1ra-2374/18 — Art. 179 alin. 2 Cp

1ra-2374/18 — Art. 179 alin. 2 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-357/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda și Boico Victor,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu și de

către avocatul Ticu Ion în numele inculpaților Ursu Liuba și Ursu Vasile, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

octombrie 2018, în cauza penală privindu-i pe

Ursu Vasile XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

Ursu Liuba XXXXX, născută la XXXXX,

originară și domiciliată în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.08.2016 – 17.05.2018;

Instanța de apel: 11.06.2018 – 15.10.2018;

Instanța de recurs: 18.12.2018 – 20.03.2019;

A C O N S T A T AT :

încetat procesul penal în cauza privind învinuirea lui Ursu Vasile și Ursu Liuba

de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal în legătură cu

expirarea termenului de prescripție.

A fost admisă în parte, acțiunea civilă, dispunându-se încasarea din contul

lui Ursu Vasile în beneficiul Vioricăi Țîbuleac a prejudiciului moral în sumă de

20000 (douăzeci mii) lei, precum și din contul lui Ursu Liuba în beneficiul

Vioricăi Țîbuleac a prejudiciului moral în sumă de 20000 (douăzeci mii) lei.

De asemenea a fost dispusă încasarea, în mod solidar, din contul

inculpaților Ursu Liuba și Ursu Vasile în beneficiul Vioricăi Țîbuleac a

cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică în sumă de 2500 (două mii

cinci sute) lei. În rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

noiembrie 2015, aproximativ la ora 19:00, de comun acord cu sora sa Ursu

1

Liuba, urmărind scopul pătrunderii și rămânerii ilegale în apartamentul nr.

XXXXX de pe str. XXXXX, com. XXXXX, r-nul XXXXX, care îi aparține cu drept de

proprietate cet. Țîbuleac Viorica, conform contractului de vânzare-cumpărare

din 08 aprilie 2008, fără consimțământul ultimei, a intrat în locuință și la

cererea ei insistentă, a refuzat cu impertinență să iasă, mai mult ca atât a

numit-o cu cuvinte necenzurate și a lovit-o de câteva ori peste diferite părți ale

corpului, ultima fiind nevoită să părăsească domiciliul și să solicite ajutor de la

vecini.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Ursu Vasile a comis infracțiunea

prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal – Violarea de domiciliu, adică

pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul sau în reședința unei persoane

fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei.

Ursu Liuba, la 09 noiembrie 2015, aproximativ la ora 19:00, de comun

acord cu fratele său Ursu Vasile, urmărind scopul pătrunderii și rămânerii

ilegale în apartamentul nr. XXXXX de pe str. XXXXXX, com. XXXXX, r-nul XXXXX,

care îi aparține cu drept de proprietate cet. Țîbuleac Viorica, conform

contractului de vânzare-cumpărare din 08 aprilie 2008, fără consimțământul

ultimei, a intrat în locuință și la cererea ei insistentă, a refuzat cu impertinență

să iasă, mai mult ca atât a numit-o cu cuvinte necenzurate și a lovit-o de câteva

ori peste diferite părți ale corpului, ultima fiind nevoită să părăsească domiciliul

și să solicite ajutor de la vecini.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Ursu Liuba a comis infracțiunea

prevăzută de art. 179 alin.(1) Cod penal – Violarea de domiciliu, adică

pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul sau în reședința unei persoane

fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei.

Liliana în numele părții vătămate Țîbuleac Viorica, inculpata Ursu Liuba și de

către avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului Ursu Vasile.

3.1. La data de 31 mai 2018 acuzatorul de stat Pruneanu Elena, declarând apel

a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul

Central din 17 mai 2018 în privința inculaptului Ursu Vasile, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care să fie recunoscut culpabil în baza art. 179 alin. (2) Cod penal și să-i fie

stabilită pedeapsa în formă de amendă în mărime de 650 unități convenționale,

invocând următoarele argumente:

- în cadrul examinării cauzei penale de învinuire a inculpaților s-a

constatat, că în ordonanța de punere sub învinuire în privința lui Ursu Liuba din

27.11.2015 s-a menționat greșit (mecanic) art. 179 alin. (2) Cod penal, iar

ordonanța de punere sub învinuire din 15 decembrie 2015, în privința lui Ursu

Vasile s-a menționat greșit (mecanic) art. 179 alin. (1) Cod penal;

