1ra-1337/19 — art. 190 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1337/19 — art. 190 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1337/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
26 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Diaconu Iurie
judecători Catan Liliana
Guzun Ion
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Dănoi Ion în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului Penal al
Curții de Apel Bălți din 13 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe
BEȘLIU Vasile xxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 21.04.2017 – 20.04.2018;
Instanța de apel: 17.05.2018 – 13.03.2019;
Instanța de recurs: 28.05.2019 –26.06.2019,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 20 aprilie 2018, cauza
fiind examinată conform art. 3641 Cod de procedură penală, Beșliu Vasile a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza:
- art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul Smolenschi Gheorghe), la 2 (doi)
ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități în
domeniul comerțului pe un termen de 2 ani;
- art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul Pîcălău Mihail), la 3 (trei) ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități în
domeniul comerțului pe un termen de 2 ani.
Potrivit prevederilor art.84 alin.(l) Cod penal, prin cumularea parțială al
pedepselor stabilite, lui Beșliu Vasile i sa stabilit pedeapsă definitivă pentru concurs
de infracțiuni sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități în domeniul
comerțului pe un termen de 2 ani și 6 luni.
În baza art.84 alin.(4) Cod penal, prin cumularea parțială al pedepselor
aplicate prin prezenta sentință și prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 21.11.2016,
lui Beșliu Vasile i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un
termen de 4 (patru) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități în domeniul comerțului pe
1
un termen de 3 (trei) ani.
S-a admis retragerea acțiunii civile de către partea vătămată și civilă
Smolenschi Gheorghe și s-a dispus încetarea procesului în latura civilă, care a fost
intentat la acțiunea acestei părți vătămate cu privire la repararea prejudiciului
material în mărime de 17 805 (șaptesprezece mii opt sute cinci) lei, în legătură cu
repararea de către inculpat, în mod benevol, a prejudiciului material și retragerea
acțiunii civile de către partea vătămată și civilă.
Acțiunea civilă depusă de către partea vătămată și civilă Pîcălău Mihail a fost
admisă parțial, dispunându-se încasarea de la Beșliu Vasile în beneficiul lui Pîcălău
Mihail suma de 49 634 (patruzeci și nouă mii șase sute treizeci și patru) lei, cu titlu
de prejudiciu material și suma de 5 000 (cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral,
iar în rest, acțiunea civilă a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a stabilit că, la 27
septembrie 2016, Beșliu Vasile aflându-se pe str. xxxx din satul xxxx, raionul
Călărași, urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și
abuz de încredere, manifestată prin faptul că s-a prezentat ca fiind angajat al SRL
„Euroantek" la care în realitate nu era angajat, sub pretextul confecționării unei porți
metalice, ilegal a însușit de la Smolenschi Gheorghe bani în sumă de 800 (opt sute)
euro, care conform cursului oficial de schimb valutar al Băncii Naționale a
Moldovei, la acel moment constituia 17 805 (șaptesprezece mii cinci sute) lei,
cauzându-i astfel părții vătămate Smolenschi Gheorghe un prejudiciu material
considerabil.
La 05 octombrie 2016, Beșliu Vasile aflându-se pe str. xxxx, din localitatea
xxxx, orașul Fălești, urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin
înșelăciune, prezentându-se ca fiind angajat al SRL „Euroantek", la care în realitate
nu era angajat, sub pretextul confecționării și instalării a trei porți metalice
secționate cu ușă încorporată, încheind cu Pîcălău Mihail un contract fictiv, neavând
intenția de a-și executa angajamentul asumat, prin înșelăciune și abuz de încredere,
a însușit ilegal de la Pîcălău Mihail bani în sumă de 2 300 (două mii trei sute) euro,
care conform cursului oficial de schimb valutar al Băncii Naționale a Moldovei la
acel moment, constituia 49 634 (patruzeci și nouă mii șase sute treizeci și patru) lei,
cauzându-i astfel părții vătămate Pîcălău Mihail un prejudiciu material considerabil
în mărimea sus-indicată.
