) Cod

penal și a considerat justificat că scopul pedepsei aplicate în privința lui Zagorjevschi

Eugeniu, poate fi atins doar prin stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe

un termen de 1 (un) an și 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru

3

minori, în privința lui Vlad Vitalie și Gulco Anatolie, sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (un) an și 3 (trei) luni, fiecăruia cu executarea pedepsei în penitenciar

pentru minori.

Totodată, instanța de fond, în baza art. 85 Cod penal prin cumulul sentințelor,

i-a adăugat lui Gulco Anatolie la prezenta sentință, i-a adăugat parțial pedeapsa

stabilită prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20.06.2017 sub

formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, stabilindu-i-se o pedeapsă definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar pentru minori, considerându-se inclusiv și de către instanța de fond, că

aceasta este o pedeapsă echitabilă.

Astfel, Colegiul penal a conchis că prima instanță corect și rațional i-a aplicat

lui Gulco Anatolie pedeapsa închisorii, cu executarea ei în penitenciar pentru minori,

ținând cont și de faptul că dânsul a săvârșit infracțiunea imputată în timpul

minoratului și a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata

să se facă pe baza probelor administrate în fază de urmărire penală, aplicând

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, potrivit căruia inculpatul care a

recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se

facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoare.

Instanța de apel a considerat corectă concluzia de aplicare a pedepsei închisorii

de către instanța de fond deoarece inculpatul Gulco Anatolie, anterior a mai comis o

infracțiune, fiind în același rând condamnat pentru comiterea unei infracțiuni

similare și anume: prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

11.07.2017, în baza art.287 alin.(3) Codul penal, fiindu-i aplicată lui Gulco Anatolie,

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 1 an.

De asemenea, prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 26 aprilie

2017, Gulco Anatolie a fost condamnat în baza art.145 alin.(2), lit. e), i) și j) Cod

penal, la 6 ani 8 luni închisoare, cu executarea ei în penitenciar pentru minori (f. d.

129-153, vol. I), ceea ce denotă faptul că dânsul n-a stat pe cale corectării și

reeducării, n-a tras concluziile necesare și a continuat să comită infracțiuni contra

ordini publice, iar pedepsele anterioare n-au dus la scopul prevăzut de lege: de

îndreptare și corectare a lui, or, dânsul a continuat săvârșirea infracțiunii similare și

după condamnare și, prin urmare, nu v-a duce și pe viitor la scopul prevăzut de lege:

de îndreptare și corectare a lui or, dânsul anterior, comițând infracțiuni iarăși, au

comis o infracțiune similară.

Colegiul penal, conform prevederilor art. 79 Cod penal, a reținut în sarcina

inculpatului Gulco Anatolie, circumstanțele excepționale: săvârșirea infracțiunilor

în vârsta minoratului, însă alte pedepse nu i-a aplicat, din considerentele sus-

indicate.

De aceea, Colegiul penal a considerat că și pedeapsa aplicată inculpatului

Gulco Anatolie este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și

4

circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de fond,

sentința fiind legală și întemeiată în această parte.

Ludmila în numele inculpatului Gulco Anatolie, în termen la data de 20 mai 2018

(conform ștampilei de pe plic), prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a sentinței

primei instanțe și a deciziei instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei lui Gulco

Anatolie, rejudecarea cauzei în această parte și emiterea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Gulco Anatolie să-i fie aplicată o

pedeapsă penală mai blîndă sub formă de amendă în mărimea minimă prevăzută de

legea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287, alin.(2) lit. b) Cod

penal, care să fie executată de sinestătător.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- la urmărirea penală inculpatul vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o

integral. Totodată, potrivit materialelor cauzei, inculpații Zagorjevschi Eugeniu,

Vlad Vitalie și Gulco Anatolie, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond au

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și au solicitat ca judecata să se

facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f. d. 37-39, vol. II),

cauza fiind examinată în instanța de fond în procedură simplificată, conform art.

