1ra-816/18 — 145 al.2 lit. e i j Cod penal

1ra-816/18 — 145 al.2 lit. e i j Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-816/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, de către

avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Zagorjevschi Eugen, de către

avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului Gulco Anatolie, de către avocatul

Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Vlad Vitalie, de către avocatul

Mărgineanu Iurie în numele succesorului părții vătămate Parhomenco Lucia prin

care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

decembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Gulco Anatolie XXX născut la XXX, originar și

domiciliat în or. XXX, str. XXXX.

Zagorjevschi Eugeniu XXX născut la XXX, originar

și domiciliat în XXX, str. XXX.

Vlad Vitalie XXX născut la XXX în raionul XXX, satul

XXXX, domiciliat în XXX, str. XXX, nr. XXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

1

A C O N S T A T A T :

fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, au fost recunoscuți vinovați:

- Gulco Anatolie XXX de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2)

lit. e), i), j) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 6 ani și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori;

- Zagorjevschi Eugeniu XXX de săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul

145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar

pentru minori;

- Vlad Vitalie XXX de săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 145 alin.

(2) lit. e), i), j) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru

minori.

Acțiunea civilă înaintată de avocatul Iurie Mărgineanu în interesele lui

Parhomenco Lucia ce ține de încasarea prejudiciului material și moral s-au admis

în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe

instanța în ordinea procedurii civile.

S-a dispus încasarea a cheltuielilor judiciare de la:

- Vlad Vitalie a sumei de 59074 lei 66 bani;

- Zagorjevschi Eugeniu a sumei de 6135 lei 66 bani;

- Gulco Anatolie a sumei de 6135 lei 66 bani.

Corpul delicte: un CD cu înregistrarea video anexat la cauza penală, urmează

a fi păstrat la dosarul penal.

Corpurile delicte: 3 cotileți, 2 bucăți din lemn, cioburi de sticlă, 2 bucăți din

ciment din tencuiala clădirii „ Apă - Canal” Strășeni, o blană, 1 pereche de

ștrampi, o bluză neagră, o bluză surie, o pereche de sutiene, o pereche de chiloți,

o pereche pantaloni, 2 perechi încălțăminte, 2 șireturi, 1 bluză roșie, care se află

la păstrare în camera de păstrare a IP Strășeni s-au supus nimicirii, după intrarea

sentinței în vigoare.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Gulco

Anatolie la 25 noiembrie 2016 aproximativ la ora 23:00, fiind în stare de

ebrietate alcoolică și narcotică, în timp ce se afla împreună cu minorii

Zagorjevschi Eugeniu, Vlad Vitalie și Gîrneț Vitalie, în incinta construcției

nefinisate situate în or. XXX, str. XXX, unde în acel moment se mai afla și

minora Parhomenco Cristina, în cadrul unei cerți iscate între Parhomenco

2

Cristina și Zagorjevschi Eugeniu, ultimul a împins-o pe Parhomenco Cristina de

la care aceasta a căzut în subsolul construcției respective, după care Gulco

Anatolie împreună și de comun acord cu Zagorjevschi Eugeniu, Vlad Vitalie și

Gîrneț Vitalie, urmărind scopul omorului intenționat a lui Parhomenco Cristina,

cu o deosebită cruzime i-au aplicat lui Parhomenco Cristina cu pumnii,

picioarele, precum și cu alte obiecte (bucăți din lemn și cotileți), multiple

lovituri peste diferite părți ale corpului, astfel provocîndu-i multiple leziuni

corporale sub formă de: TACC, hemoragie abundentă intracerebrală, hemoragie

a țesuturilor moi a capului, fractura mandibulei și dinților pe stînga, fractura

liniară a osului zigomatic pe stînga, multiple echimoze și excoriații a membrelor

și trunchiului, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 136 din

09 decembrie 2016 prezintă pericol pentru viață și în rezultatul cărora

Parhomenco Cristina a decedat pe loc.

Zagorjevschi Eugeniu la 25 noiembrie 2016 aproximativ la ora 23:00,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timp ce se afla împreună cu minorii Gulco

Anatolie, Vlad Vitalie și Gîrneț Vitalie, în incinta construcției nefinisate situate

în or. XXX, str. XXX, unde în acel moment se mai afla și minora Parhomenco

Cristina, în cadrul unei cerți iscate între Parhomenco Cristina și Zagorjevschi

Eugeniu, ultimul a împins-o pe Parhomenco Cristina de la care aceasta a căzut

în subsolul construcției respective, după care Zagorjevschi Eugeniu împreună și

de comun acord cu Gulco Anatolie, Vlad Vitalie și Gîrneț Vitalie, urmărind

scopul omorului intenționat a lui Parhomenco Cristina, cu o deosebită cruzime

i-au aplicat lui Parhomenco Cristina cu pumnii, picioarele, precum și cu alte

obiecte (bucăți din lemn și cotileți), multiple lovituri peste diferite părți ale

corpului, astfel provocîndu-i multiple leziuni corporale sub formă de: TACC,

hemoragie abundentă intracerebrală, hemoragie a țesuturilor moi a capului,

fractura mandibulei și dinților pe stînga, fractura liniară a osului zigomatic pe

stînga, multiple echimoze și excoriații a membrelor și trunchiului, care conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 136 din 09.12.2016 prezintă pericol

pentru viață și în rezultatul cărora Parhomenco Cristina a decedat pe loc.

