1ra-1337/19 — art. 190 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 20 aprilie 2018, cauza fiind examinată conform art. 3641 Cod de procedură penală, Beșliu Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul Smolenschi Gheorghe), la 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități în domeniul comerțului pe un termen de 2 ani; - art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (episodul Pîcălău Mihail), la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități în domeniul comerțului pe un termen de 2 ani. Potrivit prevederilor art.84 alin.(l) Cod penal, prin cumularea parțială al pedepselor stabilite, lui Beșliu Vasile i sa stabilit pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități în domeniul comerțului pe un termen de 2 ani și 6 luni. În baza art.84 alin.(4) Cod penal, prin cumularea parțială al pedepselor aplicate prin prezenta sentință și prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 21.11.2016, lui Beșliu Vasile i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități în domeniul comerțului pe 1 un termen de 3 (trei) ani. S-a admis retragerea acțiunii civile de către partea vătămată și civilă Smolenschi Gheorghe și s-a dispus încetarea procesului în latura civilă, care a fost intentat la acțiunea acestei părți vătămate cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 17 805 (șaptesprezece mii opt sute cinci) lei, în legătură cu repararea de către inculpat, în mod benevol, a prejudiciului material și retragerea acțiunii civile de către partea vătămată și civilă. Acțiunea civilă depusă de către partea vătămată și civilă Pîcălău Mihail a fost admisă parțial, dispunându-se încasarea de la Beșliu Vasile în beneficiul lui Pîcălău Mihail suma de 49 634 (patruzeci și nouă mii șase sute treizeci și patru) lei, cu titlu de prejudiciu material și suma de 5 000 (cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest, acțiunea civilă a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a stabilit că, la 27 septembrie 2016, Beșliu Vasile aflându-se pe str. xxxx din satul xxxx, raionul Călărași, urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, manifestată prin faptul că s-a prezentat ca fiind angajat al SRL „Euroantek" la care în realitate nu era angajat, sub pretextul confecționării unei porți metalice, ilegal a însușit de la Smolenschi Gheorghe bani în sumă de 800 (opt sute) euro, care conform cursului oficial de schimb valutar al Băncii Naționale a Moldovei, la acel moment constituia 17 805 (șaptesprezece mii cinci sute) lei, cauzându-i astfel părții vătămate Smolenschi Gheorghe un prejudiciu material considerabil. La 05 octombrie 2016, Beșliu Vasile aflându-se pe str. xxxx, din localitatea xxxx, orașul Fălești, urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, prezentându-se ca fiind angajat al SRL „Euroantek", la care în realitate nu era angajat, sub pretextul confecționării și instalării a trei porți metalice secționate cu ușă încorporată, încheind cu Pîcălău Mihail un contract fictiv, neavând intenția de a-și executa angajamentul asumat, prin înșelăciune și abuz de încredere, a însușit ilegal de la Pîcălău Mihail bani în sumă de 2 300 (două mii trei sute) euro, care conform cursului oficial de schimb valutar al Băncii Naționale a Moldovei la acel moment, constituia 49 634 (patruzeci și nouă mii șase sute treizeci și patru) lei, cauzându-i astfel părții vătămate Pîcălău Mihail un prejudiciu material considerabil în mărimea sus-indicată.

Sentința instanței de fond a fost contestată cu apel de către avocatul Lucanovschi Vasile în numele inculpatului, în latura stabilirii pedepsei, solicitând pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Beșliu Vasile să-i fie stabilită pedeapsă neprivativă de libertate sub formă de amendă, în limita prevăzută de art.190 alin.(2) Cod penal. În motivarea recursului a invocat că: - instanța de judecată 1-a sancționat prea dur pe Beșliu Vasile, care a recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat 2 examinarea cauzei penale într-o procedură simplificată, prin aceasta fiind reduse cheltuielile statului la înfăptuirea actului de justiție; - după cum s-a stabilit la urmărirea penală cât și în instanța de judecată Beșliu Vasile deține loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova, la evidența medicilor narcolog și psiholog nu se află, nu este caracterizat negativ la locul de trai, fapte care denotă lipsa necesității izolării lui Beșliu Vasile de societate, deoarece nu prezintă pericol social.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 martie 2019 a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Beșliu Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 190 alin. (1) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare; - art. 190 alin. (1) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare. Potrivit prevederilor art.84 alin.(l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatului i s-a stabilit pedeapsă definitivă de 3 (trei) ani închisoare. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 21.11.2016, lui Beșliu Vasile i s-a stabilit pedeapsă definitivă de 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a desfășura activități în domeniul comerțului pe un termen de 2 (doi) ani. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. Având în vedere că inculpatul Beșliu Vasile s-a ascuns de la prezentarea în instanța de apel, eschivându-se de pedeapsa penală, iar interesele sale fiind reprezentate de avocatul Dănoi Ion, Colegiul penal a decis judecarea cauzei în lipsa inculpatului, conform art. 321 alin.(2) pct.l) Cod de procedură penală. Colegiul penal a considerat că, judecând cauza penală în privința lui Beșliu Vasile instanța de fond a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Beșliu Vasile în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 al.