- la data de 01.07.2016, procurorul a întocmit proces-verbal de corectare a

erorilor materiale, prin care a dispus a considera corect în ordonanța de punere

sub învinuire în privința lui Ursu Liuba din 27 noiembrie 2015 - art. 179

alin. (1) Cod penal și în ordonanța de punere sub învinuire din 15 decembrie

2015 în privința lui Ursu Vasile -art. 179 alin. (2) Cod penal;

2

- instanța de judecată a constatat nulitatea procesului-verbal de corectare a

erorilor materiale, motivând, că inculpații au fost puși sub învinuire de către

procurorul, în Procuratura r-nului Strășeni, Pruneanu Elena, care a fost

desemnată să conducă urmărirea penală, în baza ordonanței procurorului,

Procurului - adjunct al Procurorului-Șef al Procuraturii r-nului Strășeni din

23.11.2015 și competent de corectarea erorilor din ordonanța de punere sub

învinuire privința lui Ursu Liuba din 27.11.2015 și ordonanța de punere sub

învinuire din 15.12.2015 în privința lui Ursu Vasile, este procurorul Pruneanu

Elena și nu procurorul Vladimir Idricean, care prin dispoziția procurorului

r-nului Strășeni nr. 122 din 29.06.2016 a fost desemnat să paticipe la

examinarea cauzei nominalizate în instanța de judecată și care a întocmit

procesul-verbal de corectare a erorilor sale;

- potrivit art. 249 alin. (1) Cod de procedură penală, erorile materiale

evidente în cuprinsul unui act procedural se corectează de însuși organul de

urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată, care a

întocmit actul, la cererea celui intresat ori din oficiu;

- apelantul consideră că instanța de judecată eronat a interpretat sintagma

„organul de urmărire penală,, și apreciază, că prin această sintagmă legiutorul,

nu a ținut să individualizeze nominal competența de întocmire a procesului-

verbal de corectare;

- organul competent de a întocmi procesul-verbal de corectare a erorilor

materiale a fost anume organul de urmărire penală, care a emis actul procesual,

și anume Procuratura r-lui Strășeni;

- temeiuri de anulare a actului procesual (la caz, procesul-verbal de

corectare a erorilor materiale), ar fi fost, doar în cazul, în care acest act

procesual, ar fi fost emis de către un alt organ de urmărire penală cu o altă

competență teritorială.

3.2. Avocatul Liliana Panuș în numele părții vătămate Țîbuleac Viorica,

declarând apel a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie recunoscut vinovat Ursu Vasile în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, stabilindu-i o

pedeapsă conform sancțiunii articolului în cauză; să fie admisă integral acțiunea

civilă înaintată de Țîbuleac Viorica prin care să fie încasat în mod solidar de la

inculpați în beneficiul părții vătămate prejudiciu moral cauzat în urma

acțiunilor ilegale a câte 50000 lei fiecare, invocând următoarele argumete:

- în urma evenimentelor întâmplate, a acțiunilor ilegale ale inculpaților, a

suportat un stres psihico-emoțional, are frica să doarmă în propria casă, nu este

în siguranță în casa sa, are insomnie, tresare la fiecare zgomot, a suferit dureri

fizice, fiind lovită intenționat cu cruzime în burtă, pe când Ursu Vasile cunoștea

că a fost operată. Cum se face noapte se teme să se culce, apare în fața ei cadrele

celor retrăite. Prin acțiunile batjocoritoare ale inculpaților în timpul săvârșirii

infracțiunii, cât și după, a suferit cât fizic, atât și psihic, prin acțiunile lor i-au

fost lezate drepturile nepatrimoniale. Nenumărate drumuri și pierdere de timp

personal pentru a se prezenta la poliție, procuratură, instanțe de judecată, și-au

lăsat și ele amprenta pe starea ei emoțională;

3

- cu soluția instanței nu este de acord, deoarece a fost lovită de către Ursu

Vasile în burtă, el, știind cu certitudine că a fost operată, că se păzește de orice

atac direct la locul intervenției chirurgicale, însă el în special acolo și a lovit-o;

- suma a câte 20000 lei de la fiecare inculpat nu este una echitabilă supra

acțiunilor lor ilegale, comportamentului lor în timpul săvârșirii infracțiunii, în

timpul examinării cauzei date și faptul că nu au recunoscut vina, nu s-au căit de

cele comise și nu și-au cerut scuze.

