1ra-16/2022 — art. 183 alin. 1 CP

1ra-16/2022 — art. 183 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-16/2022

1-20011176-01-1ra-04012022

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

18 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Spînu Ludmila în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Strășeni din 16 aprilie 2021 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Ursu Vasile Xxxx, născut la xxxx,

originar și domiciliat în xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 183 alin.

(1) Cod penal și i s-a stabilit potrivit acestei Legi o pedeapsă sub formă de amendă

în mărime de 550 (cinci sute cincizeci) unități convenționale ce constituie 27 500

(două zeci și șapte mii cinci sute),00 lei.

S-a încasat din contul inculpatului Ursu Vasile, în contul statului cheltuielile

judiciare în mărime de 320 (trei sute douăzeci),00 lei.

aproximativ ora 08:45, Ursu Vasile, numit prin ordinul nr. xxx din 15.09.2014 în

funcția de energician șefia S.A. ,,Cariera Micăuți” cu sediul în s. Gornoe r-nul

Strășeni, fiind astfel persoană cu funcție de răspundere, cunoscând obligațiile sale

de serviciu stabilite prin lege și statutul organizației numite mai sus, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al infracțiunilor sale, prevăzând urmările lor

1

prejudiciabile, admițând în mod conștient survenirea acestora, dar, considerând în

mod ușuratic că ele vor putea fi evitate, dând în așa mod dovadă de superficialitate

manifestată în raport cu îndeplinirea obligațiilor asumate, fiind obligat potrivit art.

18 al Legii nr. 625 din 02.02.1991 ,,Cu privire la protecția muncii” să asigure condiții

de protecție a muncii la fiecare loc de lucru care să corespundă normativelor în

vigoare, să distribuie gratuit angajaților echipament de protecție individuală în

sortimentul cuvenit și termenele stabilite, să instructeze angajații și să verifice

cunoștințele lor privind normele și regulile de protecție a muncii, nu și-a executat

obligațiile vizate supra, neasigurând condiții de muncă, inofensive, nu a organizat

controlul asupra factorilor periculoși și nocivi, prin ce a încălcat tehnica securității

muncii și a altor reguli de protecție a muncii în raport cu angajatul Goriuc Iurii,

numit prin ordinul nr. 131 din 08.08.2005 în calitate de electrician-lăcătuș, inacțiuni

care au provocat din imprudență vătămare corporală medie a ultimului.

Astfel, Ursu Vasile a comis infracțiunea prevăzută de art. 183 alin. (1) Cod

penal, individualizată prin ,,încălcarea de către o persoană cu funcție de răspundere ori

de către o persoană care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație

nestatală a tehnicii securității, a igienei industriale sau a altor reguli de protecție a muncii,

dacă această încălcare a provocat accidente cu oameni sau alte urmări grave”.

Spînu Ludmila în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Ursu Vasile să fie

achitat, deoarece în acțiunile acestuia nu sunt prezente elementele și semnele

infracțiunii incriminate.

3.1. În motivarea apelului a indicat următoarele aspecte:

- în faptele inculpatului Ursu Vasile lipsesc semnele și elementele

componenței de infracțiune incriminate, și anume nu este prezent elementul

subiectul infracțiunii specificate la alin. (1) art. 183 Cod penal, care este persoana

fizică responsabilă care la momentul comiterii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani,

în plus, subiectul trebuie să aibă o dublă calitate special persoană care gestionează

o organizație comercială, obștească sau o altă organizație nestatală; 2) persoană în

ale cărei atribuții intră asigurarea respectării regulilor de protecție a muncii în

cadrul unității respective;

- la pag. 5 din sentință, instanța a reținut că Ursu Vasile la momentul

săvârșirii infracțiunii incriminate activa în funcția de energetician-șef angajat prin

ordinul nr. xxx din 15.09.2014, la fel, potrivit obligațiilor de serviciu în atribuțiile lui

intrau responsabilități cu privire la instruirea salariatului în domeniul protecției

muncii, fiind de domeniul energetic la SA „Micăuți", din care considerente acesta

