1ra-429/19 — art. 155, 27, 197 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 03 august 2018, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Pușcuță Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.27,197 alin.(2) lit.a) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar conform art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a adăugat parțial la pedeapsa numită, partea pedepsei neexecutate aplicate prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 23.06.2018, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 4 (patru) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Procesul penal privind învinuirea lui Pușcuță Vasile de comiterea infracțiunii prevăzute de art.155 Cod penal, a fost încetat în legătură cu faptul retragerii plângerii de către partea vătămată.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a stabilit că, Pușcuță Vasile, în dimineața zilei de 21 mai 2018, aproximativ în jurul orei 3.00. fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în gospodăria părinților săi. amplasată în orașul xxxx, având în mână o sticlă de masă plastică cu soluție ușor inflamabilă în ea (benzină), 1 intenționat, urmărind scopul amenințării cu omor și vătămare corporală gravă a integrității corporale a mamei sale, Pușcuță Nina, creând un pericol inevitabil de realizare a acestei amenințări, a stropit-o pe aceasta peste haine și corp cu soluția ușor inflamabilă, după care a aprins flacăra brichetei, ce o avea în mână și a somat-o pe Pușcuță Nina că o va incendia, amenințare, care a provocat temere victimei vis-a- vis de siguranța vieții și integrității fizice a ei și care a fost percepută de către aceasta ca iminent realizabilă pentru moment. Tot el, în dimineața zilei de 21 mai 2018, aproximativ în jurul orei 03.00. noaptea, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în gospodăria părintească amplasată în orașul xxxx, având în mână o sticlă de masă plastică cu soluție ușor inflamabilă în ea (benzină), intenționat, urmărind scopul deteriorării bunurilor altei persoane prin incendiere, cu cauzarea daunelor în proporții mari coproprietarilor imobilului amplasat pe strada xxxx, din orașul xxxx, în valoare totală de 161903 lei MD, s-a apropiat de una din ferestrele casei de locuit nominalizate și a stropit-o cu benzină, după care a dat foc acestui imobil, care potrivit prețului cadastral valorează suma de 52519 lei MD și în care la moment se aflau bunuri materiale a coproprietarilor acestui imobil în sumă totală de 109385 lei MD, acțiune care din motive independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul scontat, deoarece incendiul declanșat de către el a fost localizat și stins la intervenția promtă a locatarilor.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Mironov Vitalii în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, cu reducerea pedepsei stabilite în privința lui Pușcuță Vasile până la limita minimă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2018 a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței instanței de fond fără modificări. 4.1. Analizând motivele invocate în apel, Colegiul penal a constatat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei a ținut cont și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute în art.61 al.(2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.75 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă faptei infractorice săvârșite, care corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și care va atinge scopul de corectare și reeducare. Colegiul penal a menționat, că instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului a luat în considerație circumstanțele cauzei, faptul că a depus cerere, prin care a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a ținut cont de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, precum și că Pușcuță Vasile anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 23.06.2018 în baza art.187 alin.(1) Cod penal la 2 2 ani 6 luni închisoare, corect aplicând prevederile art.84 alin.(4) Cod penal. Mai mult, instanța de fond la stabilirea pedepsei în privința inculpatului Pușcuță Vasile a ținut cont și de prevederile art.70 alin.(31) Cod penal, care prevede că, la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Astfel, inculpatul Pușcuță Vasile, născut la 16.05.1999, a comis infracțiunea până la atingerea vârstei de 21 ani, iar instanța de fond a redus termenul de pedeapsă cu 1/3 din sancțiunea art.27,197 alin.(2) lit.a) Cod penal. În circumstanțele stabilite a cauzei penale, Colegiul penal nu a constatat prezența circumstanțelor sau a erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate sub aspectul invocat și remiterea cauzei la rejudecare, după cum se solicită în apelul declarat, deoarece soluția adoptată de către instanța de fond este întemeiată și motivată, termenul de pedeapsă stabilit lui Pușcuță Vasile este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, astfel impunându-se soluția de respingere a apelului ca fiind neîntemeiat.

Nefiind de acord cu decizia pronunțată, avocatul Vlas Elena a declarat recurs ordinar în numele inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Pușcuță Vasile să-i fie aplicată pedeapsă mai blândă. În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a luat în considerație că inculpatul are vârsta cuprinsă între 18-21 de ani, iar conform art. 79 alin. (1) Cod penal, vârsta inculpatului de până la 21 de ani poate fi considerată ca circumstanță excepțională. 5.1. Asupra recursului a depus referință procurorul, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 3 În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit textului recursului, recurentul invocă drept temei de casare a deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, însă reieșind din conținutul acestuia, reiese că avocatul critică decizia recurată sub aspectul individualizării greșite a pedepsei aplicate în privința inculpatului, temei prevăzut în pct. 10), care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând acest temei în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare, iar atât instanța de fond, cât și cea de apel la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului și-a motivat just soluția adoptată, ținând cont de prevederile art. art. 61, 75 și 70 alin. (31)Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală. Pedeapsa stabilită este echitabilă, legală și bine individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținându-se cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format 4 opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. Argumentele la care face referire recurentul, referitor la faptul că inculpatul are vârsta până la 21 de ani, ceea ce poate fi considerată ca circumstanță excepțională și urmează a fi aplicate prevederile art. 79 alin. (1) Cod penal la stabilirea pedepsei, Colegiul le respinge, deoarece la numirea pedepsei instanța de fond a ținut cont și de prevederile art.70 alin.(31) Cod penal, care prevede că, la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. Prin urmare, Colegiul menționează că prevederile legale în această privință au fost respectate, iar criticile formulate de recurent în recurs sunt identice cu cele indicate în apel și au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârii recurate. În urma circumstanțelor elucidate, instanța conchide că pedeapsa stabilită inculpatului aplicată de către instanța de fond și menținută de instanța de apel este una echitabilă în limitele legii, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Vlas Elena în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui Pușcuță Vasile, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 06 martie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 5