1ra-793/2017 — Art. 188 al. 5, 187 al. 2 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 15 iulie 2016, Nicolaev Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fiind condamnat la 5 ani și 3 luni închisoare, fără amendă și în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, la 12 ani și 6 luni închisoare. În corespundere cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, definitiv spre executare, inculpatului Nicolaev Sergiu i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 13 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru pronunțarea sentinței în cauză, instanța de fond a constatat că, Nicolaev Sergiu că în seara de 15.03.2015, în jurul orelor 18:00, acționând în scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane neidentificate la moment de către organul urmărire penală, conform rolurilor distribuite, purtând chipiu pe cap și acoperindu-și fața cu mască medicală, fiind înarmat cu un pistol, a pătruns în incinta casei de schimb valutar SRL ,,Gloria - Capital” amplasată pe str. Bernardazii, 13 din or. Ungheni, unde prin aplicarea violenței fizice 1 asupra casieriței Țventarnaia Ludmila și cu amenințarea aplicării armei prin efectuarea unei împușcături în perete, a sustras din safeu mijloace bănești în sumă de 421 572 lei, pe care i-a transmis complicilor săi, cauzându-i proprietarului SRL ,,Gloria - Capital” daună materială în proporții deosebit de mari, acțiunile fiindu-i încadrate în art. 188 alin. (5) Cod penal cu calificativele ,,tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșite în proporții deosebit de mari”. În aceiași seară, pe la orele 20:00, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflându-se în odaia nr. 201 din blocul locativ de pe str. G. Crestiuc, 12 din or. Ungheni, unde se aflau Svetlana și Galina Marga, fiind somat de cea din urmă de a lăsa televizorul de model ,,Samsung” ce-i aparține lui Nistriuc Lidia la preț de 1 500 lei, l-a sustras în mod deschis, cauzându-i ultimei daună materială considerabilă, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate în art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal cu calificativele ,,jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri prin care să fie achitat de sub învinuirea formulată în rechizitoriu pe art. 188 alin. (5) Cod penal, deoarece nu a comis fapta ce i-a fost imputată, iar la pronunțarea sentinței de condamnare instanța a dat o apreciere eronată probelor prezentate de procuror, or obiectele ridicate de la el au fost supuse expertizării abia la 16.03.2016, nefiind stabilită armă din care a fost efectuată pretinsa împușcătură în raport cu mostrele urmelor de pulbere depistate pe hainele ridicate, fără a se ține cont de faptul că la momentul comiterii infracțiunii de care este învinuit, se afla în sala jocurilor de noroc ,,Flash” de pe str. Bernardazii, or. Ungheni fapt ce poate fi verificat și constatat din înregistrările video, nefiind depistate și ridicate de la el careva bancnote din numărul cele sustrase, dându-se o apreciere critică depozițiilor martorilor pe motiv că sunt contradictorii, și reîncadrarea acțiunilor de la alin. (2) lit. f) art. 187 Cod penal la alin. (1) art. 190 alin. (1) Cod penal, întrucât deși a luat televizorul fără acordul proprietarei, întoarcerea lui imediată nu i-a afectat dreptul de proprietate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie 2017, a fost respins apelul declarat, ca fiind nefondat cu menținerea fără modificări a sentinței. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a pus la baza sentinței de condamnare cumulul de probe administrate la faza urmăririi penale, ce au servit obiect de cercetare în instanța de fond, cu accesul în egală măsură a ambelor părți, cu expunerea lor detaliată în conținutul sentinței de condamnare. 