(2) lit.c) Cod penal. Instanța de apel verificând încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza probelor administrate de către instanța de fond, a considerat că reieșind din prevederile art. 10 Cod penal, al Legii nr. 179 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative, în vigoare din 17.08.2018, adoptată după emiterea sentinței de condamnare de către instanța de fond, prin care au survenit noile modificări la art.l90 alin.(2) Cod penal și anume, excluderea lit.c) în dispoziția aliniatului (2), instanța de apel a considerat necesar de a încadra acțiunile lui Beșliu Vasile în baza 3 art. 190 alin.(l) Cod penal, fiind abrogat indiciile calificativ prevăzut de art. 190 alin. (2) lit.c) Cod penal - „cu cauzarea de daune în proporții considerabile". Colegiul a constatat că, de fapt, acțiunile infracționale comise de Beșliu Vasile se subscriu și în continuare infracțiunii de escrocherie, însă prejudicierea considerabilă a părților vătămate deja nu mai este o variantă agravantă de comitere a acestei infracțiuni, ci se încadrează în varianta-tip a infracțiunii de escrocherie stipulate de legiuitor, conform noilor modificări, în alin. (1), ceea ce, în principiu, îi atenuează situația inculpatului și îi permite instanței de recurs, la această etapă a procedurilor să intervină în soluțiile adoptate pe marginea acestei cauze. Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatului Beșliu Vasile urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin.(l) Cod penal, în redacția Legii din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, cu indicii calificativi „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile". Raționamentele se fundamentează pe prevederile art. 10 Cod penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi. Referitor la pedeapsă, care de fapt a și fost latura contestată de apelant, Colegiul a reținut că, instanța de fond la stabilirea pedepsei a ținut cont și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute în art.61 alin.(2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă echitabilă faptei infractorice săvârșite, care corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și care va atinge scopul de corectare și reeducare. Colegiul penal a menționat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului a luat în considerație circumstanțele cauzei, faptul că inculpatul a depus cerere, prin care a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a ținut cont de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, precum și de faptul că inculpatul Beșliu Vasile s-a căit sincer de cele comise, că anterior a fost condamnat de mai multe ori pentru comiterea infracțiunilor de escrocherie similare la pedeapsa cu închisoare prin aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, dar nu a stat pe calea corijării, dimpotrivă a mai comis alte infracțiuni de escrocherie. În circumstanțele stabilite, Colegiul penal nu a constatat prezența circumstanțelor sau a erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate sub aspectul invocat și aplicarea față de inculpat a unei pedepse neprivative de libertate sub formă de amendă, după cum s-a solicitat în apelul declarat, deoarece pedeapsa cu închisoare stabilită inculpatului este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, astfel impunându-se soluția de respingere a solicitării privind aplicarea 4 în privința lui Beșliu Vasile a unei pedepse neprivative de libertate sub formă de amendă, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia pronunțată, avocatul Dănoi Ion în numele inculpatului, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă neprivativă de libertate sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității, deoarece scopul pedepsei penale poate fi atins și fără izolarea de societate a lui Beșliu Vasile.

Asupra recursului a depus referință procurorul, prin care s-a expus întru respingerea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit textului recursului, recurentul face referire la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, însă, analizând acest temei în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare. Avocatul este de-acord cu starea de fapt stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, și critică hotărârea instanței de apel numai referitor la pedeapsa care i-a fost aplicată, apreciind-o drept una prea aspră. Motivele precum că instanța incorect a individualizat pedeapsa, neacordând deplină eficiență prevederilor art.75 Cod penal, Colegiul le consideră drept lipsite de temei, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei 5 care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei lui Beșliu Vasile, instanța de apel a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art.7, 10, 61 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, și de criteriile generale de individualizare, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, stipulate în art.75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii, care face parte din categoria celor mai puțin grave, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de condițiile de viață ale acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, că și-a recunoscut vina și s-a căit sincer pentru fapta comisă, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării acestuia, corect ajungând la concluzia că corijarea și reeducarea acestuia poate avea loc prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, luându-se în considerație că dânsul nu este pentru prima dată pe banca de acuzații. Astfel, Colegiul conchide că concluzia instanței de apel corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în limitele legii. Analizând materialele cauzei și decizia instanței de apel, care este bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod de procedură penală, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este individualizată conform prevederilor legale, de aceea Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : 6 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dănoi Ion în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 13 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe Beșliu Vasile Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 17 iulie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 7