întrunește calitatea de subiect al infracțiunii. Acest fapt constatat de instanță

2

reprezintă doar un semn al subiectului infracțiunii incriminate, or instruirea

salariatului în domeniul protecției muncii nu sunt acțiuni administrative de

dispoziție sau organizatorico-economice;

- infracțiunea incriminată lui Ursu Vasile, în cadrul laturii obiective

presupune prezența legăturii de cazualitate dintre faptă și consecințe, dar probele

prezentate și susținute în învinuire în acest capăt de acuzare sunt insuficiente.

Cu referire la pasajul „nefiind instructat în acea zi în vederea tehnicii

securității ultima dată fiind instructat la data de 21.01.2019 (conform înscrisurilor în

registrul de instructaj al întreprinderii nominalizate), potrivit declarațiilor părții

vătămate Goriuc Iurii și a martorului Eremei A., fiind audiați în instanța de judecată

au enunțat că au fost instructați de către Ursu Vasile în vederea tehnicii securității,

dar și potrivit registrului prezentat de acuzare unde se indică în mod expres că de

fapt a avut loc instructajul și potrivit permisului de lucru nr. xx, întocmit la data de

24.04.2019 ora 8.00 de către Ursu Vasile și semnată de Eremei A. cu indicarea

numelui persoanei Goriuc Iurii;

- la calificarea faptei este obligatoriu a stabili cu precizie: care anume regulă

în vigoare de protecție a muncii a fost încălcată? Era oare obligat făptuitorul să

asigure respectarea acestei reguli. Instanța a declarat că apreciază critic argumentele

inculpatului și a apărătorului, precum că el nu are nici o vină la producerea

accidentului, dar fără a motiva prin contraargumente.

2021, a fost admis apelul avocatului Spînu Ludmila în numele inculpatului, sentința

casată parțial, în conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală, din alte temeiuri inclusiv din oficiu, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Ursu Vasile, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 183

alin. (1) Cod penal, a fost liberat de pedeapsa aplicată în baza art. 183 alin. (1) Cod

penal, din motivul expirării termenului de prescripție privind tragerea la

răspundere penală.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că,

examinând probatoriul administrat, a considerat ca fiind dovedită în afara dubiilor

rezonabile vina inculpatului Ursu Vasile și pe deplin demonstrată prin următoarea

sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între

ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Goriuc Iurie, declarațiile martorilor

Fisticanu Ion, Eremei Anatol și Gherman Vadim.

De asemenea vina inculpatul Ursu Vasile în comiterea faptei imputate a fost

confirmată și prin materialele și procesele verbale ale acțiunilor de urmărire penale

3

după cum urmează: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 24.04.2019;

procesul-verbal de ridicare din 24.04.2019; raportul de expertiză judiciară nr. xxxx

din 14 august 2019; procesul-verbal nr. xxx privind cercetarea accidentului de

muncă grav; procesul-verbal de ridicare din 21.11.2019; procesul-verbal de

examinare a obiectului din 21.11.2019.

Instanța de apel, examinând probatoriul, a considerat dovedită vina

inculpatului Ursu Vasile, deoarece acesta a încălcat, fiind persoană cu funcție de

răspundere, tehnica securității, precum și a regulilor de protecție a muncii, iar

această încălcare a provocat accidente cu oameni, acțiunile lui just au fost calificate

în temeiul art. 183 alin. (1) Cod penal, iar personalitatea acestuia fiind susceptibilă

de răspundere penală.

Instanța de apel a notat că la caz, și-a găsit confirmarea integrală latura

obiectivă a infracțiunii de încălcare a regulilor de protecție a muncii de către

inculpat.