2 Astfel, instanța de apel a menționat că, prima instanță întemeiat a concluzionat că, inculpatului Nicolaev Sergiu este vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, luând în calcul declarațiile părților vătămate Țventarnaia Ludmila, Bursuc Olga și a martorilor Nanu Alexandru, Suman Lidia. De rând cu declarațiile persoanelor audiate la ședințele de judecată, instanța de fond, în constatarea vinovăției inculpatului Nicolaev Serghei privind comiterea tâlhăriei, corect a pus la baza sentinței de condamnare probele scrise, administrate la faza urmăririi penale ce au servit obiect de cercetare cu participarea nemijlocită a ambelor părți, potrivit căror Bursuc Olga în calitate de administrator al SRL ,,Gloria Capital” a sesizat organele de poliție cu cererea în vederea identificării și atragerii la răspunderea penală a persoanei care în seara de 15.03.2015 pe la orele 18:00 din incinta punctului de schimb valutar de pe str. Bernardazii, 13 din Ungheni, prin aplicarea armei și cu amenințarea casieriței, a sustras în mod deschis mijloacele bănești în suma de 421 572 lei (f.d. 11 Vol. I), confirmată prin certificatul ce reflectă rulajul întreprinderii din data de 15.03.2015 constituind 724 354, cu diferența rămasă, la fața locului fiind depistat și ridicat un tub de cartuș, precum și gloanțele de la un cartuș de la arma de foc (f.d. 13-18 Vol. I), cu cercetarea repetată a locului faptei la 06.04.2015 (f.d. 131-135, Vol. I); procesul-verbal de recunoașterea a persoanei din 16.03.2015, în care partea vătămată Țventarnaia Ludmila, l-a recunoscut pe Nicolaev Sergiu memorizându-l după forma ochilor și nasului, precum și a hainelor în care era îmbrăcat la momentul comiterii crimei (f.d. 35- 36 Vol. I); procesul-verbal de ridicare din 16.03.2015 a costumului sportiv (trening) în care inculpatul era îmbrăcat la momentul reținerii (f.d. 46-47 Vol. I); procesul-verbal din 16.03.2015 de la reprezentantul legal al minorului Nanu Alexandrin, Nanu Ion au fost ridicate 5 bancnote cu nominalul a câte 200 lei fiecare, ele fiind cercetate și recunoscute în calitate de corp delict cu transmiterea lor pentru păstrare către proprietar (f.d. 52 Vol. I); procesul-verbal din 17.03.2015 de la Toderință Ana a fost ridicat un CD cu înregistrările video fixate de camerele de luat vederi de la intrarea în barul ,,Alexandr” în perioada de timp de la 15:30 până la 21:30 (f.d. 144 Vol. I), iar de la Bahrin Nicolae a fost ridicat un CD cu înregistrările video fixate de camerele de luat vederi de la intrarea în magazin în perioada cuprinsă între 12:11 până la 23:59 (f.d. 147 Vol. I); procesul-verbal de percheziție efectuat la 18.03.2015 în apartamentul nr. 27 de pe str. G. Crestiuc, 11 din or. Ungheni au fost depistate trei cartușe, iar în cadrul celei efectuate la 21.03.2015 în locuința nr. 24 de pe str. Boico, 5 din aceeași localitate, au fost depistate, ridicate, sigilate și atașate la materialele cauzei penale mai multe cartușe (f.d. 171-172; 174-175; 199-201 Vol. I), legalitatea petrecerii căror a fost autorizată prin încheierea judecătoriei Ungheni din 19.03.2015 (f.d. 180-181 Vol. I); raportului de expertiză nr. 2356 din 19.03.2015, tubul de cartuș ridicat din 3 locuința de pe str. G. Crestiuc, 11 din or. Ungheni, prezentat spre examinare este parte componentă a cartușului de calibru 5.45x18 mm., iar glontele ridicat tot acolo fiind parte componentă a cartușului dat, pe suprafața lor fiind depistate urme valabile pentru identificarea armei cu care au fost trase, aceasta fiind armă de foc atipică de calibru 5.45 x 18 mm (f.d. 55-58 Vol. II); concluziile raportului de expertiză nr. 4063 din 17-22 aprilie 2015, tubul de cartuș prezentat spre examinare, este parte componentă a cartușului cu calibru 5.45x18mm, pe suprafața lui fiind urme valabile pentru identificarea armei cu care a fost tras, tubul de cartuș de calibru 5.45x18mm ridicat în cadrul cercetării la fața locului din 15.03.2015 și tubul de cartuș cu calibru 5.45x18mm ridicat în cadrul cercetării la fața locului din 06.04.2015, fiind împușcate cu un singur exemplar de armă și anume cea de foc de model „CM”„M}K 75” atipică de calibru 5.45x18mm, modificată din pistolul de gaze de model „ 8”, „H)K 78-7/6”, pistol cu efect traumatic, gloanțe de cauciuc de model „H)K 78-91”, sau din alte modele de arme cu amplasarea și dimensiunile pieselor creatoare de urme asemănătoare cu pistoalele sus numite (f.d. 92-98 Vol. II); raportul de expertiză chimică nr. 1454 din 27.03.2015 pe suprafața pantalonilor de la trening, pe ambele mânici și suprafața abdominală a bluzei inclusiv buzunarele de la trening, ridicate de la Nicolaev Sergiu, s-au depistat urme ale produselor împușcăturii (f.d. 66-71 Vol. II), procesul-verbal de confruntare din 17.03.2015 (f.d. 75 Vol. I). Cu referire la recunoașterea vinovăției inculpatului Nicolaev Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, instanța de apel a menționat că, vinovăția acestuia și-a găsit deplină confirmare prin declarațiile părții vătămate Nistiriuc Lidia, martorilor Marga Svetlana și Starașciuc Lucian. Mai mult, instanța de apel a indicat că, în coroborare cu