1ra-295/2019 — art. 264 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-295/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Druță Boris în numele părții vătămate Ceaglei Liubovi, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 octombrie 2018, în cauza

penală în privința lui

Demian Nicolae xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxx, domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.04.2018 - 07.08.2018;

Instanță de apel: 10.09.2018 - 16.10.2018;

Instanță de recurs: 07.12.2018 - 20.02.2019.

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Demian Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.264 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale,

echivalentul a 25 000 lei.

La fel, a fost dispusă încasarea din contul lui Demian Nicolae în beneficiul

statului cheltuielile de judecată în sumă de 320 lei.

la 22 ianuarie 2018, aproximativ la ora 14:25, conducând troleibuzul cu n/î 3884, de

pe ruta nr.13, deplasându-se pe bd. Mircea cel Bătrîn din direcția str. Petru Zadnipru

spre str. Igor Vieru, mun. Chișinău, în timpul deplasării, ajungând la stația auto din

preajma imobilului nr.16 de pe bd. Mircea cel Bătrîn, mun. Chișinău, nu a ținut cont

permanent de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere de care trebuie

să tină cont fiecare conducător la determinarea vitezei și a modalității de conducere a

vehiculului, prin ce a ignorat cerințele pct.pct.45(1) și (2), 39, 80 (1) lit. d) a

Regulamentului circulației rutiere, ca urmare cu partea dreaptă din față a troleibuzului

a tamponat pietonul cet. Ceaglei Liubovi, care se afla lângă troleibuz, după care cu

roata punții din spate, partea dreaptă a traversat piciorul victimei, cauzând-i conform

raportului de expertiză judiciară nr.201802D0237 din 06.02.2018, vătămare corporală

medie.

1

cu apel sentința, solicitând casarea încheierii privind examinarea cauzei potrivit

prevederilor art.3641 Cod de procedură penală și sentinței cu remiterea cauzei la o

nouă examinare.

În motivarea cerințelor sale avocatul a invocat că, la examinarea cauzei date,

partea vătămată a fost lipsită de dreptul real de a înainta o acțiune civilă, conform

cerințelor art.art.219-221 Cod de procedură penală.

În procesul examinării cauzei, Ceaglei Liubovi a solicitat să fie asistată de către

un avocat care să-i reprezinte interesele, însă instanța nu i-a respectat această cerință

nici în faza preliminară nici în cursul examinării cauzei în fond. Din spusele lui

Ceaglei Liubovi ultima zi de cercetare judiciară a fost la 26 iulie 2018, însă avocatul

a fost delegat pentru a-i reprezenta interesele abia la 02 august 2018 prin Decizia

nr.15231/ACP din 01 august 2018. A prezentat mandatul nr.1194436 la cancelaria

Judecătoriei Ciocana la 02 august, dar deja examinarea judiciară se finalizase și

instanța se afla în deliberare.

Astfel, din aceste motive partea vătămată consideră că inculpatul urmează să-i

achite suma de 25 000 lei, sumă cerută în instanța de judecată, or, instanța a emis

sentința în privința lui Demian Nicolae fără a lua în calcul cerințele materiale și

morale ale părții vătămate.

Astfel, în asemenea circumstanțe, instanța nu avea dreptul să examineze cauza

în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală.

2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță pe deplin

a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpat, luând în

considerare că acesta a recunoscut vina în comiterea acțiunilor descrise în actul de

învinuire, cauza penală fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de

art.3641 Cod de procedură penală, iar probelor examinate, în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, au fost apreciate din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, inclusiv în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor.

La fel, instanța de apel a considerat corectă soluția primei instanțe la stabilirea

categoriei și măsurii de pedeapsă aplicată în privința inculpatului Demian Nicolae,

fiind luate în considerație caracterul și gradul de pericol social al crimei comise,

personalitatea inculpatului, circumstanțele agravante și cele atenuante răspunderii

prevăzute de art.art.76, 77 Cod penal, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului și de faptul că cauza a fost examinată în procedura

prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a apreciat critic poziția părții vătămate precum că, prima

instanță nu i-a acordat suficient timp pentru perfectarea unei acțiuni civile cu

indicarea despăgubirilor materiale și morale, cauzate de acțiunile inculpatului,

deoarece potrivit proceselor-verbale ale ședințelor de judecată, pe parcursul cercetării

judecătorești a cauzei date, părții vătămate i s-a acordat termen pentru a întocmi și a

prezenta în scris pretențiile de ordin material și moral față de inculpat, ceea ce ultima

nu a realizat.

De asemenea, deși partea vătămată nu a înaintat pretenții de ordin civil față de

2

inculpat, potrivit procesului-verbal ale ședinței de judecată din 31 iulie 2018, partea

vătămată a comunicat instanței de judecată că l-a iertat pe inculpat, dar are pretenții

de ordin civil pe care nu a reușit să le formuleze în cauza penală și că inculpatul

trebuie pedepsit mai aspru, pentru a conștientiza pericolul faptei comise.

Prin urmare, partea civilă, nu a depus acțiunea civilă în formă scrisă or,

reieșind din prevederile art.221 alin.(1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în

procesul penal se înaintează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului

ei în orice moment de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării

judecătorești.

Totodată, instanța de apel a notat că partea vătămată este în drept să înainteze o

acțiune civilă în ordinea procedurii civile, după cum rezultă din prevederile art.221

alin.(5) Cod de procedură penală.

