1ra-221/2019 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-221/2019 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-221/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Moraru Constantin, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18

septembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Borodachi Marius XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

24.04.2018 – 05.06.2018 (prima instanță);

04.07.2018 – 18.09.2018 (instanța de apel);

26.11.2018 – 12.02.2019 (instanța de recurs ordinar).

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

conform art. 364¹ Cod de procedură penală, inculpatul Borodachi Marius a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 u.c. ce

constituie 25 000 lei, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

S-a încasat de la Borodachi Marius în beneficiul statului cheltuielile de

judecată în mărime de 320 lei.

fiind deținător al permisului de conducere de categoria „B,C”, la 20 ianuarie 2018,

aproximativ la ora 20:00 min, aflându-se la volanul autovehiculului de model

„Hyundai Elantra", cu numărul de înmatriculare XXXXX deplasându-se pe drumul

secundar de pe str. Albișoara mun. Chișinău, înspre str. Mihai Viteazu, exprimând

neatenție față de trafic și încredere exagerată în sine, a încălcat cerințele

Regulamentului Circulației Rutiere, Anexa nr. l la Hotărârea Guvernului nr.357 din

13.05.2009 și anume: prevederile pct. 3 al Regulamentului Circulației Rutiere, în

conformitate cu care, „participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de

1

circulație, semnificația mijloacelor și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii

altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului”; prevederile pct. 10 alin. (1)

lit. b) al Regulamentului Circulației Rutiere, în conformitate cu care, „persoana

care conduce un vehicul trebuie: ...b) să posede cunoștințe și să execute cerințele

prezentului regulament, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în

siguranță vehiculul pe drum, prevederile pct. 39 alin. (1) al Regulamentului

Circulației Rutiere, în conformitate cu care „înaintea începerii deplasării,

reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul

trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea

obstacole pentru ceilalți participanți la trafic”, prevederile pct. 45) al

Regulamentului Circulației Rutiere, în conformitate cu care „conducătorul trebuie

să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d)

situația rutieră; pct. 59) alin. (2) al Regulamentului Circulației Rutiere, în

conformitate cu care, „la intersecția drumurilor de semnificație neechivalentă,

conducătorul vehiculului care se deplasează pe drumul fără prioritate trebuie să

cedeze trecerea vehiculelor ce se apropie de intersecție pe drumul cu prioritate”,

precum și a ignorat cerințele indicatorului rutier „2.1” ce semnifică „cedează

trecerea”, iar drept urmare a încălcărilor enunțate mai sus, în timpul virării spre

stânga, de pe drumul secundar din direcția edificiului 84/6 al str. Albișoara mun.

Chișinău înspre str. Mihai Viteazu, drum principal, nu a cedat trecerea și a fost

tamponat de automobilul de model „Mercedes E 200” cu n/î XXXXX, condus de

Daniei Vădim, fiind ulterior proiectat și tamponând automobilul de model „Dacia

Logan" cu n/î XXXXX, condus de către Popa Alexandru.

În consecință, în urma impactului, unitățile de transport nominalizate au fost

defectate tehnic, iar pasagerei din automobilul de model „Hyundai Elantra” cu

numărul de înmatriculare XXXXX, Borodachi Natalia, i-au fost provocate conform

raportului de expertiză judiciară nr. 201802D0471 din 17.03.2018, leziuni

corporale sub formă de „traumă închisă a toracelui manifestată prin fractura

coastelor 2-7 pe stânga, fractura osului pubic și ischiadic bilateral cu lezarea

joncțiunii sacroiliace pe stânga, care puteau fi cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare corporală medie”.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate conform art. 264 alin.(1) Cod

penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere, de către persoana

care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare medie a integrității corporale și a sănătății.

casarea sentinței, încetarea procesului penal cu atragerea la răspunderea

2

contravențională, argumentând prin faptul că la caz sunt aplicabile prevederile art.

55 Codul penal or, inculpatul a recunoscut vina pe deplin, s-a căit sincer de cele

săvârșite, a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, pretenții de

ordin material sau moral n-au fost înaintate.

2018, a fost admis apelul, în același rând și din oficiu, casată sentința, pronunțată o

nouă hotărâre prin care:

S-a încetat procesul penal în privința lui Borodachi Marius pe art. 264 alin.

(1) Cod penal, cu liberarea de răspundere penală și tragerea la răspunderea

contravențională, conform prevederilor art. 55 Cod penal.

S-a numit lui Borodachi Marius sancțiunea contravențională, conform

prevederilor art. 55 Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 150 u.c..

S-a respins demersul procurorului de a încasa cheltuielile judiciare în mărime

de 320 lei de la Borodachi Marius.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Borodachi Marius a săvârșit infracțiunea imputată

lui, aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Referitor la numirea pedepsei, instanța de apel a conchis și constatat cu

certitudine că, o pedeapsă contravențională va fi suficientă pentru îndreptarea și

corectarea inculpatului Borodachi Marius or, după cum s-a constatat dânsul a

săvârșit pentru prima oară o infracțiune mai puțin gravă (f. d. 95), și-a recunoscut

vina pe deplin, s-a căit sincer de cele săvârșite, a solicitat ca judecata să se facă pe

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cauza fiind examinată în

instanța de fond în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură

penală, partea vătămată este soția inculpatului, n-a înaintat careva pretenții de

ordin material sau moral, a solicitat ca inculpatul să nu fie pedepsit penal, fiind în

cumul întrunite toate condițiile exhaustiv prevăzute la art. 55 Cod penal.

