1ra-472/2019 — art. 186 al. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 al. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
1ra-472/2019 — art. 186 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-472/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 martie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte: Timofti Vladimir
Judecători: Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor
judecând fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de
stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți – Bodareu Octavian, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie
2018, în cauza penală privindu-l pe
Istrati Boris xxxxx născut la xxxxx, originar
și domiciliat în mun. xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
29.01.2018 – 25.04.2018 (prima instanță);
17.05.2018 – 07.11.2018 (instanța de apel);
22.01.2019 – 12.03.2019 (instanța de recurs);
Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul
penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 25 aprilie 2018, cauza
fiind examinată în ordinea prevăzută de art. 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală,
Istrati Boris a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186
alin.(2) lit. d) Cod penal și în baza acestei legi i s-a aplicat pedeapsa sub formă de
amendă în mărime de 487,5 unități convenționale echivalentul a 24375,00 (douăzeci
și patru mii trei sute șaptezeci și cinci lei,00 bani).
Acțiunea civilă înaintată de către Repeșco Svetlana a fost admisă în principiu,
urmând ca asupra cuantumului acesteia să se expună instanța civilă.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Istrati Boris, la
data de 10.12.2017, aproximativ la ora 13-00, aflându-se în incinta cafenelei xxxxx
situată pe teritoriul pieței agricole din xxxxx, după ce a servit băuturi spirtoase în
incinta cafenelei, aflându-se în stare de ebrietate, urmărind scop de profit și
sustragere pe ascuns a bunurilor materiale ale altei persoane, observând o geantă
nesupravegheată și în lipsa a careva persoane la masa unde a luat loc, conștientizând
și profitând de faptul că aceasta a fost uitată de proprietar, intenționat, dându-și
seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind
în mod conștient survenirea acestor urmări, fiind convins că cele comise de el rămân
neobservate, pe ascuns pentru alte persoane, a sustras și însușit geanta pentru dame
ce aparținea cet. Repeșco Svetlana, pe care ultima a uitat-o în incinta cafenelei jos
la podea lângă masă, în care se afla un telefon mobil de model „SAMSUNG” tip
senzor, la preț de 1500 lei, un telefon mobil de model „SAMSUNG” cu butoane, la
preț de 1000 lei, un telefon mobil de model „NOKIA ASHA CARME” cu butoane,
la preț de 800 lei, un telefon mobil de model „Extra” la preț de 700 lei, un inel din
aur cu zugrăvire în formă de coroană, cu greutatea de aproximativ 2 grame, la preț
de 2800 lei, un inel din argint de formă pătrată la preț de 280 lei, un inel din argint
cu inscripția „спаси и сохрани” la preț de 400 lei, un inel din argint cu piatră de
culoare violetă la preț de 500 lei, o pereche de cercei în formă de frunză cu piatră la
preț de 200 lei, o pereche de cercei din aur cu formă dreaptă la preț de 800 lei, o
pereche de ochelari de vedere de culoare albă cu husa de culoare roșie la preț de 280
lei cu tot cu husă, două parfumuri pentru dame în sumă de 300 lei ambele, geanta
din piele în preț de 400 lei, certificatul de naștere, buletinul de identitate, pașaportul
străin pe numele Repeșco Svetlana pe care victima le prețuiește la suma de 1200 lei,
patentul de muncă peste hotarele țării în preț de 7000 lei, astfel cauzându-i lui
Repeșco Svetlana o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 18160 lei.
Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura
raionului Soroca, Zabulica Dionis și inculpatul Istrati Boris.
3.1 În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat că, instanța de fond, just a
stabilit circumstanțele cauzei, starea de fapt și de drept a cauzei și corect a încadrat
juridic acțiunile inculpatului Istrati Boris în baza art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal
potrivit învinuirii înaintate, însă ilegal și neîntemeiat a aplicat pedeapsa cu amenda,
coborând minimul acesteia sub limita minimă prevăzută la art. 64 alin.(3) Cod
penal, neținând astfel cont de prevederile și dispozițiile art. 64 alin.(3) și 75 alin.(1)
din Partea Generală a Codului penal.
