1ra-472/2019 — Art. 186 al. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 25 aprilie 2018, cauza fiind examinată în ordinea prevăzută de art. 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, Istrati Boris a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal și în baza acestei legi i s-a aplicat pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 487,5 unități convenționale echivalentul a 24375,00 (douăzeci și patru mii trei sute șaptezeci și cinci lei,00 bani). Acțiunea civilă înaintată de către Repeșco Svetlana a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului acesteia să se expună instanța civilă. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Istrati Boris, la data de 10.12.2017, aproximativ la ora 13-00, aflându-se în incinta cafenelei xxxxx situată pe teritoriul pieței agricole din xxxxx, după ce a servit băuturi spirtoase în incinta cafenelei, aflându-se în stare de ebrietate, urmărind scop de profit și sustragere pe ascuns a bunurilor materiale ale altei persoane, observând o geantă nesupravegheată și în lipsa a careva persoane la masa unde a luat loc, conștientizând și profitând de faptul că aceasta a fost uitată de proprietar, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, fiind convins că cele comise de el rămân neobservate, pe ascuns pentru alte persoane, a sustras și însușit geanta pentru dame ce aparținea cet. Repeșco Svetlana, pe care ultima a uitat-o în incinta cafenelei jos la podea lângă masă, în care se afla un telefon mobil de model „SAMSUNG” tip senzor, la preț de 1500 lei, un telefon mobil de model „SAMSUNG” cu butoane, la preț de 1000 lei, un telefon mobil de model „NOKIA ASHA CARME” cu butoane, la preț de 800 lei, un telefon mobil de model „Extra” la preț de 700 lei, un inel din aur cu zugrăvire în formă de coroană, cu greutatea de aproximativ 2 grame, la preț de 2800 lei, un inel din argint de formă pătrată la preț de 280 lei, un inel din argint cu inscripția „спаси и сохрани” la preț de 400 lei, un inel din argint cu piatră de culoare violetă la preț de 500 lei, o pereche de cercei în formă de frunză cu piatră la preț de 200 lei, o pereche de cercei din aur cu formă dreaptă la preț de 800 lei, o pereche de ochelari de vedere de culoare albă cu husa de culoare roșie la preț de 280 lei cu tot cu husă, două parfumuri pentru dame în sumă de 300 lei ambele, geanta din piele în preț de 400 lei, certificatul de naștere, buletinul de identitate, pașaportul străin pe numele Repeșco Svetlana pe care victima le prețuiește la suma de 1200 lei, patentul de muncă peste hotarele țării în preț de 7000 lei, astfel cauzându-i lui Repeșco Svetlana o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 18160 lei.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Soroca, Zabulica Dionis și inculpatul Istrati Boris. 3.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat că, instanța de fond, just a stabilit circumstanțele cauzei, starea de fapt și de drept a cauzei și corect a încadrat juridic acțiunile inculpatului Istrati Boris în baza art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal potrivit învinuirii înaintate, însă ilegal și neîntemeiat a aplicat pedeapsa cu amenda, coborând minimul acesteia sub limita minimă prevăzută la art. 64 alin.(3) Cod penal, neținând astfel cont de prevederile și dispozițiile art. 64 alin.(3) și 75 alin.(1) din Partea Generală a Codului penal. Astfel, a indicat acuzarea că, instanța de fond, neîntemeiat, contrar prevederilor art. 64 alin.(3) Cod penal, a stabilit pedeapsa cu amendă în mărime de 487,5 unități convenționale sub limita minimă a pedepsei cu amendă în mărime de 500 unități convenționale stabilită la art. 64 alin. (3) Cod penal, care este o normă imperativă, iar instanța la stabilirea pedepsei cu amenda urma să țină cont de aceste prevederi obligatorii și să nu se coboare sub limita minimă de 500 unități convenționale de amendă stabilită în Partea Generală, motiv pentru care sentința în cauză în partea stabilirii pedepsei urmează a fi casată total, cu stabilirea unei pedepse cu amendă în mărime de 600 unități convenționale, care este una echitabilă și proporțională personalității inculpatului și gravității faptei săvârșite. A solicitat acuzarea, admiterea apelului, casarea sentinței judecătoriei Soroca din 25 aprilie 2018 în ceea ce privește stabilirea pedepsei cu amenda în mărime de 487,5 unități convenționale față de condamnatul Istrati Boris, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Istrati Boris urmează să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă cu amenda în mărime de 600 unități convenționale. 3.2 În motivarea apelului declarat inculpatul a invocat că, vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-o integral, în cadrul ședinței a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată în baza art. 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, prin ce a ușurat mult desfășurarea procesului. A menționat, că în instanța de judecată a solicitat de a fi sancționat mai blând, explicând că soția este pensionară, locuiesc în doi cu pensii mizere, sunt bolnavi și nu ajung bani pentru întreținerea personală, însă instanța nu a luat în vedere solicitările respective sale. A mai indicat, că nu este de acord cu sentința, din motivul că i s-a aplicat pedeapsa prea aspră sub formă de amendă în mărime de 487,5 unități convenționale echivalentul a 24 375,00 lei, anterior nu a fost judecat, caracteristica este pozitivă, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, este în stare de a executa și lucrări fizice deși este pensionar. Astfel, reieșind din cele expuse mai sus, cu pensia sa mizeră în sumă de 1 300 lei nu se poate întreține. În concluzie inculpatul a solicitat admiterea apelului declarat, instanța urmând să ia în considerație faptul, că este pensionar, aplicându-i o pedeapsă mai blândă cu amenda minimă ori cu munca neremunerată în folosul comunității.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018 au fost respinse, ca nefondate apelurile procurorului în procuratura raionului Soroca, Zabulica Dionis și a inculpatului Istrati Boris, fiind menținută fără modificări sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 25 aprilie 2018. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpatului Istrati Boris de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, de altfel, sentința fiind contestată doar în latura pedepsei. La stabilirea pedepsei instanța a dat deplină eficiență prevederilor art. 61 75, Cod penal, constatând că inculpatul Istrati Boris a comis o infracțiune din categoria celor mai puțin grave, la locul de trai se caracterizează din punct de vedere pozitiv, este pensionar și nu are care-va persoane la întreținere, la evidența medicilor psihiatru și narcolog nu se află, anterior nu a fost judecat, a depus cerere de examinare a cauzei în procedura simplificată, fără a solicita administrarea căror-va probe noi în instanța de judecată (vol. I f. d.70), recunoscând astfel vinovăția de cele comise și căindu-se sincer, în calitate de circumstanțe atenuante în cazul lui Istrati Boris s-a constatat comiterea de către acesta a unei infracțiuni pentru prima dată, nefiind reținută vreo circumstanță agravantă. Astfel, instanța de apel a arătat că, pedeapsa stabilită inculpatului este în noile limite prevăzute de art.364/1 alin.(8) Codul de procedură penală, deci soluția instanței de fond fiind corectă, nefiind careva motive de casare a sentinței sub acest aspect. Cu referire la apelul inculpatului, instanța a arătat că, potrivit art. 62 Cod penal, categoria de pedeapsă, amenda este mai ușoară decât categoria de pedeapsă munca neremunerată în folosul comunității. Or, prin stabilirea pedepsei muncă neremunerată în folosul comunității, inculpatului i se va crea o situație mai gravă, astfel încălcându-se prevederile procesual penale, ceea ce constituie o încălcare gravă a drepturilor și libertăților persoanei inculpate. La fel a fost respinsă, solicitarea privind aplicarea unei pedepse mai blânde cu amendă minima, or, instanța a stabilit pedeapsă amendă sub limita minima prevăzută de legea penală pentru infracțiunea data. Ce ține de cererile privind încetarea procesului în legătură cu împăcarea părților, pe motiv că partea vătămată nu are careva pretenții de ordin material sau moral față de inculpat, instanța de apel a arătat că, aceasta contravine prevederilor art. 276 alin.(1) Codul de procedură penală, împăcarea pentru categoria dată de infracțiuni la faza judecării apelului fiind posibilă doar când infracțiunea a fost comisă de un minor, de soț, rude, în paguba tutorelui, ori de persoana care locuiește împreună cu victima sau este găzduită de acesta, ceia ce în cazul dat lipsește.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar, la data de 19 decembrie 2018, de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți –Bodareu Octavian, indicând temeiurile prevăzute la pct. 6) și 10) art.427 alin.(1) Cod procedură penală, prin care solicită admiterea apelului, casarea deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 07.11.2018 cu remiterea cauzei spre o nouă rejudecare în instanța de apel invocând că, conform art. 64 alin. (3) Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilește în limitele de la 500 la 3000 unități convenționale. Astfel, la caz aplicarea unei pedepse mai mică decât 500 u. c, contravine prevederilor art.64 alin. (3) Cod penal.

Judecând recursul ordinar declarat în termen, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, reieșind din temeiurile stipulate de acest articol, iar potrivit pct. 6) și 10) al normei vizate, aceste temeiuri de casare pot fi aplicate când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Din conținutul recursului rezultă că partea acuzării este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Istrati Boris, și critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de stabilirea pedepsei inculpatului. Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest aspect, constată că instanța, la examinarea apelurilor în partea stabilirii pedepsei, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de recurs reține că, prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 25 aprilie 2018, cauza fiind examinată în ordinea prevăzută de art. 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, Istrati Boris a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal și în baza acestei legi i s-a aplicat pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 487,5 unități convenționale echivalentul a 24375,00 (douăzeci și patru mii trei sute șaptezeci și cinci lei,00 bani). Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018 au fost respinse, ca nefondate apelurile procurorului în procuratura raionului Soroca, Zabulica Dionis și a inculpatului Istrati Boris, fiind menținută fără modificări sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 25 aprilie 2018. Instanța de apel a respins apelurile, invocând că pedeapsa stabilită inculpatului este în noile limite prevăzute de art.364/1 alin.(8) Codul de procedură penală, deci soluția instanței de fond fiind corectă, nefiind careva motive de casare a sentinței sub acest aspect. Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că, la examinarea apelului, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului invocat de către procuror și nu a dat deplină eficiență prevederilor art. 64 alin. 3) Cod penal (în red. Legii nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016), nemotivându-și soluția în acest sens. Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că, la cazul din speța dată se reține că, deși cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, iar în condițiile art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, inculpatul urma să beneficieze de o reducere a limitelor de pedeapsă, totuși limita minimă de pedeapsă stabilită inculpatului, nu putea fi mai mică decât limita generală de 500 unități convenționale de amendă, raportată la art. 64 alin. (3) Cod penal, potrivit modificărilor operate în Codul penal prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, prin care textul „de la 150” a fost substituit cu textul „de la 500”. Prin urmare, instanța de apel nu a ținut cont de aceste prevederi ale legii, astfel, argumentele procurorului în această parte sunt întemeiate și urmează a fi admise, or acesta se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală. Potrivit art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs admite recursul, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că recursul declarat de către procuror este întemeiat în partea în care critică hotărârile judecătorești în latura stabilirii pedepsei lui Istrati Boris, motiv pentru care urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel în această parte, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți – Bodareu Octavian, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Istrati Boris xxxxx, în partea stabilirii pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. În rest, prevederile hotărârii contestate se mențin. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată integral la 11 aprilie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor