1ra-816/18 — 145 al.2 lit. e i j Cod penal

Prin sentința Judecătoria Strășeni ( sediul Central) din 26 aprilie 2017, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați: - Gulco Anatolie XXX de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori; - Zagorjevschi Eugeniu XXX de săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori; - Vlad Vitalie XXX de săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori. Acțiunea civilă înaintată de avocatul Iurie Mărgineanu în interesele lui Parhomenco Lucia ce ține de încasarea prejudiciului material și moral s-au admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. S-a dispus încasarea a cheltuielilor judiciare de la: - Vlad Vitalie a sumei de 59074 lei 66 bani; - Zagorjevschi Eugeniu a sumei de 6135 lei 66 bani; - Gulco Anatolie a sumei de 6135 lei 66 bani. Corpul delicte: un CD cu înregistrarea video anexat la cauza penală, urmează a fi păstrat la dosarul penal. Corpurile delicte: 3 cotileți, 2 bucăți din lemn, cioburi de sticlă, 2 bucăți din ciment din tencuiala clădirii „ Apă - Canal” Strășeni, o blană, 1 pereche de ștrampi, o bluză neagră, o bluză surie, o pereche de sutiene, o pereche de chiloți, o pereche pantaloni, 2 perechi încălțăminte, 2 șireturi, 1 bluză roșie, care se află la păstrare în camera de păstrare a IP Strășeni s-au supus nimicirii, după intrarea sentinței în vigoare. 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Gulco Anatolie la 25 noiembrie 2016 aproximativ la ora 23:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică și narcotică, în timp ce se afla împreună cu minorii Zagorjevschi Eugeniu, Vlad Vitalie și Gîrneț Vitalie, în incinta construcției nefinisate situate în or. XXX, str. XXX, unde în acel moment se mai afla și minora Parhomenco Cristina, în cadrul unei cerți iscate între Parhomenco 2 Cristina și Zagorjevschi Eugeniu, ultimul a împins-o pe Parhomenco Cristina de la care aceasta a căzut în subsolul construcției respective, după care Gulco Anatolie împreună și de comun acord cu Zagorjevschi Eugeniu, Vlad Vitalie și Gîrneț Vitalie, urmărind scopul omorului intenționat a lui Parhomenco Cristina, cu o deosebită cruzime i-au aplicat lui Parhomenco Cristina cu pumnii, picioarele, precum și cu alte obiecte (bucăți din lemn și cotileți), multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, astfel provocîndu-i multiple leziuni corporale sub formă de: TACC, hemoragie abundentă intracerebrală, hemoragie a țesuturilor moi a capului, fractura mandibulei și dinților pe stînga, fractura liniară a osului zigomatic pe stînga, multiple echimoze și excoriații a membrelor și trunchiului, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 136 din 09 decembrie 2016 prezintă pericol pentru viață și în rezultatul cărora Parhomenco Cristina a decedat pe loc. Zagorjevschi Eugeniu la 25 noiembrie 2016 aproximativ la ora 23:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timp ce se afla împreună cu minorii Gulco Anatolie, Vlad Vitalie și Gîrneț Vitalie, în incinta construcției nefinisate situate în or. XXX, str. XXX, unde în acel moment se mai afla și minora Parhomenco Cristina, în cadrul unei cerți iscate între Parhomenco Cristina și Zagorjevschi Eugeniu, ultimul a împins-o pe Parhomenco Cristina de la care aceasta a căzut în subsolul construcției respective, după care Zagorjevschi Eugeniu împreună și de comun acord cu Gulco Anatolie, Vlad Vitalie și Gîrneț Vitalie, urmărind scopul omorului intenționat a lui Parhomenco Cristina, cu o deosebită cruzime i-au aplicat lui Parhomenco Cristina cu pumnii, picioarele, precum și cu alte obiecte (bucăți din lemn și cotileți), multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, astfel provocîndu-i multiple leziuni corporale sub formă de: TACC, hemoragie abundentă intracerebrală, hemoragie a țesuturilor moi a capului, fractura mandibulei și dinților pe stînga, fractura liniară a osului zigomatic pe stînga, multiple echimoze și excoriații a membrelor și trunchiului, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 136 din 09.12.2016 prezintă pericol pentru viață și în rezultatul cărora Parhomenco Cristina a decedat pe loc. Vlad Vitalie la 25 noiembrie 2016 aproximativ la ora 23:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, în timp ce se afla împreună cu minorii Gulco Anatolie, Zagorjevschi Eugeniu și Gîrneț Vitalie, în incinta construcției nefinisate situate în or. XXX, str. XXX, unde în acel moment se mai afla și minora Parhomenco Cristina, în cadrul unei cerți iscate între Parhomenco Cristina și Zagorjevschi Eugeniu, ultimul a împins-o pe Parhomenco Cristina de la care aceasta a căzut în subsolul construcției respective, după care Zagorjevschi Eugeniu împreună și 3 de comun acord cu Gulco Anatolie, Vlad Vitalie și Gîrneț Vitalie, urmărind scopul omorului intenționat a lui Parhomenco Cristina, cu o deosebită cruzime i-au aplicat lui Parhomenco Cristina cu pumnii, picioarele, precum și cu alte obiecte (bucăți din lemn și cotileți), multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, astfel provocîndu-i multiple leziuni corporale sub formă de: TACC, hemoragie abundentă intracerebrală, hemoragie a țesuturilor moi a capului, fractura mandibulei și dinților pe stînga, fractura liniară a osului zigomatic pe stângă, multiple echimoze și excoriații a membrelor și trunchiului, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 136 din 09 decembrie 2016 prezintă pericol pentru viață și în rezultatul cărora Parhomenco Cristina a decedat pe loc.” (vol. IV, f. d. 114verso – 115). Astfel, prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților Zagorjevschi Eugeniu, Gulco Anatolie și Vlad Vitalie conform prevederilor: - art. 