Sentința instanței de fond a fost contestată cu apel de către avocatul
Lucanovschi Vasile în numele inculpatului, în latura stabilirii pedepsei, solicitând
pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care inculpatului Beșliu Vasile să-i fie stabilită pedeapsă neprivativă de libertate sub
formă de amendă, în limita prevăzută de art.190 alin.(2) Cod penal.
În motivarea recursului a invocat că:
- instanța de judecată 1-a sancționat prea dur pe Beșliu Vasile, care a
recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat
2
examinarea cauzei penale într-o procedură simplificată, prin aceasta fiind reduse
cheltuielile statului la înfăptuirea actului de justiție;
- după cum s-a stabilit la urmărirea penală cât și în instanța de judecată
Beșliu Vasile deține loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova, la
evidența medicilor narcolog și psiholog nu se află, nu este caracterizat negativ la
locul de trai, fapte care denotă lipsa necesității izolării lui Beșliu Vasile de societate,
deoarece nu prezintă pericol social.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 martie 2019
a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza art.
409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care Beșliu Vasile a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza:
- art. 190 alin. (1) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare;
- art. 190 alin. (1) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare.
Potrivit prevederilor art.84 alin.(l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,
prin cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatului i s-a stabilit pedeapsă
definitivă de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei stabilite prin
sentința Judecătoriei Ialoveni din 21.11.2016, lui Beșliu Vasile i s-a stabilit
pedeapsă definitivă de 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în
penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a
desfășura activități în domeniul comerțului pe un termen de 2 (doi) ani.
În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.
4.1. Având în vedere că inculpatul Beșliu Vasile s-a ascuns de la
prezentarea în instanța de apel, eschivându-se de pedeapsa penală, iar interesele sale
fiind reprezentate de avocatul Dănoi Ion, Colegiul penal a decis judecarea cauzei în
lipsa inculpatului, conform art. 321 alin.(2) pct.l) Cod de procedură penală.
Colegiul penal a considerat că, judecând cauza penală în privința lui Beșliu
Vasile instanța de fond a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de
vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu
din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția
lui Beșliu Vasile în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 al.(2) lit.c) Cod
penal.
Instanța de apel verificând încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza
probelor administrate de către instanța de fond, a considerat că reieșind din
prevederile art. 10 Cod penal, al Legii nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea
unor acte legislative, în vigoare din 17.08.2018, adoptată după emiterea sentinței de
condamnare de către instanța de fond, prin care au survenit noile modificări la
art.l90 alin.(2) Cod penal și anume, excluderea lit.c) în dispoziția aliniatului (2),
instanța de apel a considerat necesar de a încadra acțiunile lui Beșliu Vasile în baza
3
art. 190 alin.(l) Cod penal, fiind abrogat indiciile calificativ prevăzut de art. 190
alin. (2) lit.c) Cod penal - „cu cauzarea de daune în proporții considerabile".
Colegiul a constatat că, de fapt, acțiunile infracționale comise de Beșliu
Vasile se subscriu și în continuare infracțiunii de escrocherie, însă prejudicierea
considerabilă a părților vătămate deja nu mai este o variantă agravantă de comitere a
acestei infracțiuni, ci se încadrează în varianta-tip a infracțiunii de escrocherie
stipulate de legiuitor, conform noilor modificări, în alin. (1), ceea ce, în principiu, îi
atenuează situația inculpatului și îi permite instanței de recurs, la această etapă a
procedurilor să intervină în soluțiile adoptate pe marginea acestei cauze.
Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului
Beșliu Vasile urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin.(l) Cod penal, în redacția
Legii din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, cu indicii calificativi „dobândirea
ilicită a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile".
Raționamentele se fundamentează pe prevederile art. 10 Cod penal, potrivit
cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează
pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are
efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele
respective până la intrarea în vigoare a acestei legi.
