1ra-998/2017 — art. 186 alin. 2 lit. c,d; 187 alin. 2 lit. d,f CP

1ra-998/2017 — art. 186 alin. 2 lit. c,d; 187 alin. 2 lit. d,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-998/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Creciun Natalia în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2016, în cauza penală

privindu-l pe

Alexeev Serghei Xxxxxx, născut la xxxxxxxxxxxxxx,

originar și domiciliat mun. Xxxxxxxx bd. Xxxxxxxxxxxxx ap.

xx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

Alexeev Serghei Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat ]n baza:

- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la 6 luni închisoare;

- art. 187 alin. (2) lit. d), f) Cod penal, la 3 ani și 7 luni închisoare, fără amendă;

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate i-a fost stabilit pedeapsă definitivă de 4 ani închisoare, fără

amendă cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate cu încasarea

din contul lui Alexeev Serghei Xxxxx în beneficiul lui Goncear S., a prejudiciului

material în suma de 100 Euro; în beneficiul lui Călin I., a prejudiciului material în

suma de 18.000 lei; în beneficiul lui Chițan O., a prejudiciului material în suma de 60

1

Euro și 600 lei; în beneficiul lui Gîlcă S., a prejudiciului material în suma de 1.700 lei;

în beneficiul lui Poleanschi N., a prejudiciului material în suma de 16.475 lei.

18:30, acționând în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se pe adresa

bd. Dacia 16/1, mun. Chișinău, a pătruns în automobilul de model „Kia” cu n/î X

XXXXXX, ce era parcat pe adresa indicată, de unde pe ascuns a sustras o geantă de

dame de marcă „Hermes” în valoare de 150 Euro, care conform cursului oficial al

BNM constituie 3.125 lei, în care se aflau bani în sumă de 600 lei, pașaport pe numele

Goncear S., buletin de identitate pe numele Goncear S., o ștampilă rotundă cu

inscripția SRL „Silgri” și cosmetică, bunuri ce aparțin lui Goncear S., după care cu

bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzând părții vătămate un

prejudiciu material considerabil, în valoare totală de 3.725 lei.

Tot el, la 03 august 2015, în jurul orei 10:15, acționând în scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, aflându-se pe adresa mun. Chișinău, în intersecția bd.

Decebal cu str. N. Zelinschi, a pătruns într-un automobil, ce staționa temporar la

culoarea roșie a semaforului, de unde în mod deschis, a sustras de pe bancheta din

față a pasagerului o geantă în valoare de 300 lei, in care erau bani în sumă de 17.700

lei, permisul de conducere, fișa de însoțire a buletinului de identitate, asigurarea

medicală, card bancar „UniBank” SA, card bancar Moldinconbank” SA, pașaportul

tehnic al automobilului, bunuri ce aparțin lui Călin Ion Dumitru. Ulterior cu

bunurile sustrase, inculpatul a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții

vătămate prejudiciu material considerabil în valoare totală de 18.000 lei.

Tot el, la 12 august 2015 în jurul orei 17:30, acționând în scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, aflându-se pe adresa mun. Chișinău, la intersecția str. Matei

Milo cu bd. Dacia, a pătruns în automobilul de model „Dacia Logan” cu n/î X

XXXXXX, ce staționa temporar în intersecție, de unde în mod deschis, a sustras de pe

bancheta din față a pasagerului o geantă de dame în valoare de 700 lei, în care era un

portmoneu în valoare de 400 lei, mijloace bănești în sumă de 600 lei, un card bancar

BC „Banca Socială” SA, permisul de conducere, buletinul de identitate cu fișa de

însoțire, permis de serviciu, fișa cu indicarea numărului de fond social, pașaportul

tehnic, cartelă „Petrom” SA, revizia tehnică și asigurarea automobilului, fișă cu

datele bancare „Nitech”, bunuri ce aparțin lui Gîlcă S. Ulterior cu bunurile sustrase,

inculpatul a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate

prejudiciu material considerabil, în valoare totală de 1.700 lei.