Vlad Vitalie la 25 noiembrie 2016 aproximativ la ora 23:00, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, în timp ce se afla împreună cu minorii Gulco Anatolie,

Zagorjevschi Eugeniu și Gîrneț Vitalie, în incinta construcției nefinisate situate

în or. XXX, str. XXX, unde în acel moment se mai afla și minora Parhomenco

Cristina, în cadrul unei cerți iscate între Parhomenco Cristina și Zagorjevschi

Eugeniu, ultimul a împins-o pe Parhomenco Cristina de la care aceasta a căzut

în subsolul construcției respective, după care Zagorjevschi Eugeniu împreună și

3

de comun acord cu Gulco Anatolie, Vlad Vitalie și Gîrneț Vitalie, urmărind

scopul omorului intenționat a lui Parhomenco Cristina, cu o deosebită cruzime

i-au aplicat lui Parhomenco Cristina cu pumnii, picioarele, precum și cu alte

obiecte (bucăți din lemn și cotileți), multiple lovituri peste diferite părți ale

corpului, astfel provocîndu-i multiple leziuni corporale sub formă de: TACC,

hemoragie abundentă intracerebrală, hemoragie a țesuturilor moi a capului,

fractura mandibulei și dinților pe stînga, fractura liniară a osului zigomatic pe

stângă, multiple echimoze și excoriații a membrelor și trunchiului, care conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 136 din 09 decembrie 2016 prezintă

pericol pentru viață și în rezultatul cărora Parhomenco Cristina a decedat pe

loc.” (vol. IV, f. d. 114verso – 115).

Astfel, prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților Zagorjevschi Eugeniu,

Gulco Anatolie și Vlad Vitalie conform prevederilor:

- art. 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, cu indicii calificativi „omorul

intenționat - adică omorul unei persoane săvârșit cu bună știință asupra unui

minor, de mai multe persoane și cu o deosebită cruzime”.

2.1 Avocatul Mărgineanu Iurie în numele succesorului părții vătămate

Parhomenco Lucia, prin care a solicitat admiterea apelului depus cu casarea

integrală a sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, cu judecarea cauzei în procedura generală. Casarea integrală a încheierii

protocolare pronunțată de către Judecătoria Strășeni (sediu Central), cu atragerea

în procesul de judecare a cauzei penale date în calitate de reprezentant legal

DASPF Strășeni. Cu admiterea integral a acțiunii civile înaintate, invocând faptul

că:

- prima instanță urma să atragă Organul local de Tutelă și Curatelă (DASPF

Strășeni) în calitate de reprezentant legal al inculpatului minor Zagorjevschi

Eugeniu. La solicitarea avocatului succesorului victimei, de a atrage organul sus-

numit, prima instanță prin încheiere protocolară neîntemeiat a respins această

cerință;

- pedeapsa aplicată inculpaților Gulco Anatolie, Zagorjevschi Eugeniu și

Vlad Vitalie este una prea blândă în coraport cu infracțiunea săvârșită, calificarea

fiind făcută cu multiple greșeli ale instanței de fond cu tratarea, tălmăcirea și

aplicarea eronată a normelor de drept în domeniul individualizării pedepsei și

atragerii la răspunderea penală;

- opinia expusă de instanța de judecată fața de acțiunea civilă este una

superficială și plină de formalism. Insistând asupra admiterii acțiunii civile

4

depuse cu încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune din

contul părților civilmente responsabile, pentru acțiunile inculpaților minori, în

tutela căruia se aflau, în beneficiul succesorului victimei Parhomenco Lucia.

decembrie 2017, a fost admis apelul declarat de către avocatul Mărgineanu Iurie

în numele reprezentantului părții vătămate Parhomenco Lucia, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care s-a dispus:

Admiterea acțiunii civile, cu încasarea în mod solidar a sumei de 10 000 lei

cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asistența juridică succesorului

părții vătămate Parhomenco Lucia de la inculpatul minor Gulco Anatolie și

reprezentantul legal Gulco Igor, de la inculpatul minor Zagorjevschi Eugeni și

reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu și de la inculpatul Vlad Vitalie.

Încasarea în mod separat, cu titlu de reparare a prejudiciului moral produs

prin infracțiune, în beneficiul succesorului părții vătămate Parhomenco Lucia de

la:

- Gulco Anatolie și reprezentantul legal Gulco Igor, 500 000 lei;

- Zagorjevschi Eugeniu și reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu, 500 000

lei;

- Vlad Vitalie, 500 000 lei.

Conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală a desființat dispozițiile

sentinței prin care s-au încasat din contul inculpatului Gulco Anatolie, în contul

statului cheltuielile judiciare în sumă totală de 6135 lei și 66 bani, din contul

inculpatului Zagorjevschi Eugeniu în contul statului cheltuielile judiciare în sumă

totală de 6135 lei și 66 bani, din contul inculpatului Vlad Vitalie în contul statului

cheltuielile judiciare în sumă de 59074 lei și 66 bani.”