Astfel, a indicat acuzarea că, instanța de fond, neîntemeiat, contrar prevederilor
art. 64 alin.(3) Cod penal, a stabilit pedeapsa cu amendă în mărime de 487,5 unități
convenționale sub limita minimă a pedepsei cu amendă în mărime de 500 unități
convenționale stabilită la art. 64 alin. (3) Cod penal, care este o normă imperativă,
iar instanța la stabilirea pedepsei cu amenda urma să țină cont de aceste prevederi
obligatorii și să nu se coboare sub limita minimă de 500 unități convenționale de
amendă stabilită în Partea Generală, motiv pentru care sentința în cauză în partea
stabilirii pedepsei urmează a fi casată total, cu stabilirea unei pedepse cu amendă în
mărime de 600 unități convenționale, care este una echitabilă și proporțională
personalității inculpatului și gravității faptei săvârșite.
A solicitat acuzarea, admiterea apelului, casarea sentinței judecătoriei Soroca
din 25 aprilie 2018 în ceea ce privește stabilirea pedepsei cu amenda în mărime de
487,5 unități convenționale față de condamnatul Istrati Boris, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care Istrati Boris urmează să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă cu
amenda în mărime de 600 unități convenționale.
3.2 În motivarea apelului declarat inculpatul a invocat că, vina în comiterea
infracțiunii a recunoscut-o integral, în cadrul ședinței a solicitat examinarea cauzei
în procedura simplificată în baza art. 364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, prin ce
a ușurat mult desfășurarea procesului.
A menționat, că în instanța de judecată a solicitat de a fi sancționat mai blând,
explicând că soția este pensionară, locuiesc în doi cu pensii mizere, sunt bolnavi și
nu ajung bani pentru întreținerea personală, însă instanța nu a luat în vedere
solicitările respective sale.
A mai indicat, că nu este de acord cu sentința, din motivul că i s-a aplicat
pedeapsa prea aspră sub formă de amendă în mărime de 487,5 unități convenționale
echivalentul a 24 375,00 lei, anterior nu a fost judecat, caracteristica este pozitivă,
nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, este în stare de a executa și
lucrări fizice deși este pensionar.
Astfel, reieșind din cele expuse mai sus, cu pensia sa mizeră în sumă de 1 300
lei nu se poate întreține.
În concluzie inculpatul a solicitat admiterea apelului declarat, instanța urmând
să ia în considerație faptul, că este pensionar, aplicându-i o pedeapsă mai blândă cu
amenda minimă ori cu munca neremunerată în folosul comunității.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018
au fost respinse, ca nefondate apelurile procurorului în procuratura raionului Soroca,
Zabulica Dionis și a inculpatului Istrati Boris, fiind menținută fără modificări
sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 25 aprilie 2018.
4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de
fond a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpatului Istrati Boris de
comiterea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, de altfel,
sentința fiind contestată doar în latura pedepsei.
La stabilirea pedepsei instanța a dat deplină eficiență prevederilor art. 61 75,
Cod penal, constatând că inculpatul Istrati Boris a comis o infracțiune din categoria
celor mai puțin grave, la locul de trai se caracterizează din punct de vedere pozitiv,
este pensionar și nu are care-va persoane la întreținere, la evidența medicilor
psihiatru și narcolog nu se află, anterior nu a fost judecat, a depus cerere de
examinare a cauzei în procedura simplificată, fără a solicita administrarea căror-va
probe noi în instanța de judecată (vol. I f. d.70), recunoscând astfel vinovăția de cele
comise și căindu-se sincer, în calitate de circumstanțe atenuante în cazul lui Istrati
Boris s-a constatat comiterea de către acesta a unei infracțiuni pentru prima dată,
nefiind reținută vreo circumstanță agravantă.
Astfel, instanța de apel a arătat că, pedeapsa stabilită inculpatului este în noile
limite prevăzute de art.364/1 alin.(8) Codul de procedură penală, deci soluția
instanței de fond fiind corectă, nefiind careva motive de casare a sentinței sub acest
aspect.
Cu referire la apelul inculpatului, instanța a arătat că, potrivit art. 62 Cod penal,
categoria de pedeapsă, amenda este mai ușoară decât categoria de pedeapsă munca
neremunerată în folosul comunității. Or, prin stabilirea pedepsei muncă
neremunerată în folosul comunității, inculpatului i se va crea o situație mai gravă,
astfel încălcându-se prevederile procesual penale, ceea ce constituie o încălcare
gravă a drepturilor și libertăților persoanei inculpate.
La fel a fost respinsă, solicitarea privind aplicarea unei pedepse mai blânde cu
amendă minima, or, instanța a stabilit pedeapsă amendă sub limita minima
prevăzută de legea penală pentru infracțiunea data.