La fel, instanța de apel a notat că, prevederile art.415 alin.(1) pct.3) Cod de

procedură penală, statuează că rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost

anulată se dispune numai atunci când nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat

dreptul la interpret, nu a fost asistat de un avocat sau au fost încălcate prevederile

art.33-35, iar în urma verificării legalității sentinței atacate, la caz nu au fost stabilite

temeiuri ce ar duce la casarea hotărârii judecătorești și dispunerea rejudecării cauzei.

temeiul pct.4) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar

decizia solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare, în aceeași

instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale, a invocat că, în procesul examinării cauzei,

Ceaglei Liubovi a solicitat să fie asistată de către un avocat care să-i reprezinte

interesele, însă instanța nu i-a respectat această cerință nici în faza preliminară nici în

cursul examinării cauzei în fond. Din spusele lui Ceaglei Liubovi ultima zi de

cercetare judiciară a fost la 26 iulie 2018, însă avocatul a fost delegat pentru a-i

reprezenta interesele abia la 02 august 2018 prin Decizia nr.15231/ACP din 01 august

august, dar deja examinarea judiciară se finalizase și instanța se afla în deliberare. La

07 august 2018 a fost pronunțată sentința.

Apărarea consideră că, partea vătămată a fost lipsită de dreptul de a înainta o

acțiune civilă, conform cerințelor art.art.219-221 Cod de procedură penală, de a-și

întemeia despăgubirile materiale și morale. Din conținutul sentinței de condamnarea

lui Demian Nicolae, denotă că interesele părții vătămate au fost ignorate, prin ce i-a

fost încălcat dreptul la un proces echitabil, stipulat de pct.5, 6 CțEDO.

pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

potrivit art.221 alin.(5) Cod de procedură penală, partea vătămată este în drept să

înainteze o acțiune civilă în ordinea procedurii civile, dacă această parte în proces nu

a înaintat acțiunea în cadrul procesului penal.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

3

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat de avocat, se reține că recurentul invocă

temeiul de care prevăzut la art.427 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când judecata a avut loc fără

participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și

traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii, invocând că

judecarea cauzei în prima instanță a avut loc în lipsa avocatului părții vătămate.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății.

Potrivit art.69 alin.(1) Cod de procedură penală, participarea apărătorului la

procesul penal este obligatorie în cazul în care:

1) aceasta o cere bănuitul, învinuitul, inculpatul;

2) bănuitul, învinuitul, inculpatul întâmpină dificultăți pentru a se apăra el însuși,

fiind mut, surd, orb sau având alte dereglări esențiale ale vorbirii, auzului, vederii,

precum și defecte fizice sau mintale;

3) bănuitul, învinuitul, inculpatul nu posedă sau posedă în măsură insuficientă

limba în care se desfășoară procesul penal;

4) bănuitul, învinuitul, inculpatul este minor;

5) bănuitul, învinuitul, inculpatul este militar în termen;

6) bănuitului, învinuitului, inculpatului i se incriminează o infracțiune gravă,

deosebit de gravă sau excepțional de gravă;

7) bănuitul, învinuitul, inculpatul este reținut, ținut în stare de arest ca măsură

preventivă sau este trimis la expertiza judiciară psihiatrică în condiții de staționar;

8) interesele bănuiților, învinuiților, inculpaților sunt contradictorii și cel puțin

unul din ei este asistat de apărător;

9) în cauza respectivă participă apărătorul părții vătămate sau al părții civile;

10) interesele justiției cer participarea lui în ședința de judecată în primă instanță,

în apel și în recurs, precum și la judecarea cauzei pe cale extraordinară de atac;

11) procesul penal se desfășoară în privința unei persoane iresponsabile, căreia i

se incriminează săvârșirea unor fapte prejudiciabile sau în privința unei persoane care

s-a îmbolnăvit mintal după săvârșirea unor asemenea fapte;

12) procesul penal se desfășoară în privința reabilitării unei persoane decedate la

momentul examinării cauzei;

13) este necesară asigurarea apărării bănuitului, învinuitului, inculpatului în

procesul de audiere a minorului, în condițiile prevăzute la art.1101.

Astfel, din textul normei menționate, rezultă că temeiul de casare invocat de

recurent nu se referă la participarea obligatorie în ședința de judecată a apărătorului

părții vătămate.

Totodată, Colegiul penal respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului

precum că, partea vătămată a fost lipsită de dreptul de a înainta o acțiune civilă,

conform cerințelor art.art.219-221 Cod de procedură penală, or, instanțele de fond

corect au indicat că, părții vătămate i-a fost acordat termen pentru a întocmi și

prezenta o acțiune civilă care să cuprindă pretențiile de ordin material și moral, însă

4

aceasta, contrar prevederilor art.221 alin.(1) Cod de procedură penală, nu a depus

acțiunea civilă în cadrul procesului penal.

Astfel, în urma analizei hotărârilor pronunțate de instanțele de fond și

motivelor invocate de recurent, Colegiul penal nu a stabilit încălcarea dreptului părții

vătămate la un proces echitabil, nefiind ignorate interesele părții vătămate, acesteia

fiindu-i explicat faptul că, este în drept să înainteze o acțiune civilă în ordinea

procedurii civile, după cum rezultă din prevederile art.221 alin.(5) Cod de procedură

penală.

În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a

hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului

ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Druță Boris în numele

părții vătămate Ceaglei Liubovi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 16 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Demian Nicolae

xxxxx, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 martie 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

5