În rest sentința a fost menținută.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, judecata s-a

desfășurat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, potrivit

articolului 3641 Cod de procedură penală, astfel legalitatea sentinței atacate este

verificată sub aspectele de drept dacă există erori procesuale și dacă măsura de

pedeapsă este stabilită în limitele legii.

Instanța de apel a reținut faptul că, calificarea infracțiunii reținute în sarcina

inculpaților este efectuată în conformitate cu prevederile articolului 113 Cod

penal, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpați și semnele componenței de

infracțiune prevăzute de articolul 145 alin. (2), lit. e), i) și j) Cod penal: „ omorul

5

intenționat, adică omorul unei persoane săvârșit cu bună știință asupra unui

minor, de mai multe persoane, cu o deosebită cruzime”.

Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a remarcat faptul că, aceasta

a fost aplicată în limitele legii, fiind solidară cu concluzia primei instanțe, că

corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă prin aplicarea pedepsei cu

închisoare.

Instanța de apel a menționat faptul că, la stabilirea și individualizarea

pedepsei inculpaților s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod

penal, precum și s-a ținut seama de prevederile art. 37 din Ansamblul de Reguli

minime ale Organizației Națiunilor Unite pentru minori (Regulile de la Beijing

si Regulile de la Tokyo), potrivit cărora în cazul copiilor se poate recurge la

privarea de libertate doar ca la o măsura extremă și pentru perioada cea mai

scurtă care se impune. Detenția se aplică ca măsură extremă sau ca ultim mijloc,

în corespundere cu standardele internaționale un copil nu trebuie sa fie privat de

libertate în afară de cazurile când a comis o infracțiune legata de aplicarea

violenței sau a comis în mod persistent infracțiuni serioase, grave și nu există

alte căi de a reacționa.

Instanța de apel a concluzionat că sunt irelevante motivele invocate de

apelant, cu referire la faptul precum că:

- judecarea cauzei în prima instanță a avut loc contrar procedurii prevăzute

la art. 3641 Cod de procedură penală, de vreme ce succesorul părții vătămate

minore Parhomenco Lucia, asistată de avocatul Mărgineanu Iurie, a beneficiat

de drepturi egale și cu posibilități egale pentru susținerea poziției procesuale;

- pedeapsa aplicată inculpaților este greșit individualizată, sub aspectul

blândeții, de vreme ce inculpații minori, în baza prevederilor art. 70 alin. (3) și

79 alin. (3) Cod penal, beneficiază de reducerea în jumătate a termenului

închisorii stabilit din maximul pedepsei și, respectiv, de o pedeapsă mai blândă

decât cea prevăzută de lege, iar, în baza prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, beneficiază de reducerea cu ⅓ a limitei maxime de pedeapsă

prevăzută de sancțiunea normei penale în baza cărora au fost condamnați;

- că trebuia atras în procesul de judecată Organul local de Tutelă și Curatelă

(DASPF Strășeni), în calitate de reprezentant legal al inculpatului minor, de

vreme ce inculpații minori au fost reprezentați legal în procesul penal de părinți.

În context, instanța a recunoscut în calitate de părți civilmente responsabile

părinții inculpaților minori: Gulco Anatolie pe Gulco Igor - Gulco Mariana,

părinții minorului Zagorjevschi Eugeni pe Zagorjevschi Sergiu și Zagorjevschi

Liuba și părinții minorului Vlad Vitalie pe Vlad Sergiu și Vlad Ala;

6

- precum că în cauză există probe ce nu exclud prezența unui raport sexual

forțat al victimei, de vreme ce judecarea cauzei, potrivit prevederilor art. 325

alin. (1) Cod de procedură penală, se efectuează în limitele învinuirii formulate

în rechizitoriu.

Instanța de apel a conchis că, nu a fost motivată suficient concluzia instanței

de judecată cu privire la admiterea în principiu a acțiunii civile, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, cuvenite

succesorului părții vătămate minore să hotărască instanța civilă, de vreme ce

lipsind evaluarea corespunzătoare a cuantumului despăgubirilor materiale ale

prejudiciului moral nu sunt luate în considerație consecințele infracționale și

circumstanțele cauzei, care au influențat considerabil starea psihică și starea

sănătății a succesorului părții vătămate minore.

În această ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că din lucrările

cauzei, în baza sentinței, cu certitudine s-a constatat că în rezultatul infracțiunii

săvârșite de inculpați, succesorului părții vătămate minore i-a fost cauzată o

pierdere grea și ireparabilă – omorul fiicei, fapt ce reprezintă suferințe psihice

grave, afectarea substanțială a stării sănătății, prima urmare prima instanță n-a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 219, 220 alin. (1) - (3), art. 225 și 387

Cod de procedură penală, astfel încât s-au comis erori judiciare, iar, pe cale de

consecință juridică, acțiunea civilă înaintată în procesul penal n-a fost soluționată

în conformitate cu legislația.