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, cu indicii calificativi „omorul intenționat - adică omorul unei persoane săvârșit cu bună știință asupra unui minor, de mai multe persoane și cu o deosebită cruzime”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 2.1 Avocatul Mărgineanu Iurie în numele succesorului părții vătămate Parhomenco Lucia, prin care a solicitat admiterea apelului depus cu casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu judecarea cauzei în procedura generală. Casarea integrală a încheierii protocolare pronunțată de către Judecătoria Strășeni (sediu Central), cu atragerea în procesul de judecare a cauzei penale date în calitate de reprezentant legal DASPF Strășeni. Cu admiterea integral a acțiunii civile înaintate, invocând faptul că: - prima instanță urma să atragă Organul local de Tutelă și Curatelă (DASPF Strășeni) în calitate de reprezentant legal al inculpatului minor Zagorjevschi Eugeniu. La solicitarea avocatului succesorului victimei, de a atrage organul sus- numit, prima instanță prin încheiere protocolară neîntemeiat a respins această cerință; - pedeapsa aplicată inculpaților Gulco Anatolie, Zagorjevschi Eugeniu și Vlad Vitalie este una prea blândă în coraport cu infracțiunea săvârșită, calificarea fiind făcută cu multiple greșeli ale instanței de fond cu tratarea, tălmăcirea și aplicarea eronată a normelor de drept în domeniul individualizării pedepsei și atragerii la răspunderea penală; - opinia expusă de instanța de judecată fața de acțiunea civilă este una superficială și plină de formalism. Insistând asupra admiterii acțiunii civile 4 depuse cu încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune din contul părților civilmente responsabile, pentru acțiunile inculpaților minori, în tutela căruia se aflau, în beneficiul succesorului victimei Parhomenco Lucia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2017, a fost admis apelul declarat de către avocatul Mărgineanu Iurie în numele reprezentantului părții vătămate Parhomenco Lucia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care s-a dispus: Admiterea acțiunii civile, cu încasarea în mod solidar a sumei de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asistența juridică succesorului părții vătămate Parhomenco Lucia de la inculpatul minor Gulco Anatolie și reprezentantul legal Gulco Igor, de la inculpatul minor Zagorjevschi Eugeni și reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu și de la inculpatul Vlad Vitalie. Încasarea în mod separat, cu titlu de reparare a prejudiciului moral produs prin infracțiune, în beneficiul succesorului părții vătămate Parhomenco Lucia de la: - Gulco Anatolie și reprezentantul legal Gulco Igor, 500 000 lei; - Zagorjevschi Eugeniu și reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu, 500 000 lei; - Vlad Vitalie, 500 000 lei. Conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală a desființat dispozițiile sentinței prin care s-au încasat din contul inculpatului Gulco Anatolie, în contul statului cheltuielile judiciare în sumă totală de 6135 lei și 66 bani, din contul inculpatului Zagorjevschi Eugeniu în contul statului cheltuielile judiciare în sumă totală de 6135 lei și 66 bani, din contul inculpatului Vlad Vitalie în contul statului cheltuielile judiciare în sumă de 59074 lei și 66 bani.” În rest sentința a fost menținută. 3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, judecata s-a desfășurat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, potrivit articolului 3641 Cod de procedură penală, astfel legalitatea sentinței atacate este verificată sub aspectele de drept dacă există erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă este stabilită în limitele legii. Instanța de apel a reținut faptul că, calificarea infracțiunii reținute în sarcina inculpaților este efectuată în conformitate cu prevederile articolului 113 Cod penal, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpați și semnele componenței de infracțiune prevăzute de articolul 145 alin. (2), lit. e), i) și j) Cod penal: „ omorul 5 intenționat, adică omorul unei persoane săvârșit cu bună știință asupra unui minor, de mai multe persoane, cu o deosebită cruzime”. Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a remarcat faptul că, aceasta a fost aplicată în limitele legii, fiind solidară cu concluzia primei instanțe, că corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă prin aplicarea pedepsei cu închisoare. Instanța de apel a menționat faptul că, la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpaților s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, precum și s-a ținut seama de prevederile art. 37 din Ansamblul de Reguli minime ale Organizației Națiunilor Unite pentru minori (Regulile de la Beijing si Regulile de la Tokyo), potrivit cărora în cazul copiilor se poate recurge la privarea de libertate doar ca la o măsura extremă și pentru perioada cea mai scurtă care se impune. Detenția se aplică ca măsură extremă sau ca ultim mijloc, în corespundere cu standardele internaționale un copil nu trebuie sa fie privat de libertate în afară de cazurile când a comis o infracțiune legata de aplicarea violenței sau a comis în mod persistent infracțiuni serioase, grave și nu există alte căi de a reacționa. Instanța de apel a concluzionat că sunt irelevante motivele invocate de apelant, cu referire la faptul precum că: - judecarea cauzei în prima instanță a avut loc contrar procedurii prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală, de vreme ce succesorul părții vătămate minore Parhomenco Lucia, asistată de avocatul Mărgineanu Iurie, a beneficiat de drepturi egale și cu posibilități egale pentru susținerea poziției procesuale; - pedeapsa aplicată inculpaților este greșit individualizată, sub aspectul blândeții, de vreme ce inculpații minori, în baza prevederilor art. 70 alin. (3) și 79 alin. (3) Cod penal, beneficiază de reducerea în jumătate a termenului închisorii stabilit din maximul pedepsei și, respectiv, de o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege, iar, în baza prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, beneficiază de reducerea cu ⅓ a limitei maxime de pedeapsă prevăzută de sancțiunea normei penale în baza cărora au fost condamnați; - că trebuia atras în procesul de judecată Organul local de Tutelă și Curatelă (DASPF Strășeni), în calitate de reprezentant legal al inculpatului minor, de vreme ce inculpații minori au fost reprezentați legal în procesul penal de părinți. În context, instanța a recunoscut în calitate de părți civilmente responsabile părinții inculpaților minori: Gulco Anatolie pe Gulco Igor - Gulco Mariana, părinții minorului Zagorjevschi Eugeni pe Zagorjevschi Sergiu și Zagorjevschi Liuba și părinții minorului Vlad Vitalie pe Vlad Sergiu și Vlad Ala; 6 - precum că în cauză există probe ce nu exclud prezența unui raport sexual forțat al victimei, de vreme ce judecarea cauzei, potrivit prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Instanța de apel a conchis că, nu a fost motivată suficient concluzia instanței de judecată cu privire la admiterea în principiu a acțiunii civile, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, cuvenite succesorului părții vătămate minore să hotărască instanța civilă, de vreme ce lipsind evaluarea corespunzătoare a cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral nu sunt luate în considerație consecințele infracționale și circumstanțele cauzei, care au influențat considerabil starea psihică și starea sănătății a succesorului părții vătămate minore. În această ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că din lucrările cauzei, în baza sentinței, cu certitudine s-a constatat că în rezultatul infracțiunii săvârșite de inculpați, succesorului părții vătămate minore i-a fost cauzată o pierdere grea și ireparabilă – omorul fiicei, fapt ce reprezintă suferințe psihice grave, afectarea substanțială a stării sănătății, prima urmare prima instanță n-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 219, 220 alin. (1) - (3), art. 225 și 387 Cod de procedură penală, astfel încât s-au comis erori judiciare, iar, pe cale de consecință juridică, acțiunea civilă înaintată în procesul penal n-a fost soluționată în conformitate cu legislația. Analizând conținutul sentinței, instanța de apel a observat că prima instanță nu s-a expus motivat asupra chestiunii cu privire la cheltuielile judiciare, legate de asistența juridică acordată succesorului părții vătămate minore Parhomenco Lucia, care, conform prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, sânt cheltuielile suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Instanța de apel a concluzionat faptul că, prima instanță n-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 227-229 și 385 alin. (1), pct. 14) Cod de procedură penală, astfel încât a fost comisă o eroare judiciară, iar, pe cale de consecință juridică, chestiunea cu privire la cheltuielile judiciare n-a fost soluționată în conformitate cu legislația. Prin urmare instanța de apel a dispus încasarea de la inculpatul minor Gulco Anatolie și reprezentantul legal Gulco Igor; inculpatul minor Zagorjevschi Eugeniu și reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu; inculpatul Vlad Vitalie- în beneficiul succesorului părții vătămate Parhomenco Lucia 10 mii lei în mod solidar. Totodată instanța de apel a remarcat faptul că, prima instanță incorect a soluționat chestiunea cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată de la 7 inculpații minori Gulco Anatolie și Zagorjevschi Eugeniu a sumei a câte 6 135,66 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor medico–legale și de la inculpatul Vlad Vitalie 59 074,66, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor medico–legale și cheltuielile suportate de către stat în vederea extrădării ultimului în Republica Moldova. Cheltuielile judiciare vizate, reprezintă plata din bugetul de stat pentru efectuarea următoarelor expertize judiciare: nr. 777 din 06 ianuarie 2017 (vol. II, f. d. 12); nr. 778 din 06 ianuarie 2017 (vol. II, f. d. 26); nr. 779 din 06 ianuarie 2017 (vol. III, f. d. 40); expertize judiciare psihiatrice legale în condiții de laborator și staționar nr. 1135a din 14 martie 2017 (vol. II, f. d. 59); nr. 1136a din 15 martie 2017 (vol. II, f. d. 82); nr. 13s din 24 martie 2017 (vol. II, f. d. 127) - în prezenta cauză. Instanța de apel a invocat faptul că conform art. 143 alin. (1), pct. 3) și 6) Cod de procedură penală expertiza medico-legală se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea stării psihice și fizice a învinuitului – în cazurile în care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate, precum se efectuează și în alte cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză iar conform alin. (2) din același articol, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat. Totodată potrivit art. 535 Cod de procedură penală cheltuielile legate de acordarea asistenței juridice le suportă partea solicitantă pe teritoriul țării sale dacă nu este stabilit un mod de acoperire a cheltuielilor în condiții de reciprocitate sau prin tratat internațional, iar potrivit art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la asistența juridică internațională în materie penală nr. 371 din 01.12.2006, statul solicitant suportă cheltuielile de îndeplinire a cererii de asistență juridică, cheltuielile de transfer al persoanelor pe teritoriul statului solicitant. Astfel, instanța de apel a concluzionat că, plata pentru asistența juridică internațională în materie penală se face din contul mijloacelor bugetului de stat și, pe cale de consecință, s-a impus desființarea dispozițiilor sentinței în partea cheltuielilor judiciare suportate de către stat în legătură cu extrădarea inculpatului Vlad Vitalie din orașul Budapesta, Ungaria autorităților competente ale Republicii Moldova.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, invocând drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei în partea ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare, cu menținerea sentinței în partea de ține de încasarea cheltuielile judiciare, invocând faptul că: 8 - consideră decizia neîntemeiată din motivul neîncasării de la inculpați a cheltuielilor judiciare; - art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, reiterează că cheltuielile judiciare cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală; - potrivit art. 229 alin. (l) și (2) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare; - din materialele cauzei urmează că au fost dispus efectuarea următoarelor rapoarte de expertiză: nr. 777 din 06.01.2017 a obiectelor biologice de origine umană și a corpurilor delicte, constituie 1117 1ei (f.d.12 Vol. II); raportul de expertiză judiciară nr. 778 din 06.01.2017 a obiectelor biologice de origine umană și a corpurilor delicte, constituie 9782 lei (f.d.26 Vol. II); raportul de expertiză judiciară nr. 779 din 06.01.2017 a obiectelor biologice de origine umană și a corpurilor delicte, constituie 3947 lei (f.d.40 Vol. II), raportul de expertiză judiciară psihiatrică legală în condiții de ambulatorie a lui Zagorjevschi Eugen nr. 1135a din 14.03.2017- 1187 lei (f.d. 59, Vol. II), raportul de expertiză judiciară psihiatrică legală în condiții de ambulatorie a lui Gulco Anatolie nr. 1136a din 15.03.2017- 1187 lei (f.d. 82, Vol. II), raportul de expertiză judiciară psihiatrică legală în condiții de ambulatorie a lui Vlad Vitalie nr. 13s din 24.03.2017- 9787 lei (f.d. 127, Vol. II). Cheltuieli în vederea extrădării lui Vlad Vitalie din or. Budapest Ungaria, constituie 43152 lei (f.d. 145, Vol. III); - soluția instanței referitoare la casarea sentinței în partea ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, contravine normelor procesual penale. 