3.3. Inculpata Ursu Liuba declarând apel a solicitat casarea integală a sentinței

în privința sa și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) cu respingerea

acțiunii civile, invocând următoarele argumente:

- învinuirea adusă inculpatului nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării

judecătorești, iar încasarea prejudiciului moral este ieșit din afara oricăror

prevederi ale CEDO;

- la punerea sub învinuire a inculpatului conform art. 251 Cod penal,

organul de urmărire penală nu a constatat și indicat expres care normă

imperativă a legii a fost încălcată pentru încadrarea juridică a acțiunilor lui și

care sunt argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele

verificării acestor argumente;

- s-a încălcat grav dreptul la apărare a lui Ursu Liuba, or, nu i s-a înaintat o

învinuire clară și concretă în privința rezultatelor verificării agumentelor

invocate de învinuit în apărarea sa, caracterului faptelor sale și în privința

încadrării juridice a acestora și cauza contravine lit. a), pct. 3 art. 6 CEDO,

potrivit căruia „orice acuzat are în special dreptul să fie informat, în termenul

cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii

și cauzei acuzației aduse împotriva sa”;

- în lipsa încadrării juridice concrete a faptelor lui Ursu Liuba și

neprezentării rezultatelor verificării argumentelor invocate de învinuit în

apărarea sa, denotă caracterul declarativ și nefondat al acuzațiilor aduse.

Organul de urmărire penală nu și-a manifestat rolul activ pentru aflarea

adevărului, neîndeplinind toate acțiunile procesual penale în contextul

agrumentelor invocate de învinuit în apărarea sa aduse în cadrul audierii lui în

calitate de învinuit, pentru a stabili dacă inculpatul a săvârșit infracțiunea

incriminată;

- nu s-a soluționat dacă fapta întrunește elementele infracțiunii. În urma

judecării cauzei penale, s-a constatat că acțiunile inculpatei nu întrunesc

elementele infracțiunii de care a fost pusă sub învinuire, deoarece lipsește

latura subiectivă a acestei infracțiuni, care se manifestă prin intenția directă de

a pătrunde în domiciliul unei persoane fără consimțămîntul acesteia, însă în

urma examinării cauzei cu certitudine s-a constatat că, Ursu Liuba nu a pătruns

în apartamentul părții vătămate și la cerința ultimei a părăsit scara blocului

locativ unde se afla și discuta cu partea vătămată;

- intenția directă și dominantă a inculpatului a fost de a discuta cu partea

vătămată în afara locuinței și anume pe scara blocului locativ, care este îngrijită

de toți vecinii, care se folosesc de această scară a blocului locativ și este vitală

pentru viața de toate zilele ale oamenilor și face parte din domeniul public al

4

statului, deoarece blocul locativ în care se află apartamentul părții vătămate si

scara de trecere comună se află la balansa Spitalului de tubercloză Vorniceni a

Minsterului Sănătății al RM și în calitate de acționar în numele proprietății

statului este Agenția proprietății publice. Prin urmare anexele gospodărești ale

blocului locativ (scara de trecere, acoperișul, ascensorul, punctele de colectare a

deșeurilor menajere etc.) rămân proprietatea statului care se transmit doar în

gestiune asociațiilor în condominiu, cum este la cazul dat;

- soluționând acțiunea civilă, în partea prejudiciului moral din materialele

cauzei nu se atestă cu certitidine că, în rezultatul infracțiunii părții-vătămate

i-au fost cauzate suferințe fizice și psihice, instanța aplicând eronat prevederile

articolelor 219 alin. (4), 220 și 387 alin. (1) Cod de procedură penală;

- la evaluarea cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul moral

instanța de fond nu a luat în considerație rezultatele infracționale, care

chipurile au influențat considerabil starea psihică a părții vătămate, precum și

starea sănătății a acesteia. Or, aplicarea de către instanța de fond într-un mod

de dublu Standarte a prevederilor art.1423 Cod civil a adus la încasarea în mod

eronat ca compensație pentru prejudiciul moral în sumă de 20 000 lei, care este

o sumă exagerată, reieșind din practica CEDO, l-a care așa sume nu se încasează

nici în cazul omorului intenționat.