Analizând conținutul sentinței, instanța de apel a observat că prima instanță

nu s-a expus motivat asupra chestiunii cu privire la cheltuielile judiciare, legate

de asistența juridică acordată succesorului părții vătămate minore Parhomenco

Lucia, care, conform prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, sânt

cheltuielile suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Instanța de apel a concluzionat faptul că, prima instanță n-a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 227-229 și 385 alin. (1), pct. 14) Cod de procedură

penală, astfel încât a fost comisă o eroare judiciară, iar, pe cale de consecință

juridică, chestiunea cu privire la cheltuielile judiciare n-a fost soluționată în

conformitate cu legislația. Prin urmare instanța de apel a dispus încasarea de la

inculpatul minor Gulco Anatolie și reprezentantul legal Gulco Igor; inculpatul

minor Zagorjevschi Eugeniu și reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu;

inculpatul Vlad Vitalie- în beneficiul succesorului părții vătămate Parhomenco

Lucia 10 mii lei în mod solidar.

Totodată instanța de apel a remarcat faptul că, prima instanță incorect a

soluționat chestiunea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată de la

7

inculpații minori Gulco Anatolie și Zagorjevschi Eugeniu a sumei a câte 6 135,66

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor medico–legale și

de la inculpatul Vlad Vitalie 59 074,66, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru

efectuarea expertizelor medico–legale și cheltuielile suportate de către stat în

vederea extrădării ultimului în Republica Moldova. Cheltuielile judiciare vizate,

reprezintă plata din bugetul de stat pentru efectuarea următoarelor expertize

judiciare: nr. 777 din 06 ianuarie 2017 (vol. II, f. d. 12); nr. 778 din 06 ianuarie

2017 (vol. II, f. d. 26); nr. 779 din 06 ianuarie 2017 (vol. III, f. d. 40); expertize

judiciare psihiatrice legale în condiții de laborator și staționar nr. 1135a din 14

martie 2017 (vol. II, f. d. 59); nr. 1136a din 15 martie 2017 (vol. II, f. d. 82); nr.

13s din 24 martie 2017 (vol. II, f. d. 127) - în prezenta cauză.

Instanța de apel a invocat faptul că conform art. 143 alin. (1), pct. 3) și 6)

Cod de procedură penală expertiza medico-legală se efectuează, în mod

obligatoriu, pentru constatarea stării psihice și fizice a învinuitului – în cazurile

în care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate, precum se efectuează

și în alte cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză iar

conform alin. (2) din același articol, plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Totodată potrivit art. 535 Cod de procedură penală cheltuielile legate de

acordarea asistenței juridice le suportă partea solicitantă pe teritoriul țării sale

dacă nu este stabilit un mod de acoperire a cheltuielilor în condiții de reciprocitate

sau prin tratat internațional, iar potrivit art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la

asistența juridică internațională în materie penală nr. 371 din 01.12.2006, statul

solicitant suportă cheltuielile de îndeplinire a cererii de asistență juridică,

cheltuielile de transfer al persoanelor pe teritoriul statului solicitant.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, plata pentru asistența juridică

internațională în materie penală se face din contul mijloacelor bugetului de stat

și, pe cale de consecință, s-a impus desființarea dispozițiilor sentinței în partea

cheltuielilor judiciare suportate de către stat în legătură cu extrădarea inculpatului

Vlad Vitalie din orașul Budapesta, Ungaria autorităților competente ale

Republicii Moldova.

4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu,

invocând drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei în partea ce ține de încasarea

cheltuielilor judiciare, cu menținerea sentinței în partea de ține de încasarea

cheltuielile judiciare, invocând faptul că:

8

- consideră decizia neîntemeiată din motivul neîncasării de la inculpați a

cheltuielilor judiciare;

- art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, reiterează că cheltuielile

judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale

în cauza penală;

- potrivit art. 229 alin. (l) și (2) Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare sânt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța

de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu

excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în

cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de

stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de

mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de

condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă,

precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe

temeiuri de nereabilitare;

- din materialele cauzei urmează că au fost dispus efectuarea următoarelor

rapoarte de expertiză: nr. 777 din 06.01.2017 a obiectelor biologice de origine

umană și a corpurilor delicte, constituie 1117 1ei (f.d.12 Vol. II); raportul de

expertiză judiciară nr. 778 din 06.01.2017 a obiectelor biologice de origine umană

și a corpurilor delicte, constituie 9782 lei (f.d.26 Vol. II); raportul de expertiză

judiciară nr. 779 din 06.01.2017 a obiectelor biologice de origine umană și a

corpurilor delicte, constituie 3947 lei (f.d.40 Vol. II), raportul de expertiză

judiciară psihiatrică legală în condiții de ambulatorie a lui Zagorjevschi Eugen

nr. 1135a din 14.03.2017- 1187 lei (f.d. 59, Vol. II), raportul de expertiză

judiciară psihiatrică legală în condiții de ambulatorie a lui Gulco Anatolie nr.

1136a din 15.03.2017- 1187 lei (f.d. 82, Vol. II), raportul de expertiză judiciară

psihiatrică legală în condiții de ambulatorie a lui Vlad Vitalie nr. 13s din

24.03.2017- 9787 lei (f.d. 127, Vol. II). Cheltuieli în vederea extrădării lui Vlad

Vitalie din or. Budapest Ungaria, constituie 43152 lei (f.d. 145, Vol. III);

- soluția instanței referitoare la casarea sentinței în partea ce ține de încasarea

cheltuielilor de judecată, contravine normelor procesual penale.

