1ra-351/2019 — art. 264/1 alin. 4, 287 alin. 1, 349 alin. 1/1 CP

Dosarul nr. 1ra-351/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Gaina Rodica în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2018, în cauza penală în

privința lui

Chisaru Ionel xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxx, domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.10.2017 - 23.07.2018;

Instanță de apel: 04.09.2018 - 24.10.2018;

Instanță de recurs: 15.12.2018 - 13.03.2019.

A C O N S T A T A T :

probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Chisaru Ionel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.2641 alin.(4) lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641

alin.(8) Cod de procedură penală și art.70 alin.(31) Cod penal, la 5 luni închisoare;

- art.287 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod

de procedură penală și art.70 alin.(31) Cod penal, la 1 an închisoare;

- art.349 alin.(11) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod

de procedură penală și art.70 alin.(31) Cod penal, la 1 an închisoare.;

Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 2 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de

478 lei a fost respinsă.

25 septembrie 2017, aproximativ la ora 17.30, deplasându-se în or. Briceni pe str.

Prieteniei, fără a poseda permis de conducere și fiind în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat, cu concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat în cantitate de

0.38 mg/l, contrar prevederilor art.14 lit. a) al Regulamentul circulației rutiere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, conducea mijlocul de

1

transport de model „Hyndai” fără numere de înmatriculare.

Tot el, la 10 aprilie 2018, aproximativ la ora 22.00, deplasându-se ca pasager

în automobilul Taxi „Dacia Logan” pe str. M. Eminescu din or. Briceni, încălcând

ordinea publică, manifestând un cinism și o obrăznicie deosebită a aruncat o sticlă

din aluminiu cu inscripția „Sprite” în automobilul de serviciu de model „Școda

Rapid”, n/î MAI 9784. Ulterior angajații Regimentului de Patrulare Nord al

Inspectoratului Național al Poliției, a Plutonului Edineț-Ocnița-Briceni, Strîmbul

Alexandru și agentul șef Lesnic Marcel, care îndeplineau obligațiunile de serviciu,

au urmărit automobilul Taxi „Dacia Logan” fiind stopat în preajma clubului de

noapte „Calypso” din or. Briceni. După aceasta Chisaru Ionel i-a numit cu cuvinte

necenzurate pe angajații RP Nord a INP a Plutonului Edineț-Ocnița-Briceni,

Strîmbul Alexandru și agentul șef Lesnic Marcel, totodată a depus ultimilor

rezistență violent exprimată prin îmbrâncirea cu mâna în piept față de angajatul

Strîmbul Alexandru în legătură cu participarea lor la prevenirea și curmarea actelor

huliganice.

Tot el, la 10 aprilie 2018, aproximativ la ora 22.00, deplasându-se ca pasager

în automobilul „Dacia Logan” pe str. M. Eminescu din or. Briceni, încălcând

ordinea publică, manifestând un cinism și o obrăznicie deosebită a aruncat o sticlă

de apă în automobilul de serviciu de model „Școda Rapid”, n/î 9784 al angajaților

MAI. Ulterior în scopul sistării activității de serviciu și schimbării caracterului ei, a

aplicat violență nepericuloasă pentru viața și sănătate, față de angajatul de poliție a

IP Briceni Cușnir Roman în regiunea scrotală, angajatul RP nord a INP a

Plutonului Edineț-Ocnița-Briceni, Strîmbul Alexandru, cauzându-i conform

raportului de constatare nr.211819P0163 din 11.04.2018 echimoză la cutia toracică

pe dreapta ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată, pe timp ce angajații

MAI îndeplineau obligațiunile de serviciu, de prevenire și curmare a actelor

huliganice săvârșite de Chisaru Ionel.

sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei hotărâri prin care lui Chisaru Ionel să-i fie aplicată o pedeapsă

sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, pedeapsa stabilită de prima instanță

este prea aspră, iar o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității va fi eficientă pentru corijarea inculpatului.

apelul declarat a fost respins ca tardiv, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, din materialele cauzei

rezultă că, atât avocatul Baban Nicolae, cât și inculpatul Chisaru Ionel au fost

prezenți la ședința de judecată din 23 iulie 2018, când a fost adoptată și pronunțată

sentința, fapt stabilit prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d.107, vol. II) și

au primit copia sentinței în aceeași zi (f.d.132, vol. II).

Totodată, instanța de apel a constatat că, la 23 iulie 2018 sentința a fost

adoptată și pronunțată integral, la dosar lipsind dispozitivul sentinței adoptate.

Astfel, apelul declarat de către avocatul Baban Nicolae în interesele

inculpatului Chisaru Ionel a fost depus la oficiul poștal la data de 09 august 2018

2

(f.d.135, vol. II) și înregistrat la Judecătoria Edineț sediul Briceni la data de 10

august 2018 (f.d.133, vol. II), pe când ultima zi de declarare a apelului pentru

avocatul Baban Nicolae împotriva sentinței Judecătoriei Edineț sediul Briceni din

23 iulie 2018 a expira la data de 07 august 2018, adică apelul a fost declarat peste

termenul legal de 15 zile, prevăzut de 402 alin.(1) Cod de procedură penală.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând

casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

inculpatului Chisaru Ionel să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, motivul instanței de respingere a

cererii de apel în legătură cu tardivitatea acestuia, este unul neesențial și decisiv în

coraport cu circumstanțele cauzei și argumentele invocate în instanța de apel, or

Chisaru Ionel și-a manifestat dorința de a contesta sentința, necunoscând

modalitatea întocmirii apelului, s-a încredințat că apărătorul o va face, fiind

asigurat despre acest fapt, de aceia a așteptat examinarea cauzei în ordine de apel

cu speranța că-i va fi modificată pedeapsa în sensul atenuării. Termenul de 15 zile

de depunere a apelului este unul imperativ, dar atâta timp cât îi este îngrădit acest

drept, nu din culpa inculpatului, nu poate reține omiterea intenționată din partea

inculpatului Chisaru Ionel a termenului depunerii apelului. Chisaru Ionel a fost

condamnat la închisoare cu executarea reală, acesta fiind pentru prima dată pe

banca acuzaților, neavând anterior încălcări ale normelor penale sau

contravenționale, fapt care nu s-a luat în calcul la stabilirea pedepsei atât în prima

instanță, cât și în instanța de apel.