4.2 Avocatul Mărgineanu Iurie în numele succesorului părții vătămate Parhomenco Lucia, invocă drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a deciziei, cu rejudecarea cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată, argumentând prin faptul că: 9 - neîntemeiat a fost respinsă solicitarea sa cu privire la atragerea Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Strășeni în calitate de reprezentant legal al minorului Zagorjevschi Eugeniu, fiind invocat la acea etapă că mama acestuia este peste hotarele Republici Moldova, iar tată-l Zagorjevschi Sergiu își ispășește pedeapsa în penitenciar; - nu există nici o dispoziție a autorităților tutelare cu privire la înapoierea tutelei părintelui copilului minor, cu explicarea obligațiilor părintești, se rezumă că copilul se află până în prezent în tutela Direcției Asistență Socială și protecția Familiei Strășeni; - instanța de apel a omis să răspundă argumentelor invocate în cererea de apel și în cererea de atragere în proces a autorităților tutelare, dar aceasta nu a indicat că și-ar fi însușit motivele instanței inferioare, care nu au fost indicate; - în cadrul ședințelor de judecată în instanța de apel, în calitate de reprezentant al copilului minor Zagorjevcshi Eugeniu a fost atras în proces reprezentantul Direcției pentru protecția Drepturilor copilului sectorul Botanica; - instanța a înlocuit reprezentantul legal cu un alt reprezentat legal, și respectiv, urma să-i permită reprezentantului succesorului părții vătămate să înainteze o nouă acțiune civilă unui nou reprezentant legal. Instanța i-a comunicat că îi va acorda un termen însă, până în final, a pronunțat decizia fără a acorda posibilitatea apărătorului de a-și formula noile pretenții; - pedeapsa aplicată inculpaților Gulco Anatolie, Zagorjevschi Eugeniu și Vlad Vitalie este una prea blândă în coraport cu infracțiunea săvârșită, calificarea fiind făcută cu multiple greșeli ale instanței de fond cu tratarea, tălmăcirea și aplicarea eronată a normelor de drept în domeniul individualizării pedepsei și atragerii la răspunderea penală; - atât organul de urmărire penală, cât și instanța de fond la calificarea infracțiunii și atribuirea ei la gradul celor deosibit de grave și nu excepțional de grave, ca o tratare a prevederilor normelor imperative greșite, facilitând astfel poziția inculpaților în repetate rânduri; - art. 70 alin. (3) a Codului penal prevede că stabilirea pedepsei închisorii pentru persoana care, la data săvârșirii infracțiunii, nu a atins vârsta de 18 ani, termenul închisorii se stabilește din maximul pedepsei prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită, reduse la jumătate. Această normă prezintă a doua facilitate și într-o oarecare măsură favorizarea inculpatului, pe motiv că este minor și nu trebuie pedepsit aspru; - instanțele de judecată, urmau să atragă atenția asupra infracțiunii ce a fost săvârșită, modalitatea în care a fost săvârșită la fel și rezonanța socială, 10 restabilirea echității, această crimă nu este una de ordin comun, în cazul dedus instanței, legea nu a fost atât de dură cum ar trebui să fie pentru astfel de faptă; - de către instanța de judecată nu au fost apreciate declarațiile martorilor Gîrneț Vitalie, Munteanu Andrea, precum și procesul -verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică din care urmează că partea de jos a cadavrului era dezbrăcat; - consideră că prejudiciul moral estimat de instanța de apel în sumă de 500 000 lei este prea mic, având în vedere gravitatea faptei încriminate, impactul acesteia asupra familiei minore Parhomenco Cristina, suferințele psihologice, retrăirile emoționale, durerile psihice ale mamei minore- Parhomenco Lucia, rezultate din pierderea copilului, urmările prejudiciabile de viitor și acea rană sufletească ireparabilă; solicită încasarea prejudiciului moral în sumă totală de 4 000 000 lei de la fiecare inculpat separat. 4.3 Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Zagorjevschi Eugen, nu a invocat ca temei una din prevederile art. 427 Cod de procedură penală, însă din conținutul recursului urmează că acesta este incident prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei, în partea admiterii acțiunii civile, în rest a menține sentința în vigoare, invocând faptul că: - nu este de acord parțial cu soluția instanței de apel și anume în partea admiterii acțiunii civile în ce se referă la repararea prejudiciului moral și încasarea în beneficiul succesorului părții vătămate minore, Parhomenco Lucia de la inculpatul Zagorjevschi Eugen, și reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu 500 mii lei, instanța a dispus încasarea unui prejudiciu moral exagerat de mare; - atît inculpatul cit și reprezentantul legal sunt de acord să achite prejudiciul moral dar in mărime rezonabilă, deoarece înțeleg că fapta comisă este una deosebit de gravă și viața omului nu are preț, volumul pretenției însă, este atît de mare incit minorul și reprezentantul legal nu vor putea să adune practic o viață întreagă suma încasată, ori tatăl lui are venituri ocazionale și mici, neavând loc stabil de muncă; - acțiunea civilă depusă de avocatul Mărgineanu Iurie în numele succesorului părții vătămate minore, Parhomenco Cristina - Parhomenco Lucia este semnată numai de către avocat. Pe mandatul avocatului Mărgineanu Iurie lipsesc împuternicirile acordate de succesorul părții vătămate minore, Parhomenco Lucia, contrasemnate, nu există nici o procură care i-ar fi dat dreptul avocatului să semneze acțiunea civilă; 11 - avocatul reprezentantului succesorului părții vătămate a acționat fără împuterniciri, nu era în drept să semneze și să depună acțiunea civilă în numele succesorului părții vătămate minore, Parhomenco Lucia, atât în instanța de fond cât și cea de apel ultima nu a confirmat împuternicirile avocatului și nu a susținut acțiunea civilă deoarece nu s-a prezentat în ședințele de judecată. 