1ra-796/17 — art. 187 alin.2 lit. d,f CP

Dosarul nr. 1ra-796/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecătorii Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpat,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08

februarie 2017, în cauza penală în privința lui

Grecu Victor xxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar din Ucraina, locuitor în s. xxx, r-nul

xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 18.08.2016-09.12.2016;

Instanța de apel: 10.01.2017-08.02.2017;

Instanța de recurs: 23.03.2017-12.04.2017;

C O N S T A T Ă:

examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Grecu Victor a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, stabilindu-i-se

pedeapsa cu închisoare pe termen de 3 (trei) ani 8 (opt) luni, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip închis, fără amendă.

În baza art.85 alin.(1) Cod penal la pedeapsa stabilită i s-a adăugat partea

neexecutată stabilită prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 02.08.2016, numindu-i-

se definitiv lui Grecu Victor pedeapsa cu închisoare pe termen de 3 (trei) ani 9 (nouă)

luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

în jurul orelor 19.00, aflându-se în stare de ebrietate produsă de alcool, intenționat,

urmărind scopul de profit și sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, a pătruns

în gospodăria lui Harea Ion xxx, a.n. xxxx, situată în sat. xxx, r-nul xxx, după ce a

pătruns în beci, de unde pe ascuns a sustras 12 litri de vin, cu prețul unui litru de 10

lei, iar când a încercat să iasă din beci cu scopul de a părăsi gospodăria, a fost

observat de către partea vătămată Harea Ion, care a încercat să curme acțiunile sale

infracționale, cerând să lase bunul sustras, însă el nu a reacționat și a părăsit locul

1

comiterii infracțiunii, prin ce i-a cauzat proprietarului un prejudiciu material

considerabil în cuantum de 120 lei.

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă,

motivând că pedeapsa stabilită este prea aspră, în situația în care vina în comiterea

infracțiunii a recunoscut-o pe deplin și sincer se căiește, iar executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis va influența în mod negativ asupra sa. A recuperat dauna

total iar partea vătămată l-a iertat.

dispus respingerea apelului inculpatului ca nefondat.

4.1. Instanța de apel, cercetând probele acumulate la urmărirea penală și

recunoscute de inculpat, a menționat că instanța de fond corect a stabilit starea de fapt

și de drept și justificat a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.187 alin. (2) lit. d),

f) Cod penal.

Astfel, Colegiul a constatat că instanța de fond, condamnând inculpatul în baza

art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 34, 82, 85 Cod

penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, corect i-a stabilit ultimului

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani 8 (opt) luni cu executarea

în penitenciar de tip închis, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de personalitatea inculpatului, de circumstanța atenuantă:

recunoașterea vinovăției și cele agravante- săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate

alcoolică și săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată

pentru infracțiuni similare, careva temeiuri de a considera pedeapsa stabilită ca fiind

prea aspră, ne fiind stabilite.

La fel, Colegiul a menționat că instanța de fond la stabilirea pedepsei

inculpatului întemeiat a dispus executarea pedepsei de către inculpat în penitenciar de

tip închis.

Nu au fost admise nici solicitările inculpatului de aplicare a actului de amnistie

dat fiind că acțiunile acestuia cad sub interdicțiile stabilite de art. 10 a Legii privind

amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

solicită casarea acesteia fără a invoca careva motive clare.

5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință prin care

optează pentru a se decide asupra inadmisibilității acestuia pe motiv că nu

îndeplinește cerințele de formă și conținut.

2

motivelor invocate și în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide

asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură

penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar

cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie

motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să

corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.

427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea

problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță.

În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16

temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră

că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară,

atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze

recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile

normei menționate.

Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept

și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate, ca fiind ilegale.

În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care

se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se

consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele

prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de inculpat nu

întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest

aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.

429 și 430 Cod de procedură penală.

3

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpat, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 februarie 2017, în cauza penală în

privința lui Grecu Victor, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizie este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 11 mai 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

4