Ce ține de cererile privind încetarea procesului în legătură cu împăcarea
părților, pe motiv că partea vătămată nu are careva pretenții de ordin material sau
moral față de inculpat, instanța de apel a arătat că, aceasta contravine prevederilor
art. 276 alin.(1) Codul de procedură penală, împăcarea pentru categoria dată de
infracțiuni la faza judecării apelului fiind posibilă doar când infracțiunea a fost
comisă de un minor, de soț, rude, în paguba tutorelui, ori de persoana care locuiește
împreună cu victima sau este găzduită de acesta, ceia ce în cazul dat lipsește.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar, la data de 19
decembrie 2018, de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de
Circumscripție Bălți –Bodareu Octavian, indicând temeiurile prevăzute la pct. 6) și
10) art.427 alin.(1) Cod procedură penală, prin care solicită admiterea apelului,
casarea deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 07.11.2018 cu
remiterea cauzei spre o nouă rejudecare în instanța de apel invocând că, conform art.
64 alin. (3) Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilește în
limitele de la 500 la 3000 unități convenționale. Astfel, la caz aplicarea unei pedepse
mai mică decât 500 u. c, contravine prevederilor art.64 alin. (3) Cod penal.
Judecând recursul ordinar declarat în termen, în baza actelor din dosar,
Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele
considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună
rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de
procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a
agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate
da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
În conformitate cu art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, reieșind din temeiurile stipulate de acest articol, iar
potrivit pct. 6) și 10) al normei vizate, aceste temeiuri de casare pot fi aplicate când
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori au fost
aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Din conținutul recursului rezultă că partea acuzării este de acord cu starea de
fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor
inculpatului Istrati Boris, și critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de
stabilirea pedepsei inculpatului.
Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest
aspect, constată că instanța, la examinarea apelurilor în partea stabilirii
pedepsei, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8)
Cod de procedură penală.
Astfel, instanța de recurs reține că, prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul
Central din 25 aprilie 2018, cauza fiind examinată în ordinea prevăzută de art. 364/1
alin.(8) Cod de procedură penală, Istrati Boris a fost recunoscut vinovat în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal și în baza acestei legi i s-a
aplicat pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 487,5 unități convenționale
echivalentul a 24375,00 (douăzeci și patru mii trei sute șaptezeci și cinci lei,00
bani).
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018 au
fost respinse, ca nefondate apelurile procurorului în procuratura raionului Soroca,
Zabulica Dionis și a inculpatului Istrati Boris, fiind menținută fără modificări
sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 25 aprilie 2018.
Instanța de apel a respins apelurile, invocând că pedeapsa stabilită inculpatului
este în noile limite prevăzute de art.364/1 alin.(8) Codul de procedură penală, deci
soluția instanței de fond fiind corectă, nefiind careva motive de casare a sentinței
sub acest aspect.
Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că, la examinarea apelului, instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra motivului invocat de către procuror și nu a dat deplină
eficiență prevederilor art. 64 alin. 3) Cod penal (în red. Legii nr. 207 din 29.07.2016,
în vigoare din 07.11.2016), nemotivându-și soluția în acest sens.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că, la cazul din speța dată se
reține că, deși cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, iar în
condițiile art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, inculpatul urma să beneficieze
de o reducere a limitelor de pedeapsă, totuși limita minimă de pedeapsă stabilită
inculpatului, nu putea fi mai mică decât limita generală de 500 unități convenționale
de amendă, raportată la art. 64 alin. (3) Cod penal, potrivit modificărilor operate în
Codul penal prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, prin care textul „de la 150” a fost
substituit cu textul „de la 500”. Prin urmare, instanța de apel nu a ținut cont de
aceste prevederi ale legii, astfel, argumentele procurorului în această parte sunt
întemeiate și urmează a fi admise, or acesta se încadrează în prevederile art. 427
alin. (1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală.
Potrivit art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanța de recurs admite recursul, rejudecă cauza și pronunță o nouă
hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz, dispune
rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că recursul declarat
de către procuror este întemeiat în partea în care critică hotărârile judecătorești în
latura stabilirii pedepsei lui Istrati Boris, motiv pentru care urmează a fi admis,
casată decizia instanței de apel în această parte, cu dispunerea rejudecării cauzei de
către aceeași instanță de apel.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
Circumscripție Bălți – Bodareu Octavian, casează parțial decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Istrati
Boris xxxxx, în partea stabilirii pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în această
parte de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.
În rest, prevederile hotărârii contestate se mențin.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată integral la 11 aprilie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Boico Victor