Mai mult, instanța de apel a indicat că conform prevederilor art. 143 Cod de

procedură penală, întitulat „Cazurile cînd efectuarea expertizei este obligatorie: (1)

Expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea: 1)

cauzei morții; 2) gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității

corporale;…iar art. 143 alin.(2) Codul de procedură penală (în vigoare până la 9

februarie 2018), prevedea expres, că Plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Astfel, instanța de apel a menționat că, având în vedere norma expusă, și fapta

a fost săvârșită de către inculpatul Borodachi Marius până la 9 februarie 2018, cînd

au fost abrogate prevederile alin. (2) al acestui articol, este evident că soluția

3

primei instanțe cu privire la încasarea de la de la Borodachi Marius, în beneficiul

statului, a cheltuielilor judiciare în mărime de 320 lei nu are suport juridic legal și

astfel, instanța de apel a considerat necesar de a admite, în același rând și din oficiu,

conform prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și de a respinge

demersul procurorului trecând aceste cheltuieli în contul statului.

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Moraru Constantin, indicând temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală,

prin care a solicitat casarea parțială a deciziei cu menținerea sentinței, invocând:

- instanța de apel aplicând prevederile art. 55 Cod penal, a motivat în mod

declarativ soluția;

- inculpatul nu a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, martorul Trofim

Igor a declarat că după accident a fost făcută o evaluare a defecțiunilor, conform

raportului cheltuielile pentru reparația automobilului constituie 32 134,08 lei, și a

solicitat să fie recunoscut ca parte civilă;

- instanța de apel a deviat de la politica punitivă a statului în cazul

infracțiunilor în domeniul transporturilor, inclusiv și de la prevederile Hotărârii

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 08.07.1999;

- instanța de apel a omis să aprecieze rezonanța socială a specificului

comiterii infracțiunii, neluând în calcul că, infracțiunea de încălcare a regulilor de

securitate a circulației, s-a soldat cu vătămarea medie a integrității corporale și a

sănătății;

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temeiuri pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și sau aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au

confirmat în instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiurile de recurs indicate de recurent, prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și sau aplicat pedepse

4

individualizate contrar prevederilor legale și argumentele în susținerea acestor

temeiuri: „instanța de apel aplicând prevederilor art. 55 Cod penal, a motivat

declarativ soluția”, Colegiul penal lărgit constată că nu și-au găsit confirmarea, or,

instanța de apel a indicat în decizie(f.d. 182 – 183) că sunt întrunite în cumul toate

condițiile exhaustiv prevăzute la art. 55 Cod penal – inculpatul a săvârșit pentru

prima dată o infracțiune mai puțin gravă, a recunoscut vina, s-a căit de cele

săvârșite, a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate la faza de

urmărire penală, partea vătămată fiind soția inculpatului, nu a înaintat careva

pretenții de ordin moral sau material.

În acest sens, Colegiul penal lărgit constată că nu pot fi acceptate alegațiile

recurentului precum că inculpatul nu a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune

ce se confirmă prin declarațiile martorului Trofim Igor, or, ultimul, fiind audiat în

ședința de judecată din prima instanță, la întrebarea instanței a declarat(f.d. 160) că

față de inculpat nu are careva pretenții de ordin moral sau material.

Mai mult, ce ține de alegațiile recurentului precum că „instanța de apel a omis

să aprecieze rezonanța socială a specificului comiterii infracțiunii, neluând în

calcul că, infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației, s-a soldat

cu vătămarea medie a integrității corporale și a sănătății”, Colegiul penal lărgit

conchide că nu pot fi acceptate, or, inculpatul a comis infracțiunea din imprudență,

partea vătămată fiind soția inculpatului nu a înaintat careva pretenții de ordin moral

sau material, mai mult, CtEDO în jurisprudența sa, s-a pronunțat în favoarea

folosirii măsurilor neprivative de libertate (cauza Varga și alții v. Ungaria,

hotărârea din 10 martie 2015, § 104; cauza Norbert Sikorski v. Polonia, hotărârea

din 22 octombrie 2009, §158), statuând că trebuie să se ia în considerare

alternativele disponibile detenției, și nu aplicarea automată a pedepsei închisorii

(cauza Kyprianou v. Cipru, hotărârea din 15 decembrie 2005, §108). Or, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

5

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Moraru Constantin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2018, în cauza

penală privindu-l pe Borodachi Marius XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 14 martie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

6

12 februarie 2019 Dosarul nr. 1ra-221/2019

O P I N I E S E P A R A T Ă

în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de

procedură penală (în cauza Borodachi Marius XXXXX)

februarie 2019 a fost adoptată în cadrul judecării recursului ordinar în cauza

indicată următoarea soluție: „Respinge ca inadmisibil recursul ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Moraru Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 septembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe Borodachi

Marius XXXXX, cu menținerea deciziei atacate”.

procurorului, care urma a fi admis cu remiterea cauzei la rejudecare.

2.1. Consider că, potrivit practicii judiciare constante referitoare la cauzele

de săvârșire a infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal în speță

urma a fi admis recursul procurorului, casată decizia Curții de Apel, deoarece

instanța de apel a aplicat în mod eronat prevederile art. 55 Cod penal în privința

inculpatului, motivul principal de aplicare a acestei norme constituind faptul, că

partea vătămată în speță este soția acestuia, care, evident, nu are pretenții,

neținând cont de circumstanțele producerii accidentului și implicarea în acesta a

mai multor unități de transport, circumstanțe ce atestă discrepanța dintre fapta

săvârșită și pedeapsa stabilită.

Judecător Nadejda Toma

7