Tot el, la 13 august 2015, în jurul orei 15:20, acționând în scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, aflându-se pe adresa mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă 19/8, a

pătruns în automobilul de model „Renault Scenic” cu n/î X XXXXXX, ce staționa

temporar, de unde în mod deschis, a sustras de pe bancheta din față a pasagerului o

geantă în valoare de 2.000 lei în care era un telefon mobil de model „Samsung Grand

Galaxy” în care era activată cartela SIM cu nr. xxxxxxxxx, în valoare de 3.000 lei, un

2

telefon mobil de model „Nokia 2” în care era activată cartela SIM cu nr. xxxxxxxxx în

valoare de 1.000 lei, un portmoneu în valoare de 300 lei, în care erau bani în sumă de

60 Euro, ceea ce la momentul comiterii infracțiunii constituia, conform cursului

oficial stabilit de BNM 1.266 lei, bani în sumă de 600 lei, un card bancar

„MoldovaAgroindbank”, documente, un ruj în valoare de 200 lei, un rimel în valoare

de 380 lei, fond de ten în valoare de 520 lei, 2 seturi de chei în valoare totală de 150

lei, bunuri ce aparțin lui Chițanu Olga. Ulterior cu bunurile sustrase, inculpatul a

părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate prejudiciu material

considerabil în valoare totală de 9.416 lei.

Tot el, la 15 august 2015 în jurul orei 13:20, acționând în scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, aflându-se pe adresa mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă 15/1, a

pătruns în automobilul de model „Nissan Xtrail” cu n/î X XXXXXX, ce staționa

temporar, de unde în mod deschis, a sustras de pe bancheta din față a pasagerului, o

geantă în valoare de 400 lei, în care erau bani în sumă de 285 dolari SUA, ceea ce la

momentul comiterii infracțiunii constituia, conform cursului oficial stabilit de BNM

5.398 lei, bani in sumă de 900 lei, un telefon mobil de model „Nokia” în care era

cartela SIM cu nr. xxxxxxxxx în valoare de 1.500 lei, permisul de conducere,

buletinul de identitate, pașaport, carnet de pensionar, asigurarea medicală,

pașaportul tehnic, revizia tehnică și asigurarea automobilului, chei, cărți de vizită,

etc., bunuri ce aparțin lui Polianski Nicolai. Ulterior cu bunurile sustrase, inculpatul

a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate prejudiciu material

considerabil, în valoare totală de 13 198 lei.

Acțiunile lui Alexeev S. au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal – furtul, adică, sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșite prin

pătrundere în domiciliu și cu cauzarea de daune în proporții considerabile; precum și în

baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului

sa-i fie stabilită pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, fără amendă.

În motivarea apelului a invocat:

- inculpatul a recunoscut vina integral, solicitând examinarea cauzei penale în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală;

- inculpatul se căiește sincer de cele comise, explicând că avea mari probleme

financiare și este singurul întreținător al familiei;

- inculpatul nu are antecedente penale și nu stă la evidența medicului narcolog;

- inculpatul are la întreținere un copil minor în vârstă de 3 ani;

- inculpatul s-a obligat să repare prejudiciul material cauzat părților vătămate.

3

fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

stabilit circumstanțele de fapt și de drept, iar probele acumulate au fost corect

apreciate, ținându-se cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a menționat faptul, că inculpatul a solicitat examinarea cauzei

în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, astfel vina

inculpatului fiind confirmată prin declarațiile acestuia, a părților vătămate Goncear

S., Călin I., Chițan O., Gîlcă S., Poleanschi N. și prin materialele cauzei prezentate de

către partea acuzării și cercetate în instanța de judecată.

Prin urmare, instanța de apel a considerat, că prima instanță a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, vericidității și coroborării lor, care în ansamblu

dovedesc vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunilor imputate în prezenta

cauză.

Astfel, instanța de apel a reținut, că la aprecierea categoriei și măsurii de

pedeapsă, în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, prima

instanță a ținut cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunii comise,

de persoana inculpatului, de circumstanțele cauzei ce atenuează sau agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului.