Referitor la pedeapsă, care de fapt a și fost latura contestată de apelant,
Colegiul a reținut că, instanța de fond la stabilirea pedepsei a ținut cont și s-a condus
de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute în art.61 alin.(2) Cod penal,
precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor
art. 75 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă faptei infractorice
săvârșite, care corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și care va atinge
scopul de corectare și reeducare.
Colegiul penal a menționat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei
inculpatului a luat în considerație circumstanțele cauzei, faptul că inculpatul a depus
cerere, prin care a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de
urmărire penală, a ținut cont de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură
penală, precum și de faptul că inculpatul Beșliu Vasile s-a căit sincer de cele
comise, că anterior a fost condamnat de mai multe ori pentru comiterea
infracțiunilor de escrocherie similare la pedeapsa cu închisoare prin aplicarea
prevederilor art.90 Cod penal, dar nu a stat pe calea corijării, dimpotrivă a mai
comis alte infracțiuni de escrocherie.
În circumstanțele stabilite, Colegiul penal nu a constatat prezența
circumstanțelor sau a erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate sub
aspectul invocat și aplicarea față de inculpat a unei pedepse neprivative de libertate
sub formă de amendă, după cum s-a solicitat în apelul declarat, deoarece pedeapsa
cu închisoare stabilită inculpatului este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei,
cu personalitatea acestuia și va atinge scopul de corectare și reeducare a
inculpatului, astfel impunându-se soluția de respingere a solicitării privind aplicarea
4
în privința lui Beșliu Vasile a unei pedepse neprivative de libertate sub formă de
amendă, ca fiind neîntemeiată.
Nefiind de acord cu decizia pronunțată, avocatul Dănoi Ion în numele
inculpatului, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel în
partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i
fie aplicată pedeapsă neprivativă de libertate sub formă de amendă sau muncă
neremunerată în folosul comunității, deoarece scopul pedepsei penale poate fi atins
și fără izolarea de societate a lui Beșliu Vasile.
Asupra recursului a depus referință procurorul, prin care s-a expus întru
respingerea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit
neîntemeiat din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia
în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel.
Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept
material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Potrivit textului recursului, recurentul face referire la pct. 10) alin. (1) art. 427
Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o
eroare de drept în cazul în care instanța de apel a aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale, însă, analizând acest temei în raport cu motivele
invocate, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare.
Avocatul este de-acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel, precum
și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, și critică hotărârea instanței de
apel numai referitor la pedeapsa care i-a fost aplicată, apreciind-o drept una prea
aspră.
Motivele precum că instanța incorect a individualizat pedeapsa, neacordând
deplină eficiență prevederilor art.75 Cod penal, Colegiul le consideră drept lipsite de
temei, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i
se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia
persoana se declară vinovată.
Conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului
pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei
5
care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are
pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește
comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare
a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de
necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte
similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de
evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate
stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.
În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei lui Beșliu Vasile, instanța de
apel a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art.7, 10, 61 Cod
penal și art. 3641 Cod de procedură penală, și de criteriile generale de
individualizare, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite,
stipulate în art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea
infracțiunii, care face parte din categoria celor mai puțin grave, de motivul acesteia,
de persoana inculpatului, de condițiile de viață ale acestuia, de circumstanțele cauzei
care atenuează ori agravează răspunderea, că și-a recunoscut vina și s-a căit sincer
pentru fapta comisă, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată, precum
și de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării acestuia, corect
ajungând la concluzia că corijarea și reeducarea acestuia poate avea loc prin
aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, luându-se în considerație că dânsul nu
este pentru prima dată pe banca de acuzații.
Astfel, Colegiul conchide că concluzia instanței de apel corespunde
circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în
limitele legii.
Analizând materialele cauzei și decizia instanței de apel, care este bine
argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură
penală, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea
hotărârii judecătorești contestate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este
individualizată conform prevederilor legale, de aceea Colegiul penal decide asupra
inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocat, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
6
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dănoi Ion în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 13 martie
2019, în cauza penală privindu-l pe Beșliu Vasile Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la 17 iulie 2019.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
7