4.2 Avocatul Mărgineanu Iurie în numele succesorului părții vătămate

Parhomenco Lucia, invocă drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a deciziei, cu

rejudecarea cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată, argumentând

prin faptul că:

9

- neîntemeiat a fost respinsă solicitarea sa cu privire la atragerea Direcției

Asistență Socială și Protecția Familiei Strășeni în calitate de reprezentant legal al

minorului Zagorjevschi Eugeniu, fiind invocat la acea etapă că mama acestuia

este peste hotarele Republici Moldova, iar tată-l Zagorjevschi Sergiu își ispășește

pedeapsa în penitenciar;

- nu există nici o dispoziție a autorităților tutelare cu privire la înapoierea

tutelei părintelui copilului minor, cu explicarea obligațiilor părintești, se rezumă

că copilul se află până în prezent în tutela Direcției Asistență Socială și protecția

Familiei Strășeni;

- instanța de apel a omis să răspundă argumentelor invocate în cererea de

apel și în cererea de atragere în proces a autorităților tutelare, dar aceasta nu a

indicat că și-ar fi însușit motivele instanței inferioare, care nu au fost indicate;

- în cadrul ședințelor de judecată în instanța de apel, în calitate de

reprezentant al copilului minor Zagorjevcshi Eugeniu a fost atras în proces

reprezentantul Direcției pentru protecția Drepturilor copilului sectorul Botanica;

- instanța a înlocuit reprezentantul legal cu un alt reprezentat legal, și

respectiv, urma să-i permită reprezentantului succesorului părții vătămate să

înainteze o nouă acțiune civilă unui nou reprezentant legal. Instanța i-a comunicat

că îi va acorda un termen însă, până în final, a pronunțat decizia fără a acorda

posibilitatea apărătorului de a-și formula noile pretenții;

- pedeapsa aplicată inculpaților Gulco Anatolie, Zagorjevschi Eugeniu și

Vlad Vitalie este una prea blândă în coraport cu infracțiunea săvârșită, calificarea

fiind făcută cu multiple greșeli ale instanței de fond cu tratarea, tălmăcirea și

aplicarea eronată a normelor de drept în domeniul individualizării pedepsei și

atragerii la răspunderea penală;

- atât organul de urmărire penală, cât și instanța de fond la calificarea

infracțiunii și atribuirea ei la gradul celor deosibit de grave și nu excepțional de

grave, ca o tratare a prevederilor normelor imperative greșite, facilitând astfel

poziția inculpaților în repetate rânduri;

- art. 70 alin. (3) a Codului penal prevede că stabilirea pedepsei închisorii

pentru persoana care, la data săvârșirii infracțiunii, nu a atins vârsta de 18 ani,

termenul închisorii se stabilește din maximul pedepsei prevăzute de legea penală

pentru infracțiunea săvârșită, reduse la jumătate. Această normă prezintă a doua

facilitate și într-o oarecare măsură favorizarea inculpatului, pe motiv că este

minor și nu trebuie pedepsit aspru;

- instanțele de judecată, urmau să atragă atenția asupra infracțiunii ce a fost

săvârșită, modalitatea în care a fost săvârșită la fel și rezonanța socială,

10

restabilirea echității, această crimă nu este una de ordin comun, în cazul dedus

instanței, legea nu a fost atât de dură cum ar trebui să fie pentru astfel de faptă;

- de către instanța de judecată nu au fost apreciate declarațiile martorilor

Gîrneț Vitalie, Munteanu Andrea, precum și procesul -verbal de cercetare la fața

locului cu planșa fotografică din care urmează că partea de jos a cadavrului era

dezbrăcat;

- consideră că prejudiciul moral estimat de instanța de apel în sumă de

500 000 lei este prea mic, având în vedere gravitatea faptei încriminate, impactul

acesteia asupra familiei minore Parhomenco Cristina, suferințele psihologice,

retrăirile emoționale, durerile psihice ale mamei minore- Parhomenco Lucia,

rezultate din pierderea copilului, urmările prejudiciabile de viitor și acea rană

sufletească ireparabilă; solicită încasarea prejudiciului moral în sumă totală de

4 000 000 lei de la fiecare inculpat separat.