Or, la momentul săvârșirii infracțiunii incriminate lui Ursu Vasile, activa în

funcția de energician șef, angajat prin ordinul nr. 117 din 15.09.2014, iar potrivit

obligațiunilor de serviciu în atribuțiile lui intrau responsabilități cu privire la

instruirea salariaților în domeniul protecției muncii, fiind de domeniul energetic la

S.A. ,,Cariera Micăuți”, din care considerente acesta întrunește calitatea de subiect

al infracțiunii.

Astfel, instanța de apel a atestat că, în ședința de judecată, s-a dovedit pe deplin

faptul că, inculpatul Ursu Vasile, având calitatea de energician-șef al S.A. ,,Cariera

Micăuți”, fiind persoana responsabilă de protecția muncii în atribuțiile căruia intrau

obligațiunile de gestionare a organizației cu privire la respectarea tehnicii

securității, la data de 24.04.2019, zi lucrătoare, angajatul întreprinderii date, Goriuc

Iurie, aflându-se la serviciu, aproximativ ora 08.45, primind sarcina de lucru pe ziua

respectivă de la energicianul-șef Ursu Vasile, a urcat pe un turn de iluminare și

observație, situat pe teritoriul carierei vechi și anume pe teritoriul adiacent al s.

Gornoe r-nul Strășeni, cu scopul de a demonta corpurile de iluminat, în timpul

efectuării lucrărilor indicate, turnul s-a demontat înclinându-se orizontal, fiind

stopat la înălțimea de 2,5 m de bara metalică-limitator special a bazei, astfel încât

partea vătămată Goriuc Iurie a căzut.

Prin urmare, inculpatul Ursu Vasile nu a verificat starea turnului până la

inițierea lucrărilor de demontare, or turnul nu era fixat corespuzător, mai mult ca

atât el n-a instruit executorii lucrărilor date despre necesitatea verificării stării

turnului, fapt care a provocat consecințele corespunzătoare.

Astfel, ca rezultat al încălcărilor rigulilor de protecție a muncii, s-a produs

accidentul de muncă în urma căruia părții vătămate Goriuc Iurie i-au fost cauzate

4

leziuni corporale sub formă de fractura închisă a osului femural drept, fractura

ambelor oase a antebrațului în treimea medie, fractura oaselor ambelor plante, fapt

confirmat prin raportul de expertiză nr. xxxx din 14 august 2019, calificate ca

vătămări corporale medii, probă pe care instanța de judecată a reținut-o ca

concludentă și pertinentă și care se află în legătură de cauzalitate cu acțiunile lui

Ursu Vasile.

Instanța de apel a conchis că, la data producerii accidentului de muncă, Ursu

Vasile în calitate de energician șef, urma să verifice nivelul de pregătire a locului de

muncă și anume, dacă au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru

prevenirea accidentării muncitorului, ceea ce de fapt nu a avut loc. Or, a fost

constatat că nu s-au respectat cerințele de securitate a muncii de către energicianul-

șef Ursu Vasile în final nu s-au respectat cerințele Legii nr. 625 din 02.07.1991 ,,cu

privire la protecția muncii”, capitolul III art. 18 pct. pct. 5, 6, 7, prin care nu au fost

asigurate condiții de protecție a muncii la locul de lucru al victimei, care să

corespundă normativelor în vigoare, nu a fost asigurată victima cu condiții de

muncă inofensive, nu a fost organizat controlul factorilor periculoși, prin ce a

încălcat tehnica securității muncii și a altor reguli de protecție a muncii în raport cu

angajatul Goriuc Iurie, angajat în calitate de lăcătuș energician la S.A.,,Cariera

Micăuți”.

Cu referire la faptul invocat de apărător că în acțiunile lui Ursu Vasile nu sunt

prezente elementele și semnele infracțiunii incriminate, instanța de apel le-a

apreciat ca fiind lipsite de credibilitate, or versiunea inculpatului despre

nevinovăția sa, nu este în coroborare cu celelalte probe anexate la materialele

dosarului.