3.4. Avocatul Gumeniuc Igor în numele inculaptului Rusu Vasile, declarând

apel a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță –

de achitare a lui Ursu Vasile din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, cu respingerea

integrală a acțiunii civile.

2018, au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului, a avocatului Panuș

Liliana în numele părții vătămate Țîbuleac Viorica, apelul inculpatei Ursu Liuba

și apelul avocatului Gumeniuc Ion în numele inculpatului Vasile Ursu, cu

menținerea sentinței fără modificări.

A fost încasat în mod solidar din contul lui Ursu Liuba și Ursu Vasile în

numele lui Țîbuleac Viorica 2500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a

fost statuată de către instanța de fond, neconstatându-se temeiuri de casare a

sentinței. În plus, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin

prisma prevederilor art. 95, 101 Cod de procedură penală prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportate la

declarațiile date de inculpați în cadrul ședinței de judecată și probele

administrate, a stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

inculpaților, încadrarea juridică corectă și anume art. 179 alin. (1) din Cod

penal după indicii calificativi ”pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul

sau în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le

părăsi la cererea ei”.

Totodată, instanța de apel a statuat că, nu pot fi reținute inculpaților

privind emiterea unei hotărâri de achitare pe motiv că fapta nu întrunește

5

elementele infracțiunii, or, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal este confirmată prin cumulul de probe

cercetate, enumerate mai sus, ce coroborează între ele și careva divergențe

între declarațiile părții vătămate, martorilor și probele scrise care ar trezi dubii

nu sunt reținute.

La fel, instanța de apel nu a putut reține argumentele acuzatorului de stat

precum că, instanța de judecată eronat a interpretat sintagma „organul de

urmărire penală,, și că prin această sintagmă legiuitorul, nu a ținut să

individualizeze nominal competența de întocmire a procesului-verbal de

corectare. Or, instanța de judecată a argumentat prin faptul că conform

ordonanței de punere sub învinuire din 15.12.2015 lui Ursu Vasile, i-a fost

incriminată comiterea infracțiunii prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal. La

01.07.2016, în cadrul cercetării judecătorești procurorul, Vladimir Idriceanu a

prezentat în instanța de judecată procesul-verbal de corectare a erorilor

materiale (f.d. 157) prin care a dispus a considera corect în ordonanța de

punere sub învinuire în privința lui Ursu Liuba din 27.11.2015 – art. 179

alin. (1) Cod penal și în ordonanța de punere sub învinuire din 15.12.2015 în

privința lui Ursu Vasile art. 179 alin. (2) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că instanța de judecată a remarcat faptul că,

inculpații au fost puși sub învinuire de către procurorul în procuratura Strășeni,

Pruneanu Elena care a fost desemnată să conducă urmărirea penală în baza

ordonaței procurorului, procuror - adjunct al Procurorului r-nului Strășeni din

23.11.2015.

Astfel, reieșind din norma citată supra, competent, de corectarea erorilor

din ordonanța de punere sub învinuire în privința lui Ursu Liuba din 27.11.2015

și ordonanța de punere sub învinuire din 15.12.2015 în privința lui Ursu Vasile

art. 179 alin. (2) Cod penal, este procurorul Pruneanu Elena și nu procurorul

Vladimir Idricean, care prin dispoziția procurorului r. Strășeni nr. 122 din

29.06.2016 a fost desemnat să participe la examinarea cauzei date în instanța

de judecată.

Prin urmare, instanța de apel a constatat nulitatea procesului-verbal de

corectare a erorilor materiale (f. d. 157) prin care a dispus a considera corect în

ordonanța de punere sub învinuire în privința lui Ursu Liuba din 27.11.2015 –

art. 179 alin. (1) Cod penal și în ordonanța de punere sub învinuire din

15.12.2015 în privința lui Ursu Vasile art. 179 alin. (2) Cod penal, or, acesta

contravine normei enunțate supra. Totodată instanța a reținut că potrivit

art. art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă

instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai

în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Astfel, având în vedere că prin

rechizitoriu Ursu Vasile se învinuiește de comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 179 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată nu a putut ieși din limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu.

Instanța de judecată a reținut că, acuzatorul de stat a solicitat

recunoașterea inculpatei Ursu Liuba vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal, or, acțiunile acesteia se încadrează în

prevederile normei date, concluzie care instanța de judecată a considerat-o

6

corectă, or, în ședința de judecată s-a constatat cu certitudine că Ursu Liuba la

09 noiembrie 2015, aproximativ ora 19:00, de comun acord cu fratele său Ursu

Vasile, urmărind scopul pătrunderii și rămânerii ilegale în apartamentul nr. 5 de

pe str. Ion Inculeț, com. Vorniceni, care îi aparține cu drept de proprietate cet.