declarațiile persoanelor nominalizate mai sus, instanța de fond întemeiat a reținut în calitate de probe scrise ce denotă vinovăția inculpatului în comiterea jafului, plângerea depusă de Nisteriuc Lidia la 17.03.2015 (f.d. 146 Vol. II), procesul-verbal de ridicare a televizorului sustras din 24.03.2015 (f.d. 170-171 Vol. II). Respectiv, dispunând cercetarea suplimentară, multilaterală, completă și obiectivă a bazei probante administrate pe caz, instanța de apel a conchis că instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a-l condamna pe inculpatul Nicolaev Sergiu de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, pentru tâlhăria comisă asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțită de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea acestei, precum și cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe, ce a cauzat daune în proporții deosebit de mari, precum și pe art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, pentru sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 4 Totodată, instanța de apel a respins argumentele inculpatului aduse în favoarea achitării sale, ele fiind în contrazicere cu împrejurările de fapt a cauzei și orientate spre eschivarea de la răspundere penală. În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că în confirmarea depozițiilor victimei Țventamaia Ludmil, referitor la persoana ce a comis atacul tâlhăresc, vine și procesul-verbal de confruntare dintre ea și inculpatul Nicolaev Sergiu, potrivit cărui acesta a atacat-o în seara de 15.03.2016, în jurul orelor 18:00, prin aplicarea în calitate de armă, pistolul din care a efectuat o împușcătură, amenințând-o cu răfuială și omor, acțiuni acceptate de ea drept un pericol real pentru viață și sănătate, îmbinate cu sustragerea deschisă a mijloacelor bănești din casa de schimb valutar, ce-i aparține SRL ,,Gloria- Capital”. Mai mult, instanța de apel a menționat că, prin acțiunile întreprinse de inculpat din rândul celor menționate supra, ce-i confirmă intenția criminală cu care a acționat în vederea atingerii scopul final de însușire a mijloacelor bănești, în raport cu rezultatele expertizei chimice nr. 1454 din 27.03.2015, din care rezultă că pe pantalonii și buzunarele de la trening, pe ambele mâneci și suprafața abdominală a bluzei pe care le purta la momentul comiterii faptei, au fost depistate urme ale componenței chimice a glonțului tras din pistol, se determină netemeinicia afirmațiilor privind nevinovăția acestuia în comiterea faptei incriminate. Instanța de apel, a indicat că deși dreptul de a tăcea este unul garantat în sensul art. 6 a Convenției, fiind prevăzut de normele de procedură penală, totuși inculpatul nu a reușit să aducă contraargumente la afirmațiile părții vătămate referitor la faptul, că tocmai el este persoana ce a comis atacul de tâlhărie. În acest sens corect fiind apreciate, inclusiv și depozițiile operatorului sălii jocurilor de noroc ,,Flash” Suman Lidia ce a confirmat lipsa la inculpat a mijloacelor bănești la începutul jocului, cu apariția ulterioară a acestor după o pauză de una două ore, timp în care el a și comis atacul de tâlhărie. Respectiv afirmația lui referitor la existența acestui alibi, nu a fost reținută de către instanța de apel, or dispariția acestuia pentru perioada de una două ore nu a fost confirmată prin date obiective. Cât privește pretinsa afirmație referitor la declarațiile contradictorii ale martorilor acuzării, instanța de apel a respins-o ca neîntemeiată, fiind lipsă a careva îndoieli referitor la veridicitatea acestora, ținându-se cont de consecutivitatea lor și coroborarea cu restul probelor dobândite, prin intermediul acțiunilor procesuale petrecute pe caz, ce nu au stârnit nici o obiecție din partea apărării atât la etapa urmăririi penale, cât și finele ei. 5 În același context, instanța de apel a indicat că nu poate fi pusă la dubii nici corectitudinea ridicării, examinării, sigilării și transmiterii spre expertizare a hainelor inculpatului, or pe lângă lipsa a careva obiecții în acest sens, asupra lor au fost depistate urmele componenței chimice a glonțului tras din pistol, a cărui model a fost stabilit prin rezultatele expertizei balistice. Totodată, faptul că nu s-a depistat locul aflării acestei arme, nu poate servi temei de achitare a inculpatului, or el a fost recunoscut vinovat de comiterea atacului tâlhăresc în comun cu alte persoane, care nu au fost identificate de către organele de urmărire