De asemenea, instanța de apel a considerat necesar ca Ursu Vasile să fie liberat

de răspundere penală în baza art. 183 alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală, or, infracțiunea

comisă de inculpat face parte din categoria infracțiunilor ușoare, iar din momentul

comiterii faptei, până la adoptarea prezentei decizii, a expirat mai mult de 2 ani,

prin urmare, în privința inculpatului Ursu Vasile, sunt aplicabile prevederile art. 60

alin. (1) lit. a) Cod penal.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar hotărârile

instanțelor de fond, solicitând casarea acestora, rejudecare cauzei și pronunțarea

unei hotărâri de achitare în privința lui Ursu Vasile.

În motivarea recursului ordinar invocă următoarele aspecte:

În faptele săvârșite de Ursu Vasile lipsesc semnele și elementele componenței

de infracțiune incriminate, și anume nu este prezent elementul: subiectul

5

infracțiunii specificate la alin. (1) art. 183 Cod penal. Prin urmare, subiect al

infracțiunii menționate poate fi persoana fizică responsabilă, care la momentul

comiterii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani și care are o calitate specială - 1)

persoană cu funcție de răspundere sau persoană care gestionează o organizație

comercială, obștească sau o altă organizație nestatală; 2) persoană în ale cărei

atribuții intră asigurarea respectării regulilor de protecție a muncii în cadrul unității

respective.

Instanța de apel eronat a reținut precum că Ursu Vasile este subiect al

infracțiunii, întrucât responsabilitatea lui Ursu Vasile cu privire la instruirea

salariatului în domeniul protecției muncii nu este de domeniul acțiunilor

administrative de dispoziție sau organizatorico-economice care ar fi necesare

pentru a fi în sarcina inculpatului pentru a fi întrunită componența de infractiune a

art. 183 alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel, inițial indică asupra faptului că „Ursu Vasile la

momentul săvârșirii infracțiunii incriminate, activa în funcția de energician șef, angajat

prin ordinul nr. xxx din 15.09.2014, la fel potrivit obligațiunilor de serviciu în atribuțiile

lui intrau responsabilități cu privire la instruirea salariaților în domeniul protecției muncii,

fiind de domeniul energetic la S.A. „Cariera Micăuți”, iar apoi incorect a menționat

precum că ,,Ursu Vasile este persoana responsabilă de protecția muncii în atribuțiile căruia

intrau obligațiunile de gestionare a organizației cu privire la respectarea tehnicii

securității”. În concluzie, Ursu Vasile a fost obligat să instruiască salariații în

domeniul protecției muncii și nicidecum să gestioneze organizația, astfel, Ursu

Vasile nu întrunește calitatea de subiect al infracțiunii imputate.

În continuare, referitor la afirmația instanței de apel precum că ,,inculpatul Ursu

Vasile nu a verificat starea turnului până la inițierea lucrărilor de demontare, or turnul nu

era fixat corespuzător, mai mult ca atât el n-a instruit executorii lucrărilor date despre

necesitatea verificării stării turnului, fapt care a provocat consecințele corespunzătoare”,

enunțăm următoarele: infracțiunea incriminată lui Ursu Vasile, ca și oricare altă

infractiune în cadrul laturii obiective presupune prezența legaturii de cazualitate

dintre faptă și consecințe, dar probele prezentate și susținute în învinuire pe acest

capăt de acuzare sânt insuficiente, irelevante și chiar contradictorii.

În rest învocând argumente similare celor indicate în cererea de apel (f.d. 241-

246, vol. I).

inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod procedură

penală, procurorul a depus referință care a pledat pentru inadmisibilitatea

recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că motivele de reapreciere

a întregului sistem de probe nu se conțin în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1)

6

Cod de procedură penală. La soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în

deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat

cauza sub toate aspectele, iar probele prezentate verificându-le și apreciindu-le prin

prisma pertinenței și concludenței, confirmă vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 183 alin. (1) Cod penal.