4.3 Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Zagorjevschi Eugen,

nu a invocat ca temei una din prevederile art. 427 Cod de procedură penală, însă

din conținutul recursului urmează că acesta este incident prevederilor art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei, în

partea admiterii acțiunii civile, în rest a menține sentința în vigoare, invocând

faptul că:

- nu este de acord parțial cu soluția instanței de apel și anume în partea

admiterii acțiunii civile în ce se referă la repararea prejudiciului moral și încasarea

în beneficiul succesorului părții vătămate minore, Parhomenco Lucia de la

inculpatul Zagorjevschi Eugen, și reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu 500

mii lei, instanța a dispus încasarea unui prejudiciu moral exagerat de mare;

- atît inculpatul cit și reprezentantul legal sunt de acord să achite prejudiciul

moral dar in mărime rezonabilă, deoarece înțeleg că fapta comisă este una

deosebit de gravă și viața omului nu are preț, volumul pretenției însă, este atît de

mare incit minorul și reprezentantul legal nu vor putea să adune practic o viață

întreagă suma încasată, ori tatăl lui are venituri ocazionale și mici, neavând loc

stabil de muncă;

- acțiunea civilă depusă de avocatul Mărgineanu Iurie în numele

succesorului părții vătămate minore, Parhomenco Cristina - Parhomenco Lucia

este semnată numai de către avocat. Pe mandatul avocatului Mărgineanu Iurie

lipsesc împuternicirile acordate de succesorul părții vătămate minore,

Parhomenco Lucia, contrasemnate, nu există nici o procură care i-ar fi dat dreptul

avocatului să semneze acțiunea civilă;

11

- avocatul reprezentantului succesorului părții vătămate a acționat fără

împuterniciri, nu era în drept să semneze și să depună acțiunea civilă în numele

succesorului părții vătămate minore, Parhomenco Lucia, atât în instanța de fond

cât și cea de apel ultima nu a confirmat împuternicirile avocatului și nu a susținut

acțiunea civilă deoarece nu s-a prezentat în ședințele de judecată.

4.4 Avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului Gulco Anatolie, a

invocat drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 16) Cod de

procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei în partea admiterii acțiunii

civile, invocând faptul că:

- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt iar norma de drept aplicată

în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date

anterior de către Curtea Supremă de Justiție;

- acțiunea civilă depusă de către avocatul Mărgineanu Iurie în interesele

succesorului părții vătămate, Parhomenco Lucia este semnată doar de către avocat

care nu este împuternicit cu acest drept. Acest fapt se dovedește prin lipsa

mențiunii pe verso a mandatului avocatului privind acordarea dreptului de a

semna cererea și a o depune în judecată, condiție expres prevăzută la art. 81 Cod

de procedură civilă;

- interpretarea acestor prevederi este dată și de Curtea Supremă de Justiție

prin Recomandarea nr. 22 privind unele aspecte ale reprezentării în procesul civil,

unde se indică că drepturile acordate în temeiul art. 81 Cod de procedură civilă

trebuie indicate expres în mandatul avocatului.

4.5 Avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Vlad Vitalie, fără a

invoca drept temei pentru recurs una din prevederile prevăzute la art. 427 Cod de

procedură penală, însă din textul recursului urmează că acestea cad sub incidența

prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penal, solicită casarea

deciziei în partea admiterii acțiunii civile, cu menținerea hotărârii primei instanțe,

invocând faptul că:

- instanța de apel a menționat precum că din conținutul sentinței, se observă

că prima instanță nu s-a expus motivat asupra admiterii în principiu a acțiunii

civile precum și a chestiunii cu privire la cheltuielile judiciare, legate de asistență

juridică acordată succesorului părții vătămate, care conform art. 227 alin. (l) Cod

de procedură penală, sunt cheltuielile suportate pentru asigurarea bunei

desfășurării a procesului penal, pe când în partea motivată hotărârii primei

instanțe se conțin toate motivele ce țin de acțiunea civilă înaintată instanței,

soluția instanței de fond fiind una justă și legală și motivată;

12

- succesorul părții vătămate care are calitatea și de apelant, nu a fost prezent

în ședința Curții de Apel și nu s-a expus în ședință asupra acțiunii civile, în ședința

de judecată a fost prezent doar avocatul acesteia;

- nu a avut posibilitate să punem întrebări părții vătămate asupra temeiniciei

sumelor ce au fost indicate în acțiunea civilă și dacă este de acord sau nu cu

acțiunea civilă înaintată de avocatul neîmputernicit în modul stabilit de lege;

- nu au fost atrași în calitate de parte civilmente responsabilă părinții

(reprezentanții organului de tutelă și curatela la Zagorjevschi Eugen) care urmau

să beneficieze de dreptul de a se expune asupra acțiunii civile și de a contesta

decizia în caz de dezacord cu aceasta;

- lipsește motivarea privitor la paguba morală, iar estimările făcute de către

avocat sunt declarative;

- s-au încălcat evident drepturile reprezentanților legali ale inculpaților

minori, atunci când instanța de apel a decis asupra acțiunii civile fără ca aceștia

să fie prezenți și să-și expună opinia asupra acțiunii civile.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit

neîntemeiate, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

5.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către Procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu:

La caz, Colegiul penal reține că, procurorul indică ca temei pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, criticând decizia instanței de apel anume în partea motivării

13

soluției acesteia privind respingerea apelului declarat de procuror, prin care a fost

solicitată încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare

precum și a celor suportate în legătură cu extrădarea unuia dintre inculpați, în

prezenta cauză penală, din contul inculpaților.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile și motivele invocate de procuror nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Colegiul penal analizând textul deciziei contestate (f.d. 220-229, Vol. IV)

în coraport cu motivele invocate de procuror, atestă că instanța de apel s-a expus

argumentat și motivat asupra aspectelor contestate și în prezentul recurs ordinar,

bazându-și just soluția privind respingerea apelului și solicitării părții acuzării de

a dispune încasarea cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor din contul

inculpaților în baza prevederilor legale stipulate în art. 227 Cod de procedură

penală, precum și a celor suportate în legătură cu extrădarea inculpatului Vlad

Vitalie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări,

pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.