3641 Cod de procedură penală;

- instanța de fond și apel corect au invocat prevederile art.79 Cod penal pentru

stabilirea pedepsei cu amendă sub limita minimă, însă incorect a ales categoria de

pedeapsă cu închisoare, unde nu este necesară aplicarea prevederilor acestui articol,

or instanța de fond, la stabilirea celei mai aspre categorii de pedeapsă minorilor, a

considerat greșit că faptele inculpaților posibil sunt calificate pe alin. (3) al art.287

Cod penal, fiind necesar de aplicat în așa caz prevederile at.79 Cod penal. Instanța

de fond și apel, la stabilirea pedepsei cu închisoare minorilor pentru o infracțiune

mai puțin gravă pentru care sancțiunea prevede pe lângă pedeapsa cu închisoare,

amendă și muncă neremunerată, nu a ținut cont de următoarele prevederi ale art. 485

Cod de procedură penală, art. 93 Cod penal și pct.19 din Hotărîrea Plenului Curții

Supreme de Justiție a Republicii Moldova;

- astfel, urmează să se întreprindă toate măsurile prevăzute de lege pentru a

aplica inculpatului minor pedeapsa nonprivativă de libertate, sau pentru a-i stabili o

pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de lege (art.79 Cod penal);

- recurentul consideră că pedeapsa stabilită inculpatului este una neechitabilă.

Astfel în cadrul dezbaterilor judiciare s-a pledat pentru numirea unei pedepse sub

formă de amendă, însă instanța reținând în sentința toate circumstanțele atenuante

ale cazului a stabilit pedeapsa cea mai aspră și extremă prevăzută de sancțiunea

articolului 287 alin.(2) Codul penal - închisoarea or, potrivit pct. 19) alin.(2) al

Hotarîrii Explicative a CSJ nr. 39 din 2004 cu privire la practica judiciară în cauzele

privind minorii: „La adoptarea sentinței în cauza minorului, pe lîngă chestiunile

enunțate în art.385 Cod de procedură penală, urmează să fie soluționate și alte

5

chestiuni prevăzute de art.485 Cod de procedură penală. Este necesar de examinat

posibilitatea liberării de pedeapsă penală în conformitate cu dispozițiile art.93 Cod

penal sau suspendarea condiționată a executării pedepsei în conformitate cu

dispozițiile art.90 Cod penal. În context, urmează să se întreprindă toate măsurile

prevăzute de lege pentru a aplica inculpatului minor pedeapsa nonprivativă de

libertate, sau pentru a-i stabili o pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de Codul

penal”;

- astfel urma în atare circumstanțe de luat în calcul că infracțiunea de către

inculpați a fost comisă după provocările la persoana și direct din partea lui

Parhomenco Lucia - care avea statut procesual de succesor al părții vătămate;

- în concluzie apărarea consideră ca pedeapsa numită lui Gulco A. este una

disproporțională ținând cont de gravitatea faptei și împrejurările acesteia. În urma

acțiunilor huliganice a inculpatului Gulco Anatolie nu a avut nimeni de suferit.

Părțile vătămate declară că inculpații exprimându-se cu cuvinte necenzurate, nu se

exprimau la direct în adresa concret a cuiva individual, iar prejudiciul material sau

moral nu a fost cauzat nimănui;

- apărarea remarcă că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg

cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii

pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii.

Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili măsura

pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor

legii penale și pedepsei penale;

- recurentul menționeză că la aplicarea pedepsei inculpatului în privința căruia

a fost admisă procedura simplificată de judecare pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, instanța obligatoriu urmează să ia în considerare prevederile

din alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală;

- în calitate de temei de casare a deciziei instanței de apel recurentul invocă

art.427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul în care: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei

atacate din următoarele motive.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

6

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Drept temeiuri pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței, ori s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursului ordinar declarat.

Referitor la temeiurile pentru recursul declarat prevăzute la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că aceste

temeiuri nu și-au găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat,

specificînd în acest sens următoarele.

Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate

circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și întemeiat a

respins ca nefondate apelurile avocatului Cobzac Gheorghe în numele inculpatului

Vlad Vitalie și a avocatului Cupțova Natalia în numele inculpatului Gulco Anatolie

și a menținut sentința fără modificări.

Se reține că vinovăția inculpatului nu se contestă, cauza fiind examinată

conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, acțiunile lui Gulco Anatolie

fiind încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, careva erori de drept la

acest capitol nu se contată în speța dată.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportînd temeiurile invocate de recurent în

recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către

instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent,

care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

în partea criticată de avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului, deoarece

argumentele expuse în recursul depus sunt nefondate, decizia instanței de apel

conținînd toate motivele pe care se bazează soluția, instanța de apel s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apeluri. În fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent, în legătură cu

ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală.

La fel, drept temei pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, adică cazul cînd s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale - temei care nu și-a găsit confirmarea la

judecarea recursului ordinar declarat.

7

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

În esență, recurentul critică decizia contestată în sensul că instanțele

judecătorești inferioare nu au individualizat, conform prevederilor 75 Cod penal,

pedeapsa aplicată inculpatului Gulco Anatolie, în partea ce se referă la mărimea

pedepsei inculpatului, solicitînd o pedeapsă mai blîndă.

În continuare, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpaților

trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea

socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod

penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal,

ținîndu-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunilor incriminate.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încît inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel corect a menținut

sentința în partea stabilirii pedepsei inculpatului Gulco Anatolie, conducîndu-se și

de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile

generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 75 alin. (1) Cod penal.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel just a ținut cont

de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, cum sunt gravitatea și

caracterul prejudiciabil al faptei penale, atitudinea făptuitorilor față de cele săvârșite

și urmările survenite în aspectul recunoașterii vinei. Nu în ultimul rând, instanța de

apel a notificat și datele referitor la personalitatea inculpatului Gulco, ținînd cont de

faptul că infracțiunea imputată a fost comisă în timpul minoratului, aplicând totodată

și prevederile art.70 alin.(3) Cod penal și a considerat justificat că scopul pedepsei

aplicate în privința lui Gulco Anatolie, poate fi atins doar prin stabilirea unei pedepse

sub formă de închisoare pe un termen de un termen de 1 (un) an și 3 (trei) luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar pentru minori.

Ținând cont de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute în art.61

alin.(2) Cod penal, reieșind din caracterul infracțiunii comise - inculpatul Gulco

Anatolie a comis o infracțiune mai puțin gravă, conform prevederilor art. 16 alin. (3)

Cod penal, de limitele pedepsei prevăzute de art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, de

faptul că, inculpatul și-a recunoscut vina, cauza fiind examinată în procedură

simplificată prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală de atitudinea

lui față de cele săvârșite, având în vedere că inculpatul a fost anterior condamnat,

astfel, că pedeapsa numită inculpatului Gulco Anatolie de către instanța de apel,

rămâne a fi una legală, utilă și eficientă pentru executare, în vederea corectării lor.

8

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel în

decizia sa (f. d. 175-184, vol. II) corect a indicat prevederile art. 61, 75 Cod penal,

și ținînd cont de personalitatea inculpatului, a aplicat pedeapsă echitabilă, argumente

ce sunt acceptate și însușite de către instanța de recurs, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărîrii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunînd un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că eroarea de drept invocată de

recurent prin prisma prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

nu și-a găsit confirmare în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs.

În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că temeiurile indicate de către

avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Gulco Anatolie nu sunt întemeiate

din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat

de către avocatul Bîrcă Ludmila în numele inculpatului Gulco Anatolie, urmează a

fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei atacate,

deoarece temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în instanța de recurs

ordinar.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Bîrcă

Ludmila în numele inculpatului Gulco Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 10 aprilie 2018, în cauza penală privindu-l pe Gulco

Anatolie Igor, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

9