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea

cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs, apărarea invocă în calitate

de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) și 9) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel atunci când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța

a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii; 9) inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută

de legea penală.

Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de

recurenți, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acestea, parțial, își găsesc

confirmare, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată integral.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau

cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

7

în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în

ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual,

penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune

esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Având în vedere dezideratele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit

menționează că instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor invocate în

apelul apărării, nu le-a supus verificării prin prisma probatoriului administrat la

dosar și nu a răspuns în mod corespunzător la toate motivele invocate în cererea de

apel.

În contextul celor enunțate, Colegiul penal lărgit remarcă faptul, că potrivit

rechizitoriului Ursu Vasile se învinuiește că ,,la 24.04.2019, aproximativ ora 08:45,

Ursu Vasile, numit prin ordinul nr. xxx din 15.09.2014 în funcția de energician șef a

S.A. ,,Cariera Micăuți” cu sediul în s. Gornoe r-nul Strășeni, fiind astfel persoană cu

funcție de răspundere, cunoscând obligațiile sale de serviciu stabilite prin lege și statutul

organizației numite mai sus, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al infracțiunilor

sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile, admițând în mod conștient survenirea acestora,

dar, considerând în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate, dând în așa mod dovadă de

superficialitate manifestată în raport cu îndeplinirea obligațiilor asumate, fiind obligat

potrivit art. 18 al Legii nr. 625 din 02.02.1991 ,,Cu privire la protecția muncii” să

asigure condiții de protecție a muncii la fiecare loc de lucru care să corespundă

normativelor în vigoare, să distribuie gratuit angajaților echipament de protecție

individuală în sortimentul cuvenit și termenele stabilite, să instruiască, instructeze

angajații și să verifice cunoștințele lor privind normele și regulile de protecție a muncii, nu

și-a executat obligațiile vizate supra, neasigurând condiții de muncă, inofensive, nu a

8

organizat controlul asupra factorilor periculoși și nocivi, prin ce a încălcat tehnica

securității muncii și a altor reguli de protecție a muncii în raport cu angajatul

Goriuc Iurii, numit prin ordinul nr. 131 din 08.08.2005 în calitate de electrician-

lăcătuș, inacțiuni care au provocat din imprudență vătămare corporală medie a

ultimului”.

În prim aspect, analizând învinuirea descrisă în rechizitoriu, Colegiul penal

lărgit constată că prevederile Legii, de încălcarea cărora este învinuit inculpatul

Ursu Vasile, au fost abrogate prin Legea nr. 280 din 14.12.2007 (intrată în vigoare la

data de 30.05.2008, unele articole pe data de 01.01.2010), adică până la producerea

accidentului, circumstanță de care nu a ținut cont, atât acuzatorul de stat, cât și

instanțele de fond.

În continuare, Colegiul constată că, potrivit procesului-verbal nr. ISM-2019-

PVA-63 privind cercetarea accidentului de muncă grav din 10.06.2019 (f.d. 72-74,

vol. I), la pct. 8) Persoanele care au încălcat prevederile actelor legislative și altor acte

normative din domeniul muncii, este indicat că, Ursu Vasile, energetician-șef al S.A.

,,Cariera Micăuți”, care la admis pe electricianul-lăcătuș, Goriuc Iurii fără al informa

asupra riscurilor la care el ar putea fi expus la locul de muncă, precum și măsurile

de protecție și prevenire necesare, prin ce a încălcat prevederile art. 13 lit. k) din

Legea nr. 186 din 10.07.2008 Securității și sănătății în muncă și pct. 6 din

Instrucțiunea funcțională a energiticianului-șef al S.A. ,,Cariera Micăuți”.