4.4 Avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului Gulco Anatolie, a invocat drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6, 16) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei în partea admiterii acțiunii civile, invocând faptul că: - instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt iar norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție; - acțiunea civilă depusă de către avocatul Mărgineanu Iurie în interesele succesorului părții vătămate, Parhomenco Lucia este semnată doar de către avocat care nu este împuternicit cu acest drept. Acest fapt se dovedește prin lipsa mențiunii pe verso a mandatului avocatului privind acordarea dreptului de a semna cererea și a o depune în judecată, condiție expres prevăzută la art. 81 Cod de procedură civilă; - interpretarea acestor prevederi este dată și de Curtea Supremă de Justiție prin Recomandarea nr. 22 privind unele aspecte ale reprezentării în procesul civil, unde se indică că drepturile acordate în temeiul art. 81 Cod de procedură civilă trebuie indicate expres în mandatul avocatului. 4.5 Avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Vlad Vitalie, fără a invoca drept temei pentru recurs una din prevederile prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, însă din textul recursului urmează că acestea cad sub incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penal, solicită casarea deciziei în partea admiterii acțiunii civile, cu menținerea hotărârii primei instanțe, invocând faptul că: - instanța de apel a menționat precum că din conținutul sentinței, se observă că prima instanță nu s-a expus motivat asupra admiterii în principiu a acțiunii civile precum și a chestiunii cu privire la cheltuielile judiciare, legate de asistență juridică acordată succesorului părții vătămate, care conform art. 227 alin. (l) Cod de procedură penală, sunt cheltuielile suportate pentru asigurarea bunei desfășurării a procesului penal, pe când în partea motivată hotărârii primei instanțe se conțin toate motivele ce țin de acțiunea civilă înaintată instanței, soluția instanței de fond fiind una justă și legală și motivată; 12 - succesorul părții vătămate care are calitatea și de apelant, nu a fost prezent în ședința Curții de Apel și nu s-a expus în ședință asupra acțiunii civile, în ședința de judecată a fost prezent doar avocatul acesteia; - nu a avut posibilitate să punem întrebări părții vătămate asupra temeiniciei sumelor ce au fost indicate în acțiunea civilă și dacă este de acord sau nu cu acțiunea civilă înaintată de avocatul neîmputernicit în modul stabilit de lege; - nu au fost atrași în calitate de parte civilmente responsabilă părinții (reprezentanții organului de tutelă și curatela la Zagorjevschi Eugen) care urmau să beneficieze de dreptul de a se expune asupra acțiunii civile și de a contesta decizia în caz de dezacord cu aceasta; - lipsește motivarea privitor la paguba morală, iar estimările făcute de către avocat sunt declarative; - s-au încălcat evident drepturile reprezentanților legali ale inculpaților minori, atunci când instanța de apel a decis asupra acțiunii civile fără ca aceștia să fie prezenți și să-și expună opinia asupra acțiunii civile.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 5.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu: La caz, Colegiul penal reține că, procurorul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, criticând decizia instanței de apel anume în partea motivării 13 soluției acesteia privind respingerea apelului declarat de procuror, prin care a fost solicitată încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare precum și a celor suportate în legătură cu extrădarea unuia dintre inculpați, în prezenta cauză penală, din contul inculpaților. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiurile și motivele invocate de procuror nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Colegiul penal analizând textul deciziei contestate (f.d. 220-229, Vol. IV) în coraport cu motivele invocate de procuror, atestă că instanța de apel s-a expus argumentat și motivat asupra aspectelor contestate și în prezentul recurs ordinar, bazându-și just soluția privind respingerea apelului și solicitării părții acuzării de a dispune încasarea cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor din contul inculpaților în baza prevederilor legale stipulate în art. 227 Cod de procedură penală, precum și a celor suportate în legătură cu extrădarea inculpatului Vlad Vitalie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Totodată, Colegiul penal invocă că, prevederile art. 227 Cod de procedură penală, reglementează care anume cheltuieli sunt incluse în categoria cheltuielilor judiciare, în această listă nefiind