Totodată, prima instanță la aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de 2

ani față de Chisaru Ionel, nu a luat în considerație prevederile art.3641 Cod de

procedură penală, deoarece nu i-a redus pedeapsa conform alin.(8) al acestei

norme.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece soluția

instanței de apel este corectă.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide că acestea sunt vădit nefondate, iar decizia instanței de apel este legală și

întemeiată, în partea ce ține de respingerea apelului declarat de avocatul Baban

Nicolae ca fiind depus peste termen, or în motivarea soluției adoptate s-a specificat

3

că, potrivit art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând cauza în ordine de apel, este în drept să respingă apelul, menținând

hotărârea atacată, dacă acesta este tardiv.

Conform art.402 alin.(1) Cod de procedură penală și practicii judiciare

despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel, termenul de apel este de 15 zile

de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.

Mai mult, cu privire la necesitatea prezentării părților la pronunțarea

integrală a sentinței, Colegiul penal ține să remarce că această chestiune este

facultativă, adică părțile la dorință pot asista în ședință și primi copia hotărârii, sau

ulterior se pot adresa pentru recepționarea acesteia, însă indiferent de prezentarea

sau neprezentarea acestora, termenul de atac al hotărârii va decurge începând cu

ziua pronunțării. Statuarea dată, rezultă din analiza coroborată a art.art.402, 340 și

230 Cod de procedură penală.

În același context, instanța de recurs amintește că, potrivit art.231 alin.(3)

Cod de procedură penală, raportat la explicațiile date de Curtea Supremă de Justiție

în deciziile sale, la calcularea termenului de apel se aplică sistemul de unități libere

(zile libere) cu posibilitatea prelungirii termenului până la prima zi lucrătoare, dacă

acesta urmează să se sfârșească într-o zi nelucrătoare.

La calcularea termenului de apel, nu se ia în calcul ziua de la care începe să

curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

Or, la calcularea termenului de apel determinant este constatarea

momentului de la care începe să curgă acesta.

Regula generală în acest sens prevede că termenul începe să curgă pentru

părți din ziua următoare în care a fost pronunțată sentința.

În cauza deferită judecății sentința Judecătoriei Edineț sediul Briceni a fost

pronunțată integral la 23 iulie 2018, iar termenul de declarare a apelului a expirat la

07 august 2018, însă apelul declarat de avocatul Baban Nicolae a fost depus la 09

august 2018, fapt ce se confirmă prin ștampila aplicată pe plic (f.d.135, vol. II).

Prin urmare, Colegiul penal investit cu soluționarea prezentului recurs

ordinar, reține că instanța de apel a calculat corect termenul de utilizare a căii de

atac în condițiile în care acesta este de 15 zile de la data pronunțării sentinței, la

care a fost prezent atât inculpatul Chisaru Ionel, cât și avocatul acestuia Baban

Nicolae.

Subsidiar celor consemnate supra, Colegiul menționează că termenul de apel

este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită exhaustiv prin lege.

Termenul respectiv este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui

atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși apelul a fost

declarat după expirarea termenului, acesta urmează a fi respins ca declarat peste

termen, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, însă,

la caz, această din urmă premiză nu s-a confirmat.

În apel, nu s-au invocat motive întemeiate ce au determinat întârzierea

declarării apelului, astfel, instanța de apel fiind în imposibilitate să repună în

termen apelul.

Mai mult, conform art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

4

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului securității

raporturilor juridice ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza

Ghirea contra Moldovei, unde s-a statuat că: „ ... principiul egalității armelor, care

reprezintă unul din elementele noțiunii mai largi a procesului echitabil – presupune

că fiecare parte beneficiară de o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cazul în

condițiile, că nu ar pune-o într-un dezavantaj substanțial în raport cu cealaltă

parte”. Prin alte cuvinte, aplicarea regulilor referitoare la termenele limită este de

natură să aducă atingere principiului egalității armelor în cazul în care părțile nu

beneficiază de aceleași mijloace pentru a-și susține argumentele în fața instanței.

În acest context, Colegiul penal respinge argumentele recurentului că,

Chisaru Ionel și-a manifestat dorința de a contesta sentința, însă necunoscând

modalitatea întocmirii apelului, s-a încredințat că apărătorul o va face, fiind

asigurat despre acest fapt, de aceia a așteptat examinarea cauzei în ordine de apel

cu speranța că-i va fi modificată pedeapsa în sensul atenuării.

Astfel, instanța de recurs, făcând trimitere la art.420 Cod de procedură

penală, care stipulează că recursul este o cale ordinară de atac ce poate fi folosită

împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului cauzei și nu pot fi atacate cu

recurs sentințele în privința cărora părțile nu au folosit calea apelului, sau apelul a

fost respins peste termen, va dispune inadmisibilitatea recursului ordinar, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Gaina Rodica în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

24 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Chisaru Ionel xxxxx, deoarece

este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 aprilie 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

5