Țîbuleac Viorica, conform contractului de vânzare-cumpărare din 08 aprilie

2008, fără consimțământul ultimei, a intrat în locuință și la cererea ei insistentă,

a refuzat cu impertinență să iasă, mai mult ca atât a numit-o cu cuvinte

necenzurate și a lovit-o de câteva ori peste diferite părți ale corpului, ultima

fiind nevoită să părăsească domiciliul și să solicite ajutor de la vecini.

Instanța de apel a conchis că instanța de fond întemeiat a încetat procesul

penal în privința inculpaților, or, conform prevederilor art. 16 alin. (2) Cod

penal, infracțiunea imputată inculpaților este una ușoară, care se pedepsește cu

amendă în mărime de până la 300 unități convenționale (redacția până la

modificarea prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 în vigoare la 07.11.2016) sau cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 100 la 200 de ore, sau cu

închisoare de până la 2 ani.

La fel, instanța de apel a specificat că, sub aspectul prejudiciului moral

încasat de către instanța de fond, suma de 20 000 lei de la fiecare inculpat este

proporțională cu suferințele psihice cauzate părții vătămate.

Totodată, în baza art. 227 al. (1) și (2) pct. 3) Cod de procedură penală,

care dispune că, cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii

pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, cheltuieli judiciare

cuprind sumele plătite pentru acordarea asistenței juridice, motiv pentru care

instanța de apel a încasat suma de 2500 lei în calitate de cheltuieli de asistență

juridică suportate de Țîbuleac Viorica, or, la materialele cauzei este anexat

contractul de asistență juridică ce certifică cu certitudine suportarea reală a

acestor cheltuieli și achitarea de către partea vătămată a sumei de 2500 lei în

calitate de plată pentru serviciile juridice acordate de către avocatul Panuș

Liliana (f.d. 214, 215, vol. II), astfel încât suma solicitată în calitate de cheltuieli

de judecată este justificată și urmează să fie admisă.

procurorul și avocatul Ticu Ion în numele inculpaților Ursu Liuba și Ursu Vasile.

6.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, la 30

noiembrie 2018, în termen, declarând recurs a solicitat admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel în privința lui Ursu Vasile, cu remiterea cauzei

la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6)

alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- Instanța de judecată nu a ținut cont că procurorul Idricean Vladimir a

participat la judecarea cauzei în legătură cu imposibilitatea participării

procurorului care a condus urmărirea penală Pruneanu Elena, iar procurorul

împuternicit de către procurorul ierarhic superior avea dreptul de a corecta

eroarea materială;

7

- Organul competent de a întocmi procesul-verbal de corectare a erorilor

materiale a fost anume organul de urmărire penală, care a emis actul procesual,

și anume Procuratura r-nului Strășeni;

- Instanța de fond la constatarea faptei a reținut că inculpatul „...a lovit-o de

câteva ori peste diferite părți ale corpului...”, element ce este caracteristic alin.

(2) art. 179 Cod penal și anume – acțiuni săvârșite cu aplicarea violenței.

6.2. Avocatul Ticu Ion în numele inculpaților Ursu Liuba și Ursu Vasile, la 11

decembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, în termen, declarând recurs a

solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței cu

emiterea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie achitați.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 8)

alin. (1) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- În decizia instanței de apel sunt menționate niște chestiuni care nu s-au

petrecut și nu au avut loc. Instanța de apel doar a mimat verificarea declarațiilor

părților depuse în prima instanță și nu le-a dat citire în instanța de apel;

- Instanța de apel nu a supus verificării nici probele enumerate în decizie,

cum ar fi procesul-verbal de cercetare la fața locului și descifrările convorbirilor

telefonice;

- În decizia instanței de apel se conține o singură frază în care instanța se

expune că apelul avocatului Gumeniuc Ion și apelul Liubei Ursu se resping ca

neîntemeiate, dar aceste cereri de apel au fost examinate doar formal, iar

instanța nu s-a expus de ce le-a respins;

- Instanța de apel s-a expus într-un mod superficial asupra acțiunii civile;

- În acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii incriminate, or, în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilit cu

certitudine că inculpații nu au pătruns în apartamentul părții vătămate, din

contra, a fost stabilit fără niciun dubiu că partea vătămată a creat o serie de

probe artificiale pentru a-și dovedi poziția, iar martorii nu au confirmat că au

văzut inculpații intrând în domiciliul părții vătămate.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

8

Din textul recursurilor Colegiul penal constată, că recurenții în recursurile

ordinare ca temei invocă pct. 6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală.