61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să

fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, Colegiul penal invocă că, prevederile art. 227 Cod de procedură

penală, reglementează care anume cheltuieli sunt incluse în categoria cheltuielilor

judiciare, în această listă nefiind însă incluse cheltuielile suportate pentru

efectuarea expertizelor judiciare.

Mai mult, se relevă că prevederile alin. (3) art. 75 din Legea nr. 68 din

14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar,

stipulează expres că: „În cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei

sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală

al Republicii Moldova”.

În această ordine de idei, se reține că potrivit prevederilor art. 142 alin. (2)

Cod de procedură penală, - „Părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt

în drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al procurorului sau al

instanței de judecată, să înainteze instituției publice de expertiză

14

judiciară/biroului de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei

judiciare pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi

utilizate în apărarea intereselor lor”.

În acest context, se atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul

expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală ( f.d. 214, 216 Vol. I; f.d.

1,10; f.d. 17, 23; f.d. 31, 37; f.d. 45, 56; f.d. 64, 79; f.d. 87, 123 Vol.II), fără a

exista o asemenea cerere din partea părții apărării.

Totodată, Colegiul penal relevă faptul că, potrivit art. 533 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, asistența juridică internațională poate fi solicitată sau

acordată în executarea unor activități procesuale prevăzute de legislația de

procedură penală a Republicii Moldova și a statului străin respectiv, în special

căutarea și extrădarea persoanelor care au comis infracțiuni sau pentru a executa

pedeapsă privativă de libertate.

Conform art. 535 Cod de procedură penală, cheltuielile legate de acordarea

asistenței juridice le suportă partea solicitantă pe teritoriul țării sale dacă nu este

stabilit un alt mod de acoperire a cheltuielilor în condiții de reciprocitate sau prin

tratat internațional, iar potrivit art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la asistența

juridică internațională în materie penală nr. 371 din 01.12.2006, statul solicitant

suportă cheltuielile de îndeplinirea cererii de asistență juridică, cheltuieli de

transfer al persoanelor pe teritoriul statului solicitant.

În această ordine de idei, Colegiul penal specifică faptul că, plata pentru

asistența juridică internațională în materie penală se efectuează din contul

mijloacelor bugetului de stat.

5.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul

Mărgineanu Iurie în numele succesorului părții-vătămate Parhomenco

Lucia:

La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temei pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, criticând decizia instanței de apel anume în partea motivării

soluției acesteia privind aplicarea unei pedepse prea blânde inculpaților, își

manifestă și dezacordul cu stabilirea cuantumului prejudiciului moral încasat ca

prejudiciu mic.

Referitor la motivele invocate de recurent prin care acesta își manifestă

dezacordul cu privire la aplicarea pedepselor față de inculpați precum că

„pedeapsa aplicată este una prea blândă în raport cu infracțiunea săvârșită”,

Colegiul penal reține faptul că, în urma examinării materialelor cauzei și a

15

conținutului deciziei instanței de apel (f.d. 220-229, vol. IV), se constată că

instanța de apel în decizia sa corect și-a motivat soluția de menținere a sentinței

în privința vinovăției inculpaților și la aplicarea pedepselor, a ținut cont de

prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal, art. 70 alin. (3) Cod penal, de criteriile de

individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal, precum și

faptul că cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 364¹

Cod de procedură penală, a redus corect pedepsele în conformitate cu prevederile

alin. (8) a aceluiași articol.

Totodată, Colegiul penal reține că instanța de apel, corect a adoptat soluția

în cauza dată în temeiul art. 415 alin. (1) pct. 2) și art. 419 Cod de procedură

penală, menținând sentința primei instanțe, prin care a stabilit pedepse echitabile

aplicate inculpaților în limitele sancțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), i),

j) Cod penal, stabilindu-le pedepse maxime, cu aplicarea prevederilor art. 364¹

alin. (8) Cod de procedură penală, art. 70 alin. (3) Cod penal.

Referitor la criticile aduse de către recurent în legătură cu stabilirea

cuantumul prejudiciului moral de către instanța de apel, Colegiul penal le

consideră nefondate, or, la stabilirea mărimii compensației pentru prejudiciul

moral, conform art. art. 1422, 1423 Cod civil și art. 219 alin. (4) Cod de procedură

penală, instanța de apel a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice

cauzate succesorului părții vătămate minore Parhomenco Lucia, de prejudiciul

cauzat, manifestat prin omorul fiicei sale, fapt ce reprezintă suferințe psihice

grave, prin urmare instanța de apel, corect a ajuns la concluzia cu privire la

încasarea din contul inculpatului Gulco Anatolie și reprezentantul legal Gulco

Igor a sumei de 500 000 lei, din contul inculpatului Zagorjevschi Eugeniu și

reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu a sumei de 500 000 lei și din contul

inculpatului Vlad Vitalie a sumei de 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral,

astfel fiind întemeiată concluzia instanței de apel cu privire la sumele încasate,

acestea fiind echitabile pentru acoperirea suferințelor psihice cauzate

succesorului părții vătămate minore Parhomenco Lucia.