Totodată, instanța de apel a menționat, că argumentele invocate în apel de către

apărătorul inculpatului nu sunt întemeiate și nu prezintă temeiuri de admitere a

prezentului apel, deoarece prima instanță a ținut cont de aceste circumstanțe și

caracteristici ale inculpatului pentru a individualiza exhaustiv pedeapsa penală

aplicată acestuia, astfel just s-a ajuns la concluzia de a-l izola pe inculpat de societate,

stabilindu-i o pedeapsă privativă de libertate, în apropierea limitei minime a

sancțiunii prevăzute de infracțiunile comise.

Creciun N., în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei,

cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care inculpatului sa-i fie stabilită pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, fără amendă, invocând motive identice cu cele invocate în apel.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând respingerea acestuia ca fiind depus peste termen, deoarece conform art.

422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 zile de la data

pronunțării deciziei.

4

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În prim aspect, referitor la alegațiile procurorului menționate în referința

acestuia, precum că prezentul recurs este declarat peste termen, Colegiul penal

statuează asupra netemeiniciei invocării tardivității declarării prezentului recurs.

La acest capitol, Colegiul relevă, că reieșind din prevederile art. 422 Cod de

procedură penală, termenul de declarare a recursului ordinar este de 30 zile de la

data pronunțării deciziei.

Astfel, din materiale cauzei reiese că avocatul inculpatului, Creciun N., a

depus recursul ordinar în termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală,

deoarece decizia motivată a instanței de apel este datată cu 08 iunie 2016 (f.d. 170-

181 v. 2), iar potrivit amprentei ștampilei de pe plicul poștal prin care a fost

expediat recursul ordinar, acesta a fost depus la data de 08 iulie 2016 (f.d. 21 v. 3),

adică recursul a fost depus în termen de 30 zile.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

Reieșind din conținutul recursului, recurentul invocă ca temei de casare a

hotărârii instanței de apel, prevederile pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, însă din textul recursului se atestă, că autorul critică hotărârea instanței de

apel, nefiind de acord cu individualizarea pedepsei stabilite, considerând-o excesiv

de aspră. Astfel, ținând cont de argumentele invocate, Colegiul penal consideră, că

recurentul, de fapt, semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală și anume s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

În același timp, Colegiul penal constată din recursul declarat, că recurentul nu

contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu faptul că instanța de apel nu a luat în

considerație totalitatea circumstanțelor atenuante, ce în opinia ultimului, ar permite

instanței de apel de a-i stabili o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

suspendându-i condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune.

Totodată, în urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului nu și-a

găsit confirmarea incidenței temeiului pentru recurs semnalat de către recurent și

prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță,

deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolelor

5

imputate acestuia, ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală.

Astfel, precum se atestă, prezenta cauză, în urma solicitării și înscrisului

autentic al inculpatului (f.d. 72 v. 2), a fost judecată pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură

penală.

Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut

săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza

probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către

instanță prin încheiere (la caz, încheierea protocolară f.d. 104 v. 1), beneficiază de

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoare ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o

pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, se

pedepsește cu amendă în mărime de la 300 la 1000 unități convenționale sau cu

muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare

de până la 4 ani. Respectiv, învederând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, care sânt valabile în cazul dat pentru inculpatul Alexeev S.,

limitele pedepsei cu închisoare au fost reduse cu o treime, constituind astfel minimul

de la 3 luni și maximul până la 2 ani și 8 luni. În prezenta speță, inculpatului pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, prin prisma

alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsă cu închisoare

pe un termen de 6 luni, adică în limitele prevederilor legale.

Prin urmare sancțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. d) și f) Cod penal,

pentru care a fost recunoscut vinovat inculpatul, prevede pedeapsă cu închisoare de

la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1.000 unități convenționale.

Respectiv, învederând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care

sânt valabile în cazul dat, limitele pedepsei cu închisoare au fost reduse cu o treime,

constituind astfel de la 3 ani și 4 luni până la 4 ani și 8 luni. În prezenta speță,

inculpatului pentru comiterea infracțiunii imputate, prin prisma alin. (8) art. 3641

Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3

ani și 7 luni, fără amendă, adică în limitele prevederilor legale.

Astfel, în temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilit pedeapsă definitivă de 4 ani

închisoare, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pedeapsă just

stabilită de către prima instanță și menținută de către instanța de apel.