penală, căror li-a și transmis banii sustrași din casa schimbului valutar. De altfel, atât hainele ridicate de la inculpat, cât și trăsăturile lui specifice corespund celor descrise de către martorii audiați, fapt ce confirmă participarea lui la atacul tâlhăresc. Astfel, instanța de apel a menționat că, argumentele apelantului referitor la lipsa unei aprecieri obiective a probelor cercetate în ședința de judecată sau pretinsa lor interpretare în favoarea acuzării, nu și-au găsit confirmare la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de fond examinându-le sub toate aspectele complet și obiectiv și în strictă conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală, nefiind invocate temeiuri de inadmisibilitate a lor în ordinea art. 94-95 Cod de procedură penală, ceea ce prin sine prezumă acordul cu probele administrate pe caz, obiecții ce în sensul art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, puteau fi invocate atât la terminare acțiunilor de urmărire penală propriu zise, cât și la etapa terminării urmăririi penale, ceea ce nu s-a făcut în cazul dat. În atare împrejurări instanța de apel a concluzionat că, argumentele invocate de inculpatul Nicolaev Sergiu, referitor la lipsa bazei probante ce i-ar demonstra vinovăția, sunt absolut declarative, fiind lipsite de temei real, or, tocmai că probele nominalizate mai sus îi confirmă integral vinovăția în fapta comisă, iar invocările referitor la lipsa unor expertize, nu au suport obiectiv. Cât privește cererea apelantului privind reîncadrarea acțiunilor de sustragere deschisă a televizorului, de la art. 187 alin. (2) lit. f) la art. 190 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a conchis că, sunt lipsite de temei real, or acțiunile lui s-au terminat la momentul trecerii ilegale în proprietatea sa a obiectului sustras în mod deschis, în lipsa unui acord a părții vătămate, negate de aceasta, cu înstrăinarea lui contra sumei de 300 lei, fapt confirmat de martorul care a procurat bunul. Astfel, instanța de apel a indicat că, încadrarea acțiunilor inculpatului pentru sustragerea deschisă a televizorului la art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, este una corectă, cu cauzarea proprietarei a unei daune în proporții considerabile, nefiind prezente în speță elementele escrocheriei ,,încrederea sau înșelăciunea”. 6 De altfel, la examinarea în ordine de apel a cauzei, inculpatul nu a mai insistat la reîncadrarea acestor acțiuni, recunoscând corectitudinea condamnării lui pe acest capăt de învinuire, solicitând doar atenuarea pedepsei penale. Cu referire la pedeapsa penală, instanța de apel a menționat că, aceasta pe deplin se încadrează în limita celei prevăzute de legea penală, la numirea pedepsei instanța de fond dând deplină eficiență dispozițiilor legale ce determină scopul și criteriile generale de individualizare a ei, ținând cont de caracterul prejudiciabil a faptelor comise de inculpat în raport cu nerecunoașterea de către el a vinovăției, iar de aici lipsa unei căințe sincere, personalitatea inculpatului, nu este la prima abatere de la lege, anterior fiind condamnat la închisoare pentru fapte similare, neavând un efect pozitiv de prevenire a activității criminale, constituind o îndeletnicire în vedere asigurării proprii existențe.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Nicolaev Sergiu, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare, cu rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată. Recurentul indică că, instanțele anterioare nu au luat în calcul faptul că, în timpul comiterii tâlhăriei acesta se afla în sala de jocuri de noroc. Mai mult, inculpatul susține că instanțele anterioare incorect la baza sentinței de condamnare au luat în calcul declarațiile părții vătămate care l-a recunoscut după indicii clasici, ochi, sprâncene, înălțime și nu după cei specifici. Totodată, inculpatul susține că nu i s-a făcut cunoștință cu CD-urile care stau la baza sentinței de condamnare și care confirmă vinovăția acestuia în comiterea faptei imputate. 5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către inculpatul Nicolaev Sergiu, solicitând respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece recurentul nu indică nici un argument în susținerea poziției sale, care ar confirma că nu a comis infracțiunea imputată.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din următoarele considerente de fapt și de drept. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora. 7 În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. La caz, reieșind din argumentele invocate de către inculpat, Colegiul penal lărgit reține că, în drept, acesta nu face referire la temeiurile stipulate de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din textul recursului reiese că acesta declară recurs în temeiurile prevăzute de pct. 6) al articolului menționat mai sus, pledând că instanțele nu au apreciat probele la justa valoare, și incorect au luat în calcul declarațiile părții vătămate care l-a recunoscut după indicii clasici (ochi, sprâncene, înălțime). Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează. În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal lărgit nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de fond și cea de apel, corectitudinea soluției adoptate în privința lui Nicolaev Sergiu. Mai mult, Colegiul penal lărgit susține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO. De asemenea, în opinia instanței de recurs, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor legale și a expus argumente temeinice în vederea încadrării acțiunilor ilegale a inculpatului conform art. 187 alin. (2) lit. f) și 188 alin. (5) Cod penal, iar criticele recurentului sunt nefondate. În continuare, referitor la alegația recurentului cu privire la faptul că, instanțele anterioare eronat au luat în calcul la baza sentinței de condamnare declarațiile părții vătămate, Țventarnaia Ludmila, Colegiul penal lărgit o respinge ca fiind nefondată, deoarece declarațiile acesteia sunt în concordanță cu cumulul de probe administrat în respectiva cauză penală, or partea vătămată l-a recunoscut pe inculpat nu numai după 8 indicii clasici cum menționează ultimul dar și după hainele în care acesta era îmbrăcat la momentul comiterii crimei (f.d. 35-36 Vol. I). Cât privește argumentul inculpatului precum că instanțele anterioare incorect nu au luat în calcul faptul că în timpul comiterii tâlhăriei ultimul se afla în sala de jocuri de noroc ,,Flash”, Colegiul penal lărgit îl respinge și susține poziția instanței de apel care a indicat că declarațiile operatorului sălii jocurilor de noroc, Suman Lidia, confirmă lipsa mijloacelor bănești la inculpat la începutul jocului, cu apariția ulterioară a acestora după o pauză de una sau două ore, timp în care el a și comis infracțiunea imputată (pct. 4.1 din prezenta decizie). Mai mult, Colegiul penal lărgit ține să remarce că din procesul-verbal din 22 martie 2015 de examinare a înregistrărilor video din 15 martie 2015 de la orele 15:00 până la 19:00, s-a stabilit că, la ora 16:52 în sala jocurilor de noroc a intrat o persoană asemănătoare după vestimentație cu inculpatul și s-a aflat în sală până la ora 18:05, după care iese din sală, astfel, se confirmă faptul că inculpatul în timpul săvârșirii infracțiunii imputate nu s-a aflat în sala jocurilor de noroc (f.d. 152 vol. I). Cât privește alegațiile inculpatului precum că, organul de urmărire penală nu i-a făcut cunoștință cu CD-urile care stau la baza sentinței de condamnare, Colegiul penal lărgit le respinge ca neîntemeiate, or inculpatul invocă acest argument în calea ordinară de atac, recurs. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Deci criticile formulate de către recurent nu conțin indicii unei erori de drept, ci doar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, ceia ce nu cade sub incidența art. 427 Cod de procedură penală. În acest sens, este de menționat că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1), (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, doar activitatea instanțelor privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune avocatul, este o competență legală a instanțelor de judecată, care, nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. 9 Așadar, Colegiul penal lărgit va respinge și celelalte argumente ale apărării privind inadmisibilitatea unor probe, or toate probele care au fost puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și au fost consemnate în procesul-verbal. Ca urmare, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile indicate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit legii, se respinge ca inadmisibil recursul declarat, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie 2017, în propria cauza penală de către Nicolaev Sergiu XXXXXXX, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 20 iunie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 10