Totodată Colegiul penal, consideră neîntemeiat argumentul recurentului

referitor la faptul că de către instanța de apel „neîntemeiat nu a fost atras în proces

Direcția de Asistență Socială și protecție Familiei Strășeni în calitate de

reprezentant legal al minorului Zagorjevschi Eugeniu”, or, după cum urmează

din materialele cauzei ca reprezentant al inculpatului Zagorjevschi Eugeniu au

fost recunoscuți tatăl Zagorjevschi Sergiu (f.d.58-59, Vol. II, ) și Hodorojea

Svetlana (f.d. 14-15, Vol. II), totodată a fost atrasă în proces și Direcția

municipală pentru protecția drepturilor copilului sect. Botanica care a fost

16

reprezentată în instanța de apel în persoana lui Mihalachi Nina (f.d 167), care pe

tot parcursul examinării cauzei în apel, a participat ca reprezentant legal al

inculpatului Zagorjevschi Eugeniu.

Ce ține de temeiul de recurs indicat de avocatul Mărgineanu Iurie în numele

succesorului părții vătămate minore, Parhomenco Lucia, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal constată că, acesta

este declarativ și nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei,

dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în

apelul declarat, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate prin

prisma art. 101 Cod de procedură penală, soluția instanței nefiind afectată de o

eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își

întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul

deciziei.

5.3. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Zagorjevschi Eugen, de către

avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului Gulco Anatolie, de către

avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Vlad Vitalie:

Colegiul penal, reține faptul că, de către recurenți a fost invocat drept temei

de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală, și anume

cazurile cînd „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în

apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”.

În acest sens, Colegiul penal atestă că, recurenții în recursurile declarate

sub aspectul cazurilor de recurs menționate, critică decizia instanței de apel în

privința admiterii acțiunii civile și stabilirea cuantumului prejudiciului moral,

prea mare.

Astfel, cu referire la argumentele recurenților enunțate la pct. 4.3-4.5 al

prezentei decizii, Colegiul penal conchide că, acestea sunt neîntemeiate și nu pot

fi acceptate, or, instanța de apel corect a motivat soluția de admitere a acțiunii

civile cu încasarea din contul inculpatului Gulco Anatolie și reprezentantul legal

Gulco Igor a sumei de 500 000 lei, din contul inculpatului Zagorjevschi Eugeniu

17

și reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu a sumei de 500 000 lei și din contul

inculpatului Vlad Vitalie a sumei de 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral,

ținându-se cont de prevederile art. art. 1422, 1423 Cod civil și art. 219 alin. (4)

Cod de procedură penală, totodată instanța de apel a ținut cont de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice cauzate succesorului părții vătămate minore

Parhomenco Lucia, de prejudiciul cauzat, manifestat prin omorul fiicei sale, fapt

ce reprezintă suferințe psihice extrem de grave.

Alegațiile recurenților precum că „ acțiunea civilă a fost semnată doar de

avocatul Mărgineanu Iurie nu și de succesorul părții vătămate minore

Parhomenco Lucia, lipsind la materialele cauzei careva împuterniciri în acest

sens”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or, potrivit art. 219 alin. (6) Cod

de procedură penală acțiunea civilă poate fi înaintată în numele persoanei fizice

sau juridice de către reprezentanții acestora, în acest sens se notează că la

materialele cauzei este anexat mandatul nr.0331980 din 09 decembrie 2016 (f.d.

107, Vol.I), care este semnat de către Pahomenco Lucia, prin urmare avocatul

Mărigneanu Iurie a fost împuternicit pentru a înainta acțiunea civilă din numele

succesorului părții vătămate.

Ce ține de temeiul de recurs invocat de către avocatul Zaharia Sergiu în

numele inculpatului Gulco Anatolie, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de

procedură penală, sub aspectul că „ norma de drept aplicată în hotărârea atacată

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție”, Colegiul penal o apreciază ca drept neîntemeiată,

or, la caz nu s-a stabilit care anume normă a fost aplicată contradictoriu normei

date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, temeiul dat nefiind argumentat

în nici un fel de către recurent.

Mai mult ca atît Colegiul penal conchide că, la examinarea cauzei instanța

de apel a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), art. 419 Cod

de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor relevante invocate în apelul declarat, iar motive de a interveni în decizia

instanței de apel sub acest aspect nu se depistează de instanța de recurs ordinar.

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar

recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

18

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, de către avocatul Mîrzîncu

Aurelia în numele inculpatului Zagorjevschi Eugen, de către avocatul Zaharia

Sergiu în numele inculpatului Gulco Anatolie, de către avocatul Cobzac

Gheorghe în numele inculpatului Vlad Vitalie, de către avocatul Mărgineanu Iurie

în numele succesorului părții vătămate Parhomenco Lucia, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2017, în cauza

penală privindu-i pe Gulco Anatolie XXX, Zagorjevschi Eugeniu XXX, Vlad

Vitalie XXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

19