La aplicarea pedepsei inculpatului, în privința căruia a fost admisă procedura

simplificată de judecare pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

instanța urmează să ia în considerare atât prevederile din alin. (8) art. 3641 Cod de

6

procedură penală, cât și prevederile art. 75-88 din Cod penal, ce reglementează

modalitatea individualizării pedepselor persoanelor condamnate.

Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții

Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de

procedură penală. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată va ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

De menționat, la caz, este și acel fapt că inculpatul deși nu are antecedente

penale, a mai săvârșit infracțiuni similare fapt reflectat prin Sentința Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din data de 31 octombrie 2012 (f.d. 71 v. 2), prin care

procesul penal în privința inculpatului a fost încetat din motivul împăcării părților,

în conform prevederilor art. 109 Cod penal.

Aplicându-se pedeapsa în urma judecării pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, instanța, de asemenea, trebuie să ia în considerare și cerințele

alin. (2) art. 75 Cod penal, conform cărora o pedeapsă mai aspră, din numărul celor

prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește doar dacă o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Opozant alegațiilor recurentului despre posibilitatea aplicării prevederilor art.

90 Cod penal în privința inculpatului și anume suspendarea condiționată a

executării pedepsei pentru o perioadă de probațiune, Colegiul penal relevă, că

conform alin. (1) al normei menționate, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un

termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare

condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă.

În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o

nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce

i s-a acordat.

Deci, o condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 Cod penal constituie

concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită.

Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi

atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. În formarea convingerii, instanța de

7

judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în

vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după

săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea

infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării

judecătorești.

În contextul dat, instanța de recurs, totuși precizează, că prin îndeplinirea

condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor alin. (1) art. 90 Cod penal,

nu se creează un drept pentru condamnat, ci doar o vocație a acestuia la această

măsură de individualizare judiciară a pedepsei.

Ținând cont însă, de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal

consideră întemeiate considerentele instanței de apel că în prezenta cauză, nu s-au

constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a pedepsei cu

închisoare în privința inculpatului, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă

garanțiile unei conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de

clemență. Tot, din materialele cauzei se atestă, că anterior inculpatul a mai săvârșit

infracțiuni similare și anume prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, procesul

penal în privința acestuia fiind încetat în legătură cu împăcarea părților. Astfel, se

atestă faptul, că comiterea infracțiunilor, îndeosebi a celor de sustragere a bunurilor

altei persoane, pentru inculpatul Alexeev S., a devenit o deprindere și o modalitate

de conviețuire în societate, iar aplicarea pedepselor neprivative de libertate nu-și

produc efectul, pentru ca inculpatul să-și facă concluziile necesare de a nu comite în

continuare abateri de la prevederile legii penale.

Referitor la alegațiile recurentului privind prezența cumulului de circumstanțe

atenuante, ce în opinia acestuia nu au fost luate în considerare de către instanța de

apel, Colegiul menționează, că la prezenta speță, acestea nu sunt suficiente pentru ca

inculpatul să beneficieze de aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, ținând cont și

de personalitatea inculpatului. În ce privește, invocarea prezenței circumstanței

atenuante recunoașterea vinei în comiterea infracțiunii, la caz, ca urmare a aplicării

procedurii prevăzute de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, aceasta nu poate

fi valorificată ca o circumstanță atenuantă prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod

penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă

valență juridică, fapt menționat și în pct. 35 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție a Republicii Moldova nr. 13 din 16.12.2013, Cu privire la aplicarea prevederilor

art. 3641 CPP de către instanțele judecătorești.

În atare împrejurări Colegiului penal consideră, că instanța de apel i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în

considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea

de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect

și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

8

Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de apel,

răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61 alin.

(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

Sumând cele expuse, instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată

prezenta în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de

implicare în sensul casării deciziei contestate în partea stabilirii pedepsei.

În temeiul celor menționate mai sus, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul, Creciun N, în numele

inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Creciun Natalia

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 aprilie 2016, în cauza penală privindu-l pe Alexeev Serghei Xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 13 iulie 2017.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

9