Prevederile art. 13 lit. k) stipulează că angajatorul are și alte obligații: să

asigure informarea fiecărei personae, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor

profesionale la care aceasta ar putea fi expusă la locul de muncă, precum și asupra măsurilor

de protecție și prevenire necesare.

În acest context, Colegiul statuează că, inculpatul Ursu Vasile nu avea statut

de angajator, acesta fiind angajat în calitate de energician-șef al S.A. ,,Micăuți” prin

ordinul nr. 117 din 15.09.2014, fapt ce denotă că nu Ursu Vasile l-a angajat pe Goriuc

Iurie în calitate de lăcătuș-electrician în cadrul S.A. ,,Micăuți”, și în atribuțiile căruia

intrau obligațiile stipulate în art. 13 lit. k) al Legii securității și sănătății în muncă,

de încălcarea cărora a fost învinuit.

Invederînd cele menționate, Colegiul observă o neclaritate referitor la faptul

care din obligațiile de serviciu stabilite în sarcina inculpatului, au fost încălcate de

către ultimul și urmează a fi încadrate în cele solicitate de norma incriminată.

Or, potrivit dipozițiilor art. 9 al Legii nr. 186 din 10.07.2008, angajatorul este

obligat să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor sub toate aspectele ce țin de activitatea

desfășurată. În cazul în care angajatorul apelează la servicii externe de protecție și prevenire,

el nu este exonerat de responsabilitățile sale în domeniul securității și sănătății în muncă.

Obligațiile lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă nu aduc atingere

9

principiului responsabilității angajatorului.

Mai mult ca atât, subiectul infracțiunii specificate este persoana fizică cu

calitatea specială fie de:

- persoană cu funcție de răspundere sau persoana care gestionează o organizație

comercială, obștească sau o altă organizație nestatală;

- persoană în a cărei atribuții intră asigurarea respectării regulilor de protecție a

muncii în cadrul unității respective.

Prin persoană cu funcție de răspundere se înțelege persoana căreia, într-o

întreprindere, instituție, organizație de stat sau a administrației publice locale ori într-o

subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire,

alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor autorităților publice sau a acțiunilor administrative de dispoziție ori

organizatorico-economice.

În cauza deferită judecății, s-a statuat că în rechizitoriu partea acuzării invocă

calitatea de ,,persoană cu funcție de răspundere” a inculpatului Ursu Vasile.

Analizând cele menționate supra, Colegiul constată o inadverență referitor la

calitatea oferită inculpatului în raport cu atribuțiile de serviciu pe care le avea în

calitate de energician-șef al S.A. ,,Micăuți”. Or, atât partea acuzării, cât și instanțele

de fond nu au indicat cu claritate care anume însărcinări sau obligații, acordate,

permanent sau provizoriu, au fost încălcate de către inculpatul Ursu Vasile în

calitate de persoană cu funcție de răspundere.

Mai mult ca atât, instanța de apel în motivarea soluției adoptate reține o altă

calitate a inculpatului, și anume ,,Astfel, instanța de apel atestă că în ședința de

judecată, s-a dovedit pe deplin faptul că, inculpatul Ursu Vasile, având calitatea de

energician-șef al S.A. ,,Micăuți”, fiind persoană responsabilă de protecția muncii în

atribuțiile căruia intrau obligațiunile de gestionare a organizației cu privire la

respectarea tehnicii securității, (…)”, fapt neinvocat în învinuire.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit reiterează că, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, conform rechizitoriului

și conform circumstanțelor stabilite în ședința de judecată, să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit constată că în prezenta cauză

penală este incident temeiul pentru recurs prescris la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, din care motiv, se impune admiterea recursului de pe rol, cu

casarea totală a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceea

instanță de apel, în alt complet de judecată, având în vedere că erorile constatate nu

10

pot fi corectate de către instanța de recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să țină seama de motivele casării, să înlăture neconcordanțele

admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Spînu Ludmila în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

29 septembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Ursu Vasile Xxxx, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 14 iunie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

11