însă incluse cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare. Mai mult, se relevă că prevederile alin. (3) art. 75 din Legea nr. 68 din 14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, stipulează expres că: „În cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova”. În această ordine de idei, se reține că potrivit prevederilor art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, - „Părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al procurorului sau al instanței de judecată, să înainteze instituției publice de expertiză 14 judiciară/biroului de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor”. În acest context, se atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală ( f.d. 214, 216 Vol. I; f.d. 1,10; f.d. 17, 23; f.d. 31, 37; f.d. 45, 56; f.d. 64, 79; f.d. 87, 123 Vol.II), fără a exista o asemenea cerere din partea părții apărării. Totodată, Colegiul penal relevă faptul că, potrivit art. 533 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, asistența juridică internațională poate fi solicitată sau acordată în executarea unor activități procesuale prevăzute de legislația de procedură penală a Republicii Moldova și a statului străin respectiv, în special căutarea și extrădarea persoanelor care au comis infracțiuni sau pentru a executa pedeapsă privativă de libertate. Conform art. 535 Cod de procedură penală, cheltuielile legate de acordarea asistenței juridice le suportă partea solicitantă pe teritoriul țării sale dacă nu este stabilit un alt mod de acoperire a cheltuielilor în condiții de reciprocitate sau prin tratat internațional, iar potrivit art. 11 alin. (2) din Legea cu privire la asistența juridică internațională în materie penală nr. 371 din 01.12.2006, statul solicitant suportă cheltuielile de îndeplinirea cererii de asistență juridică, cheltuieli de transfer al persoanelor pe teritoriul statului solicitant. În această ordine de idei, Colegiul penal specifică faptul că, plata pentru asistența juridică internațională în materie penală se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat. 5.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Mărgineanu Iurie în numele succesorului părții-vătămate Parhomenco Lucia: La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, criticând decizia instanței de apel anume în partea motivării soluției acesteia privind aplicarea unei pedepse prea blânde inculpaților, își manifestă și dezacordul cu stabilirea cuantumului prejudiciului moral încasat ca prejudiciu mic. Referitor la motivele invocate de recurent prin care acesta își manifestă dezacordul cu privire la aplicarea pedepselor față de inculpați precum că „pedeapsa aplicată este una prea blândă în raport cu infracțiunea săvârșită”, Colegiul penal reține faptul că, în urma examinării materialelor cauzei și a 15 conținutului deciziei instanței de apel (f.d. 220-229, vol. IV), se constată că instanța de apel în decizia sa corect și-a motivat soluția de menținere a sentinței în privința vinovăției inculpaților și la aplicarea pedepselor, a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal, art. 70 alin. (3) Cod penal, de criteriile de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal, precum și faptul că cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, a redus corect pedepsele în conformitate cu prevederile alin. (8) a aceluiași articol. Totodată, Colegiul penal reține că instanța de apel, corect a adoptat soluția în cauza dată în temeiul art. 415 alin. (1) pct. 2) și art. 419 Cod de procedură penală, menținând sentința primei instanțe, prin care a stabilit pedepse echitabile aplicate inculpaților în limitele sancțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), i), j) Cod penal, stabilindu-le pedepse maxime, cu aplicarea prevederilor art. 364¹ alin. (8) Cod de procedură penală, art. 70 alin. (3) Cod penal. Referitor la criticile aduse de către recurent în legătură cu stabilirea cuantumul prejudiciului moral de către instanța de apel, Colegiul penal le consideră nefondate, or, la stabilirea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, conform art. art. 1422, 1423 Cod civil și art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de apel a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate succesorului părții vătămate minore Parhomenco Lucia, de prejudiciul cauzat, manifestat prin omorul fiicei sale, fapt ce reprezintă suferințe psihice grave, prin urmare instanța de apel, corect a ajuns la concluzia cu privire la încasarea din contul inculpatului Gulco Anatolie și reprezentantul legal Gulco Igor a sumei de 500 000 lei, din contul inculpatului Zagorjevschi Eugeniu și reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu a sumei de 500 000 lei și din contul inculpatului Vlad Vitalie a sumei de 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, astfel fiind întemeiată concluzia instanței de apel cu privire la sumele încasate, acestea fiind echitabile pentru acoperirea suferințelor psihice cauzate succesorului părții vătămate minore