Conform alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Colegiul lărgit menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală.

Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Cu referire la argumentele recursurilor Colegiul penal consideră necesar de

asemenea de a menționa, că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod

de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria

sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate

da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care le propun recurenții este o

competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un

temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură

9

penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursurile

ordinare este lipsită de suport legal.

Colegiul penal consideră, că argumentele aduse de recurenți în susținerea

solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra

acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 5 al

prezentei decizii, dând o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind calificarea infracțiunilor

săvârșite de către Ursu Vasile și Ursu Liuba în baza art. 179 alin. (1) Cod penal,

stabilind corect existența în acțiunile inculpaților a elementelor constitutive ale

infracțiunii în baza căreia a fost încetat procesul penal în privința acestora în

legătură cu expirarea termenului de prescripție.

În acest sens Colegiul penal lărgit menționează, că, reieșind din sensul

prevederilor art. 320, 326 Cod de procedură penală, procurorul care participă la

judecarea cauzei penale are împuterniciri de a modifica învinuirea adusă

inculpatului sau chiar să renunțe la învinuirile aduse inculpatului, de aceea

instanța de recurs consideră eronate concluziile instanțelor de judecată precum

că competent de corectarea erorilor din ordonanța de punere sub învinuire în

privința lui Ursu Liuba din 27 noiembrie 2015 și ordonanța de punere sub

învinuire din 15 decembrie 2015 în privința lui Ursu Vasile art. 179 alin. (2) Cod

penal este numai procurorul Pruneanu Elena și nu procurorul Ibricean Vladimir,

care prin dispoziția procurorului r-nului Strășeni nr. 122 din 29 iunie 2016 a

fost desemnat să participe la examinarea cauzei date în instanța de judecată.

Totodată Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 325 Cod

de procedură penală judecarea cauzei în prima instanță se înfăptuiește numai în

privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuiri formulate în

rechizitoriu.

Din rechizitoriul formulat în privința lui Ursu Vasile (f.d. 121 vol.I) Colegiul

penal constată, că în partea descriptivă a acestuia este indicat, că inculpatul ” a

lovit-o de câteva ori peste diferite părți ale corpului (pe partea vătămată – n.a.)”,

însă la încadrarea juridică a faptei este indicat art. 179 alin.(1) Cod penal,

violarea de domiciliu, adică pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul sau

în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le

părăsi la cererea ei, fără a se indica semnele calificative prevăzute la alin. (2) –

săvârșite cu aplicarea violenței sau cu amenințarea aplicării ei, acestea lipsind

din încadrarea juridică a faptei. Nu se conține indicarea concretă a semnului

calificativ nici în încadrarea juridică a faptelor lui Ursu Vasile, indicată în

ordonanța de punere sub învinuire în privința ultimului (f. d. 95 vol. I).

Colegiul penal constată, că procesul-verbal de corectare a erorilor materiale

(f. d. 157 vol. I) nu corectează această eroare a organului de urmărire penală,

deoarece corectările introduse se refereau numai la indicarea aliniatului din art.

179 Cod penal pentru fiecare inculpat, dar nu și a semnului calificativ din alin.

(2) cu referire la învinuirile aduse inculpatului Ursu Vasile.

10

Astfel, Colegiul penal conchide, că instanțele ierarhic inferioare corect au

ajuns la concluzia, că învinuirea adusă inculpatului Ursu Vasile se limitează la

alin. (1) art. 179 Cod penal.

Astfel, Colegiul penal atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de

apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de

procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurenți prevăzute la

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare

la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au

comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile

urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu și de către avocatul Ticu

Ion în numele inculpaților Ursu Liuba și Ursu Vasile, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2018, în cauza

penală privindu-i pe Ursu Vasile XXXXX și Ursu Liuba XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată decizia motivată la 18 aprilie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

11