Parhomenco Lucia. Totodată Colegiul penal, consideră neîntemeiat argumentul recurentului referitor la faptul că de către instanța de apel „neîntemeiat nu a fost atras în proces Direcția de Asistență Socială și protecție Familiei Strășeni în calitate de reprezentant legal al minorului Zagorjevschi Eugeniu”, or, după cum urmează din materialele cauzei ca reprezentant al inculpatului Zagorjevschi Eugeniu au fost recunoscuți tatăl Zagorjevschi Sergiu (f.d.58-59, Vol. II, ) și Hodorojea Svetlana (f.d. 14-15, Vol. II), totodată a fost atrasă în proces și Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului sect. Botanica care a fost 16 reprezentată în instanța de apel în persoana lui Mihalachi Nina (f.d 167), care pe tot parcursul examinării cauzei în apel, a participat ca reprezentant legal al inculpatului Zagorjevschi Eugeniu. Ce ține de temeiul de recurs indicat de avocatul Mărgineanu Iurie în numele succesorului părții vătămate minore, Parhomenco Lucia, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal constată că, acesta este declarativ și nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul deciziei. 5.3. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Zagorjevschi Eugen, de către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului Gulco Anatolie, de către avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Vlad Vitalie: Colegiul penal, reține faptul că, de către recurenți a fost invocat drept temei de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de procedură penală, și anume cazurile cînd „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”. În acest sens, Colegiul penal atestă că, recurenții în recursurile declarate sub aspectul cazurilor de recurs menționate, critică decizia instanței de apel în privința admiterii acțiunii civile și stabilirea cuantumului prejudiciului moral, prea mare. Astfel, cu referire la argumentele recurenților enunțate la pct. 4.3-4.5 al prezentei decizii, Colegiul penal conchide că, acestea sunt neîntemeiate și nu pot fi acceptate, or, instanța de apel corect a motivat soluția de admitere a acțiunii civile cu încasarea din contul inculpatului Gulco Anatolie și reprezentantul legal Gulco Igor a sumei de 500 000 lei, din contul inculpatului Zagorjevschi Eugeniu 17 și reprezentantul legal Zagorjevschi Sergiu a sumei de 500 000 lei și din contul inculpatului Vlad Vitalie a sumei de 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, ținându-se cont de prevederile art. art. 1422, 1423 Cod civil și art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, totodată instanța de apel a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate succesorului părții vătămate minore Parhomenco Lucia, de prejudiciul cauzat, manifestat prin omorul fiicei sale, fapt ce reprezintă suferințe psihice extrem de grave. Alegațiile recurenților precum că „ acțiunea civilă a fost semnată doar de avocatul Mărgineanu Iurie nu și de succesorul părții vătămate minore Parhomenco Lucia, lipsind la materialele cauzei careva împuterniciri în acest sens”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, or, potrivit art. 219 alin. (6) Cod de procedură penală acțiunea civilă poate fi înaintată în numele persoanei fizice sau juridice de către reprezentanții acestora, în acest sens se notează că la materialele cauzei este anexat mandatul nr.0331980 din 09 decembrie 2016 (f.d. 107, Vol.I), care este semnat de către Pahomenco Lucia, prin urmare avocatul Mărigneanu Iurie a fost împuternicit pentru a înainta acțiunea civilă din numele succesorului părții vătămate. Ce ține de temeiul de recurs invocat de către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului Gulco Anatolie, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, sub aspectul că „ norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție”, Colegiul penal o apreciază ca drept neîntemeiată, or, la caz nu s-a stabilit care anume normă a fost aplicată contradictoriu normei date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, temeiul dat nefiind argumentat în nici un fel de către recurent. Mai mult ca atît Colegiul penal conchide că, la examinarea cauzei instanța de apel a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), art. 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, iar motive de a interveni în decizia instanței de apel sub acest aspect nu se depistează de instanța de recurs ordinar.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : 18 Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Zagorjevschi Eugen, de către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpatului Gulco Anatolie, de către avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Vlad Vitalie, de către avocatul Mărgineanu Iurie în numele succesorului părții vătămate Parhomenco Lucia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 decembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Gulco Anatolie XXX, Zagorjevschi Eugeniu XXX, Vlad Vitalie XXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Timofti Vladimir Țurcan Anatolie 19